607 matches
-
fructe, nuci, coji de |Fabricare la care valoarea | | | |fructe și alte părți de plante |materialelor de la Capitolul 17 | | | |conservate în zahăr (stoarse, |folosite nu trebuie să depășească 30% | | | |glasate sau cristalizate) |din prețul de uzina al produsului | | | | | | | | 2007 |Dulciuri, jeleuri, marmelade, |Fabricare la care: | | | |pireuri și paste din fructe |- toate materialele folosite sunt | | | |sau nuci obținute prin | încadrate la o altă poziție decât | | | |fierbere, care conțin sau nu | cea a produsului | | | |zahăr sau alți îndulcitori |- valoarea materialelor de la Capitolul| | | | | 17 folosite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
și materii prime utilizate Recent, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, ministrul sănătății și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au emis Ordinul nr. 523/808/351/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, fabricarea și etichetarea gemurilor, jeleurilor și marmeladelor de fructe, precum și piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman. Direcțiile și oficiile județene ale ministerelor menționate vor trebui să ducă la îndeplinire prevederile acestui ordin. Normele se vor aplica produselor definite în anexa nr. 1, ele nefiind valabile în
Agenda2004-1-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281897_a_283226]
-
-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe care-l vei citi avidă Din nou în marmelada vidă A clipelor stoarse-n puroi Și a furnicii-n mușuroi...
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
stăteau frumos aliniate în beci, uscate mere din pădure, adunase alune și nuci. Uscase măceșe și alte plante aromate și tămăduitoare pentru ceai, că deh! În pădure crescuse o sumedenie de astfel de plante. Acum se gândea să facă o marmeladă de afine să o așeze în borcane ca să aibă ce mânca la iarnă. Își luă șorțul înflorat de bucătărie și urma să aducă lemne pentru focul din sobă. Când deschise ușa casei, razele soarelui pătrundeau printre crengile copacilor ca o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și pe firele de iarbă străluceau bobițele de rouă. Undeva departe începu să cânte o pasăre atât de frumos încât îl făcu pe pitic să exclame: -Ce zi frumoasă! De fapt prea frumoasă ca să stai în casă și să fierbi marmeladă. Marmelada de afine poate să mai aștepte până mâine. Eu o să merg în plimbare. Dar ce or să zică ceilalți pitici când or să vadă că Pălăriosul își părăsește munca și pleacă în drumeție tocmai în mijlocul săptămânii. Pasărea care cânta
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
pe firele de iarbă străluceau bobițele de rouă. Undeva departe începu să cânte o pasăre atât de frumos încât îl făcu pe pitic să exclame: -Ce zi frumoasă! De fapt prea frumoasă ca să stai în casă și să fierbi marmeladă. Marmelada de afine poate să mai aștepte până mâine. Eu o să merg în plimbare. Dar ce or să zică ceilalți pitici când or să vadă că Pălăriosul își părăsește munca și pleacă în drumeție tocmai în mijlocul săptămânii. Pasărea care cânta cu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
domnului de Condé, marele comandant francez din Războiul de Treizeci de Ani. Acesta avea o reședință la Chantilly, unde invita scriitori (Boileau, Racine) și le oferea produsele culinare pomenite mai sus, care au devenit apoi bine cunoscute în bucătăria franceză. marmeladă Sensul acestui cuvânt este „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr“. Originea sa îndepărtată o găsim în gr. melímelon „măr dulce“, format din méli „miere“ și mélo(n) „măr“. Cuvântul gr. mélon, împrumutat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a transmis limbilor romanice; în română, a devenit măr. Latina a împrumutat și cuvântul grecesc compus melímelon, care a devenit melimelum „specie de măr foarte dulce“ și s-a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de măr foarte dulce“ și s-a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare în Dicționarul român-francez al lui Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și s-a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare în Dicționarul român-francez al lui Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de mâncăruri de sărbători Pe lângă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare în Dicționarul român-francez al lui Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de mâncăruri de sărbători Pe lângă mâncărurile de toate zilele, există unele care se prepară, în mod special, la marile sărbători
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare în Dicționarul român-francez al lui Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de mâncăruri de sărbători Pe lângă mâncărurile de toate zilele, există unele care se prepară, în mod special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
respective. Unul dintre criteriile folosite pentru respingerea unei etimologii este și cel al răspândirii geografice, care poate fi folosit mai ales în sens negativ: în general, prezența unui cuvânt în Transilvania poate fi un argument împotriva originii sale turcești: pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă, nu din turcă. În vocabularul reprezentativ românesc sunt înregistrate optsprezece cuvinte de origine turcă, ceea ce reprezintă 0,69% din total: cazan, chef, cioban, geam, para, perdea, sobă, tutun etc. Cuvinte slave moderne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
multe și bogate / Dom majur nu dovedește / Toate când ni le-mpărțește / Iară noi nu izbutim / Pe de rost ca să le știm // Hrana astăzi e destulă / Toată lumea e sătulă / Căci ni se dau calorii / Trei mii două sute-n zi / Ulei, paste, marmeladă / Zahăr, fără să faci coadă / Pâine aproape permanent / Mamaliga supliment / Carne 3 chile pe lună / De trei ori pe săptămână. // Cinci țigări pe zi, măi frate, / Haine noi și ajustate / Săpun de ras și de față / Cincizeci de bani pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
adormi lin. La șapte sună ceasul în living, unde părinții lui dormeau pe o canapea. Domnul Thaw își luă micul dejun și-și coborî bicicleta în stradă. Doamna Thaw aduse pe tavă porridge, un ou-ochi, un cîrnat, pîine neagră cu marmeladă și o ceașcă de ceai. îl urmări în timp ce mînca și-l întrebă: — Ți-e mai bine, fiule? Ceva mai bine. — Ei, o să te simți mai bine cînd ajungi la școală. Poate. — Mai ia o pastilă. — Am mai luat una. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu rezistasem la creșă. Sacrificiul era mare pentru familia de muncitori, pentru că tot atunci tata fusese trimis, direct de la raboteză, să facă un curs de ziaristică, și nu mai primea decât o bursă de student. Trăiam iar cu macaroane cu marmeladă. Cât era ziua de lungă, mama stătea în dormitor, pe marginea patului, în fața marelui cadru de lemn geluit al gherghefului, strecurând îndemînatic firele de lână colorată printre ițe și bătîndu-le cu o furculiță strâmbă de cositor ca să se taseze, apoi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
chior, ne priveam iarăși toți trei fericiți. Era deja septembrie și săptămâna următoare au venit pe neașteptate ploi, furtuni și chiar lapoviță. Mama nu mai avea serviciu, și am început să simțim asta curând. Mâncam iarăși prost, mă săturasem de marmeladă și macaroane. De altfel, de-atunci mama n-a mai lucrat niciodată. După cea mai lungă și tristă toamnă de care-mi aduc aminte, prin noiembrie ne-am mutat "la vilă", tot în Floreasca (de fapt, doar la două străzi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Racoviță, și pace! Dac-ar fi știut tovarășa cu ce cântece venea el în pauze... "Ceata noastră cea fudulă/ Se pusese-n cap de... masă/ Consumând mîncare-aleasă:/ Brânză bună, de Trapistă,/ Scoasă chiar acum din... ladă,/ De ziceai că-i marmeladă", și tot așa, multe strofe cu porcării, încît se aduna toată clasa la banca lui și se prăpădea de râs. Dar la lecții nu făcea doi bani. Când scria pe tablă, rîndu-rile i se duceau în sus, de le termina
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n ochi pe biata țesătoare și-i spusese, ca și când prima dată, atunci, i-ar fi dat un nume, cu voce de trianglu și carillon: "Ești Maria." Realitatea era cu totul alta, era camera cu chirie de pe Silistra, erau macaroanele cu marmeladă, ciorbele lungi care clocoteau pe plită, ligheanul cu rufe murdare și c-un colț de săpun de rufe ieșind verzui din apa băloasă, copilul, bărbatul. Erau bibelourile și tișlaifărele ieftine pe care le cumpăra din când în când și le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-i arate pe poze, să-i spună "Un pitic tare mic" și "Păsărică albă-n cioc" și să-l așeze-ntre perne "ca boierii". Îi cumpără lapte proaspăt de la un vecin care avea vacă și îl îndopă cu macaroane și marmeladă, amărâta hrană a muncitorimii în acei ani pe care fetele și băieții tineri, aduși la oraș și băgați în fabrici printr-o întoarcere de brazdă a lumii de care nu aveau habar, îi îndurau cu opinteli și chin, dar și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care acum încercăm să-l dăm scrisului. Câini. Câinii nu pot fi citiți. Îi lăsăm în pace. „Intrarea persoanelor străine strict interzisă“, scrie undeva. Pe blocul 17 E, sc. D. Atenție ugandezi, bolivieni, pakistanezi, pe aici nu se trece. „Gogoși marmeladă 7000 lei.“ Afară miroase a iarbă încinsă. Și a gogoși cu marmeladă. „Pericol de electrocutare“, pe un stâlp. Cumpăr de la chioșc o revistă. În ea scrie că „să alfabetizezi înseamnă să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“. Și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
citiți. Îi lăsăm în pace. „Intrarea persoanelor străine strict interzisă“, scrie undeva. Pe blocul 17 E, sc. D. Atenție ugandezi, bolivieni, pakistanezi, pe aici nu se trece. „Gogoși marmeladă 7000 lei.“ Afară miroase a iarbă încinsă. Și a gogoși cu marmeladă. „Pericol de electrocutare“, pe un stâlp. Cumpăr de la chioșc o revistă. În ea scrie că „să alfabetizezi înseamnă să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“. Și, în felul acesta, le permiți să-și lărgească ignoranța. Să răsucim pagina. Răsucim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a întrebat Măriuca, cu tristețea întipărită pe chip. La început am avut câteva coji de pâine uscată, pe care am tot pus-o de-o parte când eram în lagăr. Mai căpătam de la mecanicii ruși câte o așchie de pâine. Marmelada o puneam în cutia de conserve. Pe urmă, foamea ne-o încolțit rău de tot. Căutam jâr, alune, mere pădurețe, bureți... Dar ne era frică să facem foc... Aveam la noi o cutie de chibrituri, dosită tot de la mecanicii ruși
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și cu celălalt ochi. O turmă gri pășește plângând În dimineața friguroasă de primăvară spre fabrici și uzine. Tu cumperi două kile de gaz, te Întorci degrabă acasă unde ceaiul de tei e gata și te Înfigi În bucata de marmeladă așezată Într-o farfurie, adâncă, ciobită. La Întreprinderea de perii și bidinele Munca Orbilor, orbii intră În schimb. Se Întâmplă aceste lucruri În vremuri de demult; pe acasă pe la ei, copiii orbilor cântau la mandolină și Învățau la limba esperanto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Bastion al păcii e! Stalin și poporul rus libertate ne-a adus! Ana, Luca și cu Dej taie capul la burgheji! Afară era zi de sărbătoare... Așa a fost de 1 Mai 1952. Zi de sărbătoare... Prăjituri de casă cu marmeladă, presărate cu nuci rase și zahăr vanilat. ... apoi starea pacientului s-a Înrăutățit brusc, tensiunea 270 cu 220, pacientul a făcut o complicație respiratorie, a intrat În comă hepatică și Într-o dimineață de primăvară a Încetat din viață... Pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]