586 matches
-
funcție de apărare, și protejare a caselor și a bisericilor de duhurile rele. Astăzi jocul căiuțiilor este reprezentat nu pentru semnificațiile simbolice ancestrale, ci pentru frumusețea dansului interpretat de tinerii care îmbracă aceste costume. Jocul ursului Pregătirea costumului de urs pentru mascarada de Anul Nou se face din timp, cu o deosebită minuțiozitate, capul de urs este confecționat dintr-un suport metalic astfel încât să redea cât mai real forma de cap a animalului, peste care se întinde o piele de miel, fiind
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
al oricărui pamfletar, așadar comicul poate fi privit, din acest unghi, ca metodă soft de asanare a spațiului public, dar și estetică, prin natura sa ludic-spirituală și polifonică, grație căreia discursul comic se instituie ca un carnaval al limbajului. Ideea mascaradei, a deghizării, a dedublării se regăsește în mai toate categoriile comicului, însă cele predilecte sunt fără îndoială parodia și ironia. Prima, ca imitație distorsionată sau reductivă a obiectului real, este, în substanța sa, un atipic discurs critic. Obiectul însuși este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
G. Genette conceptului), care leagă scepticismul romantic eminescian de viziunea lucid-lirică a unui Arghezi în dialog cu alter ego-ul său Coco: "Privește tu câne scrie Caragiale străvechi prieten și todeauna supus al regilor creațiunii, privește imensul lor carnaval, vasta lor mascaradă. Iată-i, fiecare cu coroana și sceptrul său de pietre scumpe, măcar de lemn și ciobulețe de sticlă colorată, dacă nu nici atât, măcar de carton și peticele de hârtie văpsită. Între ei nici unul mai mare: toți egali de suverani! Vezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Moartea în pericol Astăzi nu mai există monumente funerare, nici statui sau fresce în camerele morților. Mai puține blesteme, mai puține descântece. Odată cu ceremoniile de doliu și cu liturghia publică a funeraliilor, au dispărut din orașele noastre carnavalurile, serbările și mascaradele. Înlăturați scheletele din vedere, ce-i mai rămâne ochiului? Un flux de imagini, fără miză ori consecință, pe care-l numim "vizual". "Moartea lui Dumnezeu" era numai un episod, "moartea omului" este deja un fenomen mai grav. Fiică a celor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nou, dansează cu fel de fel de strâmbături și jimbături și iau cu ele masa“. Spectacolul și audiția pot o clipă da impresia că sunt un pur hors d’oeuvre, o fantezie arieliană gratuită. Dar nu e deloc așa. Rostul mascaradei este chiar destul de complex: să întărească și mai mult impresia de extraordinar, de straniu și de mister a insulei (Sebastian: „Acum cred în licorni, ba chiar în Phoenix“); să însceneze parabola frustrării celor ce credeau că au cules ori stau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nou, dansează cu fel de fel de strâmbături și jimbături și iau cu ele masa“. Spectacolul și audiția pot o clipă da impresia că sunt un pur hors d’oeuvre, o fantezie arieliană gratuită. Dar nu e deloc așa. Rostul mascaradei este chiar destul de complex: să întărească și mai mult impresia de extraordinar, de straniu și de mister a insulei (Sebastian: „Acum cred în licorni, ba chiar în Phoenix“); să însceneze parabola frustrării celor ce credeau că au cules ori stau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
prin rațiune, el nu vrea s-o provoace. Cât pentru falsul comic cu groase echivoace, Ce are drept spectacol tot glume uricioase, Să meargă, dacă-i place, pe treptele glodoase, Netrebnica mulțime ticsită unde șade, Și slugilor să joace acele mascarade." (Tr. rom. de A. Naum, n. tr.) 48 "Prin asta al seu teatru Molière ș-au ilustrat Cununa aceea mare el poate ar fi luat; De n-ar fi fost atâta poporului amic, Și-n docta sa pictură de n-
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nivel macrotextual, lumea comediilor și a momentelor se prefigurează ca o vastă parodie a ontologiei cotidiene burgheze, o replică menită să-i reveleze micimea, incoerența, inconsistența și degradarea. De aceea, lumea imaginarului caragialian e una scoasă din țâțâni, e o mascaradă, un carnaval populat de marionete angrenate în mecanismul iluzoriu al "marii trăncăneli"85. Analizând sistematic Spiritul parodic la I. L. Caragiale, Adelina Farias evidenția complexitatea actului parodic al scriitorului, punctând și exemplificând reperele paradigmei. Autoarea observa lărgirea zonei de investigație parodică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate însă demascării imposturii și mascaradei festivităților, grotescul expresiei subordonându-se pervazivei intenții satirice: Cel mai iritat dintre membrii juriului examinator a fost o creatură integrală a muncilor mele. Pe fața lui vânătă și crispată am putut citi, ca într-un excrement, maladia de care îi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cinste, libertate și dreptate!...99 Satira politică pe coordonatele impuse de Caragiale cunoaște o viguroasă ilustrare prin piesa lui George Mihail Zamfirescu, Schimbarea la față, scrisă în 1938 în variante cu alte titluri sugestive precum Parada paiațelor, Cutia cu maimuțe, Mascarada, însă rămasă necunoscută, deși a fost publicată postum. Silvia Cucu, în monografia George Mihail Zamfirescu și teatrul, precizează sursa unui astfel de demers dramatic oarecum inedit în cazul acestui scriitor: "În calitate de redactor la Adevărul și Dimineața, obligat prin profesie să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zare la alta, un cuvânt de bună vestire. Mâine e sărbătoare: Schimbarea la față. Adevărata schimbare la față a țării. Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei politice, acest final profetic pune din nou în evidență, așa cum am observat și în analiza piesei Domnișoara Nastasia, caracterul prometeic al raportului de descendență Caragiale-George Mihail Zamfirescu. Domeniul tematic luat în posesie de Caragiale prin acte doveditoare precum schițele Om
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al dracu’ să fie. Mă văd obligat să fiu de acord cu tine, i-am spus. — Aș vrea să știu și eu la ce folosește toată asta. Suntem ceea ce suntem, așa că de ce să ne prefacem că n-am fi? Toată mascarada asta mă scoate din sărite rău de tot. Știi, s-au apucat chiar să racoleze curve din München și Hamburg, pentru că În Berlin comerțul de dame a fost foarte puternic lovit de „Forțele de Intervenție“. Iar jazzul negru e din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de vorbă în pragul bisericii cu pelerini și rușinea soldatului care întoarce spatele câmpului de luptă mă cuprinde năvalnic, am s-o iau pe alt drum să nu mă observe și cotesc spre pădure, mi-e tot mai rușine de mascarada pe care am jucat-o înaintea părintelui Ioan și nu știu ce-aș putea face ca să-i risipesc proasta impresie pe care cu siguranță i-am făcut-o, mă afund în pădure pe lângă vechea casă a pădurarului pe drumeagul încărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
neghiob. L-am admirat foarte tare. Emmett râse - căznit: — Eu n-am trecut niciodată prin așa ceva. — Nu zău? Eldridge Chambers spunea altceva. Înainte să moară, a lăsat un dosar la Consiliul Orășenesc. Se pare că a asistat la câteva dintre mascaradele Ramonei și ale lui Georgie de prin anii ’30. Fetițe cu kilturi soldățești și muschete de jucărie, Georgie ținând piept nemților, tu dând bir cu fugiții, ca un nenorocit laș... Emmett se făcu roșu ca racul și încercă să schițeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și-o aranjează ca un vechil de țară și o babă cătrănită. Ăștia sunt prea stimații și mult iubiții conducători. Două epave, la care tună și fulgeră și cei care-i judecă și cei care-i apără. Și după toată mascarada asta, „mult iubitul” legat cu sârmă de mâini este mitraliat, omorât ca un câine lângă zidul scorojit al unei cazărmi din Târgoviște. Și pe chipul lui de câine mort, precum al unui câine bătucit cu măciucile pe un maidan, mila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apar în revista ta. —Glumești? — Mi-am pierdut simțul umorului acum o săptămână. Deci nu, nu glumesc. Atunci ce te-a făcut să te răzgândești? — Am acceptat în sfârșit că toată treaba cu căsnicia mea nu a fost decât o mascaradă. Nu mai vreau să pierd nici o zi gândindu-mă la Mark. O să fac tot ce pot ca noua viață să meargă și dacă asta înseamnă să mă supun unei umilințe de gen Blind Date, atunci o voi face. Eram conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-i înfig în ochi un băț de chibrit aprins. —E ușor când afli despre bărbatul respectiv în fiecare zi ceva care te face să-ți dai seama că nu l-ai cunoscut deloc și că întreaga relație a fost o mascaradă. Tonul meu devenise mai ridicat și mai ascuțit, o calitate complet neatractivă, afară de cazul în care e într-un meci de fotbal feminin. Ed păru alarmat de izbucnirea mea. —Ești bine? Foarte bine. Doar că nu am mâncat nimic azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fi implorat pe mutește să fie salvate, și se văzu nevoit să pună și el mâna pe o cange, să Îi sară În ajutor. Ceea ce se născuse ca un adio tandru și poetic spus unei prietene se transformă Într-o mascaradă grotescă, sugerând o conștiință Încărcată, care Încearcă să ascundă urmele unei crime. Desigur, era inutil să susțină că nu trăise un sentiment de vinovăție, sau măcar de responsabilitate, față de moartea lui Fenimore, care zăbovea și acum, tulburându-i gândurile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
La cină primiră macaroane arse cu brânză. Norman dădu farfuria la o parte după câteva Înghițituri. Asistentul apăru În ușă. — Este timpul pentru instructajul de la ora 17, domnule. — Nu mai merg nicăieri până nu primesc niște răspunsuri. Ce Înseamnă toată mascarada asta la care mă supuneți? Este un examen medical de rutină pentru activități subacvatice, prevăzut de regulamentele Marinei Militare. — Și de ce nu mă Încadrez În grafic? — Poftim, domnule? — Ai spus că nu mă Încadrez În grafic. — A, asta era? Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Dascălu, încât, oricât m-ai mai ruga, n-aș mai fi în stare să-ți dau detalii. Începuse să ne cuprindă oboseala pe toți. Se apropia seara, ne cuprinsese lehamitea și nu ne gândeam decât să se termine odată toată mascarada. Deși se vedea pe fețele noastre, în orice caz eu vedeam și probabil și cei de la masa învelită în pluș roșu, că nu vom accepta să ne mai spună cine știe ce și că nu vom accepta nici să vă sancționăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acuma - și s-a așezat la locul lui, iar dacă m-ar fi întrebat pe mine, aș fi spus același lucru și sunt convins că și Dediu ar fi spus același lucru, dar nimeni nu se interesa de gândurile noastre, mascarada se apropia de sfârșit, dar în pasul pe care-l voiau cântăreții. „Mai bine făceam și eu la fel. Poate se luau și alții după mine și...“ Tot nu mai schimbai nimic. Nu-ți mai amintești că, înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la Cannes. Până să te dezmeticești, o s-o poarte și Rebecca Romijn-Stamos la gala premiilor MTV, iar apoi chiar că s-a zis cu ea, oftă Julie. Mi-e teamă că o rochie albă conservatoare nu-i tocmai potrivită pentru mascarada cu pune-mâna-pe-tipul-cu-castelul. De vreme ce, oricum, nu plănuiam să pun mâna pe tipul cu castelul, chiar nu-mi păsa. Dar mi-am dat seama că, poate, Charlie n-o să mai fie așa supărat pe mine când o să-i dau înapoi cutiuța aurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pește!“ „Ce-i aia o furtună neuromagnetică?“, am întrebat, naiv, cu degetul pe telefon. Mă convingea și pe mine tonul. „O undă de șoc, un val care trece și-alterează spațiul și timpul.“ „Ca tsunami-ul din Asia?“, am continuat mascarada. „Cam așa ceva. Doar că furtunile neuromagnetice sunt provocate de mintea umană, mai exact de-o dereglare în paleocortex.“ „Nu acolo se depozitează amintirile primordiale, din copilărie?“ „Vezi că știi...“, a început Mihnea să miroasă ceva. Oricum nu-i păsa, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]