686 matches
-
ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată; ea își consumă drama, aproape fără chip și voce, prin roluri care o fac vag vizibilă. Dintre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de fapt "casa" instanței legiuitoare în numele dogmei, a ecclesiei. Transferând semnificațiile muntelui din mitologiile păgâne asupra construcției și asupra arhitecturii suple a turlelor, religia creștină adună în acest topos atât simbolul maternității (biserica−trupul Mariei), cât și pe cel al masculinității (purificarea prin ruga înălțată către cer și prin sensul descendent al gestului îngenunchierii). Desenul amplu al crucii (vertical și orizontal) și închinarea în fața "suveranului-mag" (simbolism filtrat de Vechiul Testament) urmăresc obținerea purificării și a mântuirii, pentru (re)armonizarea spiritualului cu natura
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
purtător al cromozomului X va da prin unire cu ovulul o fată, în timp ce cromozomul Y va da un băiat. Conform mecanismului meiozei, se așteaptă de la fecundare un număr egal de băieți și fete. În realitate nu se cunoaște procentul de masculinitate primară, adică raportul dintre numărul de ouă masculine și numărul total de ouă, însă el pare net peste 1/2; procentul de masculinitate la naștere (numărul de băieți raportat la numărul de copii) este în mod semnificativ mai mare de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
așteaptă de la fecundare un număr egal de băieți și fete. În realitate nu se cunoaște procentul de masculinitate primară, adică raportul dintre numărul de ouă masculine și numărul total de ouă, însă el pare net peste 1/2; procentul de masculinitate la naștere (numărul de băieți raportat la numărul de copii) este în mod semnificativ mai mare de 0,5 (0,515). Aceste fapte nu au fost explicate satisfăcător până în prezent. Vorbim de un caracter legat de sex dacă el este
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
crea o lume pe măsura omului și a lărgi astfel câmpul posibilităților noastre - iată ceea ce lipsește pentru a da epocii contemporane un elan regenerator (Le Saget, 1992/1993, p. 11). Considerentele psihologice pornesc de la distincția operată de C.G. Jung între masculinitate și feminitate, între animus, definit prin acțiune, determinare, structurare, construcție concretă, conducerea și controlul evenimentelor și problemelor, și anima, definită prin flexibilitate, intuiție, receptivitate, comunicare profundă, aptitudinea de a da un sens acțiunii. După Jung, este echilibrată și puternică numai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Sunt mai multe concluzii pe care putem să le tragem: (1) ca să vinzi o carte trebuie să apari la Andreea Marin în „SS“; (2) cartea trebuie să fie neapărat o poveste de dragoste imposibilă și (3) Occidentul decadent fuge după masculinitatea potentă și animalică a celor care mai sunt încă sălbăticiți și știu să reziste... (incorectul) Codruț 22 decembrie 2005 Mă plângeam pe vremuri, atunci când eram în Canada, de extrema comercializare a sărbătorilor de iarnă, cel mai sigur semn al secularizării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să-i facă o descriere superficială, pentru a-i plăti apoi lipsa corectitudinii politice și misoginismul. Corect: Claire, care încearcă să-și ia viața-n mâini și să fie puternică, ajunge un violator plin de caracteristicile cele mai urâte ale masculinității, pe când sensibilul și dezorientatul Bill se transformă într-o femeie. Și totuși, un personaj din noveleta lui Self are un mesaj foarte clar pentru domnul Kakutani: „Sper, de dragul tău, că nu consideri penisul lui Carol drept altceva decât este de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cere întotdeauna perfecțiunea, pe când romanul tolerează paginile imperfecte. Îndrăznesc să spun că Fata din casa vagon, de Ana Maria Sandu, este un roman care atinge uneori sinceritatea poeziei. Fata din casa vagon este un roman despre femei și cu femei, masculinitatea fiind, de cele mai multe ori, reprezentată de personaje grotești, de monștri sau violatori cu gheare, de bețivi sau scandalagii. Casa vagon, din „romanul vagon“, este o „casă rea“, un loc din care fetițele (și apoi femeileă Anei Maria Sandu vor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
cu mîinile adunate pe piept! de ce nu rîd sfinții, de ce nu poți fi sfînt rîzînd? însuflețirea din jur face realitatea, iarăși ca studenți la peron, pereche sub 25 de ani, umerii ei sînt aplecați din tactică, eu vrednicele semne ale masculinității, barba, țigara, privirea năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și se prăbușește, extenuat, în ineficiență și dezgust. Pentru mulți, mânia abruptă e o marcă a virilității. Bărbatul e „iute la mânie“, femeia e blândă și iertătoare. În realitate, jerba impulsivității e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichi tatea știa că mânia e, adesea, opusul curajului, chiar dacă (și tocmai pentru că) împinge spre temeritate. Mânia e nebărbătească. Sintagma „popor vegetal“ nu exclude (ba dimpotrivă!) nervozitatea și gâlceava. Tranziția e, prin excelență, o perioadă nevrotică, născătoare de nevricale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aceste tradiții merg mînă în mînă), rațiunile profunde par să fie aceleași : cînd a instaurat distincția dintre sexe, Creatorul nu și-a făcut bine treaba ; prea grăbit, neglijent sau deranjat în munca sa, a lăsat la femeie o urmă de masculinitate, iar la bărbat o urmă de feminitate. Ablațiunea clitorisului și cea a prepuțului au drept efect desăvîrșirea lucrării, debarasînd ambele sexe de o impuritate reziduală și făcîndu-l pe fiecare conform cu natura sa. Această metafizică, acest mod de a gîndi nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vecie-ntreagă scoate/ De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate 79, căci în faptă lumea-i visul sufletului nostru 80. Punându-și marile probleme ale germinației universale, daimonul eminescian îmbină cele două principii originare ale masculinității și feminității; îmbinându-le, poetul nu face altceva decât să adâncească un mister, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, nu era ființă, dar nici neființă și mai ales N-a fost lume pricepută și nici minte s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
patruzeci de zile, va pluti liber spre cer. Androginie În timpul actului amoros, atunci când acesta devine cu adevărat complet, e posibil să atingi starea de androginie. Mie mi s-a întâmplat doar cu Aia: numai cu ea am putut să schimb „masculinitatea” mea cu „feminitatea” ei. Când două persoane se iubesc intens, ele ating o comuniune spirituală reală. Atunci sufletele lor se unesc, se contopesc și ajung să se confunde. În clipele acelea, nu știi dacă mai ești tu însuți sau celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și asertivitate, în opoziție cu cele interpersonale (atmosferă prietenoasă, înțelegere cu autoritatea) și toleranță (M/F). Cercetarea de amploare organizată de G. Hofstede a permis inițial clasificarea celor 40 de eșantioane de culturi naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori este posibilă doar dacă variația bunăstării naționale este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi, calitatea vieții. Cele patru dimensiuni au fost corelate cu șapte indicatori economici, demografici și geografici. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivism" nu are un sens politic, el referindu-se la un grup, nu la un stat. De asemenea, trebuie adăugat faptul că tiparul atitudinal la care se referă această dimensiune este vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea și opusul său, feminitatea, au în vedere distribuirea rolurilor între sexe, un alt aspect fundamental pentru orice societate, pentru care au fost activate o varietate de soluții comportamentale. Studiile au relevat faptul că valorile femeilor variază mai puțin de la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ diferite, iar datele au fost colectate în perioade și pe eșantioane distincte. Se poate trage concluzia că dimensiunile individualism/colectivism, feminitate/masculinitate, distanță față de putere prezintă o validitate sporită și pot fi considerate convențional "universale". în egală măsură, evitarea incertitudinii și disciplina confucianistă în muncă pot fi catalogate ca fiind "mai puțin universale", deși își au importanța lor operațională și semantică. Așa cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar cariera este importantă în special pentru bărbați. Un predictor neobișnuit pentru explicarea dinamicii acestei dimensiuni este clima, care se arată a fi, de obicei, caldă pentru culturile cu scor înalt și rece pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea masculinitate. în școală, efectele dimensiunii masculinitate feminitate se observă în legătură cu următoarele elemente (Hofstede, 1986): tipul de comportament, alegerea materiilor de studiu, reperul pentru evaluarea elevului, modul în care este lăudat elevul, modul în care se face aprecierea calităților elevului, a eșecului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
special pentru bărbați. Un predictor neobișnuit pentru explicarea dinamicii acestei dimensiuni este clima, care se arată a fi, de obicei, caldă pentru culturile cu scor înalt și rece pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea masculinitate. în școală, efectele dimensiunii masculinitate feminitate se observă în legătură cu următoarele elemente (Hofstede, 1986): tipul de comportament, alegerea materiilor de studiu, reperul pentru evaluarea elevului, modul în care este lăudat elevul, modul în care se face aprecierea calităților elevului, a eșecului și modul de aplicare a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]