11,339 matches
-
românească interbelică era practic interzisă, făcea mare vogă opera lui Topârceanu, mereu reeditată și supradimensionat prețuită. Bunul meu coleg, dl. Al. Săndulescu, deși cu o bună cunoaștere a ansamblului liricii noastre, i-a publicat lui Topârceanu, în 1955, o ediție masivă de Opere, în două volume iar, în 1958, o monografie, cuprinzînd viața și opera poetului. Topârceanu, cu umorul său suculent și de bună condiție, "nu punea nici o problemă" cenzorilor și diriguitorilor, ea plăcînd și făcînd serviciul de adjuvant. La aceasta
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
sa în anii cincizeci are, deci, precedent. Și încă mare. De prin anii șaptezeci ai secolului acesta opera lui Topârceanu intră bine în penumbră, deși, în 1970-1971, același bun coleg Al. Săndulescu face să apară, în colecția "Scriitori Români", o masivă ediție critică în două volume. S-a mai scris, cînd și cînd, de condeie autorizate, despre opera lui Topârceanu, mai ales în tomuri de istorie a literaturii. La sfîrșitul anului 1999, dl. Liviu Grăsoiu recidivează, publicînd un studiu de mică
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
pacific, cochete locuințe, printre care ale cîtorva familii de italieni, aduc în spațiu grăuntele de sare. Ziduri albe, sticlă, țigle albicioase". Iată și un portret, din tușe mitologice, al lui Ion Barbu: "Neptun sever răsărit dintre talazuri de cifre, craniu masiv acoperit cu alge parcă, ochii strălucind ca la vipere în păienjenișul stelar al formulelor și ecuațiilor axiomatice din noaptea tablei". Radu Petrescu e un rafinat cunoscător de artă și punctele lui de vedere au acel aer tranșant care, conferindu-le
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
a frige în aer liber mielul și purcelul, cîrnații și mititeii, de a ciocni pahare de plastic și a proba capacitatea maximă a casetofoanelor. Parfumele de mai copleșite de fumul grătarelor, ciripelile - de văicăreli orientale și furnicile strivite de șezuturi masive: distracție populară de Armindeni care îmbogățește natura cu oase roase, coji de ouă vopsite, pungi, sticle și dejecții. Avînd experiența de neuitat a unor asemenea picnicuri prin păduricile murdare de lîngă București, Cronicarul n-a mai dat curs chemărilor - veniți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
amețeală, mahalagiu până la grețoșenie și mitocan cu sistem. Nu știu cum a fost posibil să se ajungă aici, nu știu unde a dispărut românul tolerant și generos, prietenos și blând. De fapt, nici nu țin minte să-l fi întâlnit prea des. în cantități masive se va fi aflat în manualele de istorie - și anume, în cele trei preferate de ministresa Andronescu. Tot ce constat e că ne înrăim și ne urâțim fără încetare. Dacă nici tragedia cumplită abătută asupra lumii - nu doar asupra Americii
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Vatamaniuc. Dacă edițiile de la Univers Enciclopedic cuprind, selectiv, numai lamura creației unui scriitor, acestea, de la Editura Național, își propun să ne restituie întreaga creație a scriitorului. Așa se întîmplă cu opera lui Slavici, în care se publică, în șapte volume masive și elegante, pe hîrtie biblia și în casetă (într-o cutie), tot ceea ce a scris prozatorul ardelean, inclusiv romanele postbelice Cel din urmă armaș, Din păcat în păcat, cele patru piese de teatru, narațiunile istorice Din bătrîni, Ciorbei, scrieri cam
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
va fi existat între Victor Felea și mine? Constat că, între 1970 și 1973, confratele mai vârstnic cu 16 ani s-a defulat, în caietele sale de taină, contra mea - nu o dată, ci în câteva rânduri... La pagina 195 a masivei sale cărți Jurnalul unui poet leneș (Editura Albatros, 2000), el mă face zob ca traducător de poezie. "(...) Mă întristează că poeți ca Montale și Saba au nimerit sub un condei neinspirat. Zelosul traducător e, cred, robul convingerii sale despre necesitatea
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
fără excepție, cei peste șaizeci de participanți (m-am numărat printre ei) au cerut șefului partidului și al statului să revină asupra opiniilor din Teze. O astfel de solicitare era cu totul neobișnuită. Nimeni, cu atît mai puțin un grup masiv de scriitori, nu cutezase vreodată înainte să ceară socoteală lui Ceaușescu. în epoca Dej, un astfel de gest era încă și mai greu de conceput. Printre cei care i-au spus ce gîndeau lui Ceaușescu s-au aflat liderii Uniunii
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
lui Tzara, după anii cincizeci, pe care le-ar cuprinde anumite opere literare, cu deosebire ale lui Villon și Rabelais. Desigur, capitolele despre Fundoianu, Voronca și Sașa Pană sînt extrase de autorul nostru din vestita sa carte, în trei tomuri masive, Literatura română între cele două războaie mondiale, în speță din al doilea volum, consacrat analizei poeziei, apărut în 1974. (M-am ocupat, atunci, cu grijă infinită, de publicarea acestei vaste exegeze, la Editura Minerva). Fundoianu (născut, în 1898, Benjamin Wecsler
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
și muzica simfonică și, după ce i-am parcurs pe Beethoven, Schubert și alți mari compozitori, în ultimii ani l-am descoperit pe Bruckner, grație lui Cristian Mandeal, marele dirijor, care a făcut un ciclu complet la excelenta Filarmonică clujeană cu masivele simfonii de Bruckner. A urmat Mahler și, în ultimii ani, am avut marea bucurie să descopăr muzica lui Șostacovici. Care este secretul tinereții dvs. atît de evidente și care contrariază pe toată lumea? Dacă este așa, e foarte bine, deși uneori
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
fost înlocuită cu o "Românie imobiliară". Zeci și sute de case, unele mai opulente decît altele, în stiluri diferite, dar unificate subteran de gustul țoapei și de obsesia de-a construi mai înalt cu o mansardă decât vecinul și mai masiv decât palatul lui Ceaușescu, confiscă atenția presei. Toate, proprietatea unor reprezentanți ai poporului: și anume, purtătorii de bulan, uniformă și cătușe, cunoscuți sub denumirea de polițiști. O spun de la început: transformarea ziarelor în suplimente ale publicațiilor specializate în bunuri imobiliare
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
presimt... Ce-am scris aici? Am terminat, revizuit și completat partea a doua a trilogiei Orbitor, care se va numi Corpul. Am lucrat la ea timp de trei ani, după ce doi ani i-am dedicat Postmodernismului. Va fi un volum masiv, despre care nu spun mai mult pentru că, prin aprilie, cititorul va putea singur să-și facă o idee. Urmărești ce se întîmplă în țară și, dacă da, în ce privințe? Îmi mai scriu, pe e-mail, amicii. Mai citesc și vreo
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
care nu este despre Sebastian, dar care aduce o corecție extrem de necesară discursurilor inflamate de atunci. Este vorba despre Adrian Marino (Două Românii ideologice). O gîndire iluminist-raționalistă își are rădăcini puternice în România. Marino observă că după valurile de reeditări masive ale extremei drepte interbelice "se ajunge - explicit sau implicit - la concluzia total greșită că singura tradiție ideologică românească ar fi doar cea etnicistă, naționalistă, șovină, iraționalistă, anticriticistă, antijunimistă". Dan C. Mihăilescu se întreba dacă citește cineva acest jurnal pentru Sebastian
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
destui români. Producția de fructe mediteraneene din Spania, Portugalia sau Grecia e recoltată și de mâinile agile ale maramureșenilor. Toate acestea sunt realități de care nu se prea vorbește. Pe tonuri plângăcioase, câte-un politician în criză de subiecte anatemizează masiva emigrație a tinerilor din domeniul științelor exacte. Am ajuns să-l huiduim pe Bill Gates pentru că racolează, în stil mare, tineri români. Dar cine e de vină că acești tineri nu-și găsesc o muncă pe potriva talentului lor în raiul
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de purism prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o idee foarte adevărată, dar care riscă să devină
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
primăvara anului 1959, în ghiarele aceleiași sinistre Securități române care, odată cu inducerea suferinței fizice, opera nașterii în victime a sentimentului culpabilității, lui Dinu Pillat i se rezervă regimul unei duble asemenea culpabilități: figurând în ceea ce avea să fie ultimul lot masiv de adversari politici - diferența între cei activi sau cei potențiali nu se făcea -, prin mărturiile smulse lui s-a completat lotul. Îndelung torturat, închis într-un sac și lovit cu o rangă de fier mai cu seamă în cap, Dinu
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
de fața lui Caragiale și îi fac chip nou lui Lenin, ce se va potrivi minunat trupului existent, lăbărțat și ghiftuit, cu talpa destul de bine dezvoltată. Dacă se grăbesc și nu pot aștepta nici unul din prilejuri, hibridul bizar din bronz masiv va fi topit și prefăcut în tuciuri și căldări. Mai aveți, totuși, puțintică răbdare! Fiți atenți la economia de piață, la cerere și ofertă: nu subevaluați prețul oalelor pentru care au fost topite pălăria lui Caragiale și vestonul lui Lenin
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
Iași și la Galați. Există, însă, și un revers: pentru că investitorii nu veneau, ardelenii - orișicâtuși, mai metodici și mai serioși decât restul populației - au început să-i caute singuri și i-au atras în teritoriile lor. Astfel se explică investițiile masive de capital maghiar (fatalitate: ardelenii au adus pe cine-au putut; de la Cluj sau de la Oradea nu există avioane directe la Paris, Roma sau Berlin, cum există din București, și prin urmare au luat drumul primei metropole la îndemână - ghinion
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
bezele și să crezi că lumea se va buluci să se înscrie în partidul tău. Românul - fie el ardelean - a devenit mai precaut și așteaptă mai întâi fapte, și apoi vorbe. Or, dacă în Transilvania nu se vor face investiții masive, dacă această provincie nu va fi scoasă de pe lista neagră a finanțărilor guvernamentale, geaba încearcă dl. Rus să se joace de-a vadimul. Ieșirile sale, la marginea isteriei - ce altceva sunt afirmațiile iresponsabile cum că județele Harghita și Covasna funcționează
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
pe când se uita la niște filme deșucheate la televizor. Cu toate acestea, miercuri coborî la gustarea de dimineață la fel de punctuală ca oricând. Avea obișnuita față trasă după o noapte de nesomn, iar ochii îi erau neliniștiți ca totdeauna în spatele lentilelor masive, și deveniră și mai neliniștiți când găsi în coșulețul cu brioșe o scrisoare cu timbre din Germania. O citi bându-și cafeaua, cum ne spusese în atâtea rânduri că nu se cade, și în vreme ce o citea îi jucau pe chip
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate, timp de trei ani, la SRI și, xeroxate, le-a adunat într-o masivă ediție de aproape o mie de pagini. N-a fost, s-o spun, o osteneală inutilă. Această răscolitoare ediție e proba, irefutabilă, a arestării, anchetării și a morții intempestive a unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
de critici pentru opera lui. încet, încet, un alt fel de a fi citit s-a impus, o dată cu destule remarcabile contribuții bio-bibliografice. Prima ediție critică, datorată lui Cornel Simionescu, a părut să facă, în sfîrșit, dreptate unei opere excepționale și masive, tipărite însă haotic, piratate deseori, nimănui cunoscută integral. Din nefericire, după 1989, ediția s-a oprit la volumul al optulea, nedepășind anul 1912, al nuvelei Bordeenii, din lipsă de fonduri și chiar de interes. Lipsa interesului e vădită, încă o dată
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
pripășită acolo, hrănită numai cu mămăligă și auzind doar sfinte cîntări și invocările Celui de sus... Nu aveau, totuși, cum să tragă în cățeaua mănăstirii, în vreme ce frații călugări îi pîndeau, îi spionau prin găurile practicate în scîndurile de stejar ale masivei porți, restul fiind numai ziduri înalte de piatră. "Pe păduchioșii ăștia - îi amenința înalta doamnă, furioasă - o să-i trimit pe toți în lagăr! Să muncească!"... Soarele intră prima dată într-un norișor. De probă, că imediat reapăru.
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]