632 matches
-
supranaturale concepând o întreagă lume supranaturală a zeilor, zeițelor cu calități și manifestări omenești dar de intensități sporite. Primul care s-a abătut de la această viziune a fost marele Thales din Milet, care a căutat explicații naturale, devenind primul filozof materialist. Filozofia lui Thales din Milet a generat școala din Milet, care a avut reprezentanți de marcă și a constituit ulterior baza știintelor exacte și a știintelor tehnico- inginerești. Germenii științelor mai puțin exacte Efervescența intelectuală grecească generată de curiozitatea umană
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
și Lim, 2001) au descoperit că muncitorii chinezi aprobă etica protestantă de muncă, au cel mai mare respect pentru bani și cea mai scăzută satisfacție intrinsecă a muncii. Au explicat astfel succesul economic a țărilor sud-est asiatice ca fiind puternic materialist, ca dovadă fiind munca asiduă și căutarea permanentă de recompense economice (Hoon și Lim, 2001). Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Hoon și Lim, 2001) au mai descoperit că experiența în muncă a indivizilor, genul și nivelul socio-economic influențează atitudinea față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
chestionarele lui Rubinstein cât și pe cele ale lui Forman, fiind astfel posibilă examinarea relației dintre cele două. A fost prevăzut ca 1) avarii să fie fataliști și negativiști în privința banilor și a propriei persoane, în timp ce risipitorii vor fi mai materialiști; 2) magnații și pariorii vor fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
inertă, se exclude de la început posibilitatea vreunei acțiuni a ei și cu atât mai mult aceea de a avea proprietăți atât de complexe precum conștiința. Unei astfel de materii îi este imposibil să genereze, per se, gîndire. Le rămînea așadar materialiștilor să explice cum s-ar putea ca din modificarea «simplei materii» să apară conștiința. Conceptul de materie s-a schimbat mult pînă astăzi, comparativ cu modelul ei cartesian, pur geometric ; ideea că gîndirea ar putea fi rezultatul uluitorului sistem neuronal
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
o personalitate care a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt diferite și nu trebuie să-i categorisim după ceea ce, subiectiv sau ideologic, ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lui e, probabil, că și-a scris opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o greșeală a celor care, înainte de ´89, dădeau același nume, susținând că avem de-a face numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
o personalitate care a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt diferite și nu trebuie să-i categorisim după ceea ce, subiectiv sau ideologic, ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
lui e, probabil, că și-a scris opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o greșeală a celor care, înainte de ´89, dădeau același nume, susținând că avem de-a face numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de istoric literar a subliniat neîncetat diferența dintre idee și experiență (Erlebnis). În istoria gândirii, el deosebește trei tipuri principale de gândire: *24 pozitivismul, care vine de la Democrit și Lucrețiu și-i include pe Hobbes, pe enciclopediștii francezi și pe materialiștii și pozitiviștii moderni; idealismul obiectiv, ai cărui exponenți au fost Heraclit, Spinoza, Leibniz, Schelling, Hegel; și idealismul dualist sau "idealismul libertății" reprezentat de Platon, de teologii creștini, de Kant și de Fichte. Primul grup explică lumea spirituală prin cea fizică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care i-au adus anatema a fost: "Oricine îl iubește pe Dumnezeu nu trebuie să se aștepte ca Dumnezeu să-l iubească la rândul său". El consideră că există o corelație perfectă între idei, prin atributul gândirii. Este un monist materialist în domeniul gândirii, de acord cu Descartes în credința că intelectul, mai degrabă decât simțurile, este cel care pătrunde esența lucrurilor. Dar se deosebește de el când consideră că Dumnezeu este natura. Natura nu poate fi concepută în afara rațiunii și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
veacurilor XVII-XVIII, în Europa de Vest se conturează o orientare care urmărește eliminarea treptată a transcendentalului din modelele explicative ale lumii. Orientarea aceasta se accentuează în veacul luminilor (sfârșitul secolului XVIII), odată cu enciclopedismul francez care, în final, va culmina cu modelul monist materialist al unui Julien Offray de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi considerat drept singurul valabil pentru cunoașterea științifică. Acest model implică - dintr-un anume punct de vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul obiectivării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
prețul excluderii spiritului din ea. Datorită acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii materiale a ieșit complet din sfera interpretărilor religioase, dar și a unei anumite speculații filosofice, cum a arătat în plin romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII-lea și apoi prin progresele realizate în cursul secolului al XIX-lea, care poate fi considerat secolul gândirii materialiste. În sprijinul reducționismului materialist a venit și metoda experimentală. Ea era cunoscută
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII-lea și apoi prin progresele realizate în cursul secolului al XIX-lea, care poate fi considerat secolul gândirii materialiste. În sprijinul reducționismului materialist a venit și metoda experimentală. Ea era cunoscută de multă vreme (de exemplu de Galilei), dar a devenit o piatră unghiulară a cercetării, mai ales după ce Claude Bernard a publicat în 1865 vestita să Introduction à l'étude de la médicine
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
permanente presiune menite să făurească „omul nou”. Experimentul a fost dus la extrem în închisoarea de la Pitești, în România. EPURĂRI → Marea Teroare R RELIGIE LUPTA îMPOTRIVA „OPIULUI POPORULUI” Religia, considerată de Marx „opiul poporului”, a opus comunismului modern - ateu și materialist - chestiunea lui Dumnezeu și a spiritualității. Ea a fost adesea locul rezistenței împotriva instaurării regimurilor totalitare comuniste și și-a atras o intensă represiune. De la comunismul creștin... Oricât de paradoxal ar părea, comunismul și-a aflat numeroase rădăcini în creștinism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Étienne Cabet, care publică în 1939 o mare povestire utopică comunistă - Călătoria în Icaria - mai scrie în 1842 Cum sunt eu comunist și credoul meu comuist și mai ales, în 1846, Adevăratul creștinism după Iisus Hristos. ...la comunismul ateu și materialist Dar toate aceste rădăcini creștine ale comunismului sunt distruse de către Marx* și Engels*, care operează o ruptură radicală și leagă de-acum încolo în mod strâns comunismul și ateismul militant. Așa cum afirmă Engels, „Critica religiei este condiția preliminară a oricărei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atunci când liderii încearcă să definească interesul lor național, sunt influențați foarte mult de setul de idei și opinii în interiorul cărora acționează. Forța puternică a „societății internaționale”, cum o denumea școala engleză, se face simțită chiar și în rândul celor mai materialiști dintre decidenți, tocmai fiindcă este atât de ubicuă, încât e dificil de observat. Este în mod special eficientă în limitarea liderilor de a solicita, în numele interesului național, cât de mult posibil. Morgenthau a putut discerne această flexibilitate a interesului național
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vedere în mod conștient, dar, totuși, le-ar putea influența mult gândirea - este codul de comportament internațional care impune limite atât în ceea ce privește obiectivele pe care le pot urmări statele, cât și mijloacele pe care le pot folosi. Morgenthau nu era materialist; el a precizat că, deși a crede că pacea și stabilitatea pot fi atinse numai prin rațiune este o idee utopică (concepție privită deseori ca fiind întreaga sa contribuție), nu era mai realist să crezi că pacea și stabilitatea pot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respectăm în prealabil regulile care guvernează modelul clivajelor și, evitând confuziile și forțările conceptuale denunțate mai sus, să renunțăm la îngrădirea anarhică a diferitelor categorii inadecvate. Una dintre acestea trebuie în mod special condamnată: obișnuința de a-i opune pe materialiști post materialiștilor, total nepotrivită în cazul vechilor democrații populare. Tensiunile dintre clasele de vârstă obișnuite cu epoca penuriei și reconstrucției, pe de o parte, și copiii răsfățați ai perioadei golden sixties nu sunt regăsibile în țările lagărului socialist, nici chiar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prealabil regulile care guvernează modelul clivajelor și, evitând confuziile și forțările conceptuale denunțate mai sus, să renunțăm la îngrădirea anarhică a diferitelor categorii inadecvate. Una dintre acestea trebuie în mod special condamnată: obișnuința de a-i opune pe materialiști post materialiștilor, total nepotrivită în cazul vechilor democrații populare. Tensiunile dintre clasele de vârstă obișnuite cu epoca penuriei și reconstrucției, pe de o parte, și copiii răsfățați ai perioadei golden sixties nu sunt regăsibile în țările lagărului socialist, nici chiar în Ungaria
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
F. Braudel, Ecrits sur l´histoire, Flammarion/Champs, Paris, 1969. 24 Ch.R. Ragin, The Comparative Method, University of California Press, Berkeley, 1987. 25 Lucrările lui Ronald Inglehart asupra schimbărilor axiologice de la o generație la alta și mai ales opoziția dintre materialiști și postmaterialiști privește atitudinile, nu clivajele. Acestea nu se situează pe aceeași scară macro-analitică cu cele ale lui Rokkan. Ar fi mai potrivit să fie dialectizate decât să rămână închise într-o dualitate statică: "materialiștii" cărora sondajele le semnalează avântul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și mai ales opoziția dintre materialiști și postmaterialiști privește atitudinile, nu clivajele. Acestea nu se situează pe aceeași scară macro-analitică cu cele ale lui Rokkan. Ar fi mai potrivit să fie dialectizate decât să rămână închise într-o dualitate statică: "materialiștii" cărora sondajele le semnalează avântul sunt de fapt post-post-materialiști... 26 Asupra acestor autori și asupra istoriei studiilor referitoare la partidele politice, vezi: H. Daalder, "The Comparative Study of European Parties and Party Systems: An Overview", in H. Daalder și P.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Occidentale: clivajul centru/periferie pentru partidele bazate pe etnie și pe limbă; clivajul stat/Biserică pentru partidele religioase; clivajul urban rural pentru partidele populare, conservatoare și liberale; clivajul proprietari/muncitori pentru partidele socialiste și comuniste; Ronald Inglehart a adăugat clivajul materialiști/postmaterialiști, din moment ce tinerii nu votează mai strict în conformitate cu apartenența la un grup social, ci conform opiniilor și valorilor împărtășite (R. Inglehart, The Silent Revolution: Changing Values and Political Style among Western Publics, Princeton University Press, Princeton, 1977). 4 Interdicția concurenței
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
absolute, dincolo de experiență, ale „interiorului uman” și „exteriorului”. El și școala sa uriașă - Fichte, Hegel, Schelling, Schopenhauer, Nietzsche! - au Îndrăznit, Încă o dată, credem noi, ca ante-socraticii, nu să se „măsoare cu Divinitatea”, negând-o, așa cum au făcut legiuni de gânditori materialiști, de la Democrit până la Feuerbach și Marx, ci „Îndrăznind să creadă”, inventând nu alți zei, ci... propunând o nouă Cale pentru a ajunge la acea sau acel Spirit Absolut (Das Absolute Wesen a lui Fichteă; sau „calea dialectică” a lui Hegel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acele zeci și sute de necesități mai mici sau mai mari care ne-au ocupat și Încordat spiritul și trupul luni și ani În șir... Nu, „Îndrăgostirea”, „Împrietenirea” - ce e o dragoste masculină - nu sunt, cum ar zice un sceptic materialist, aure, nimburi ale instinctului de procreație, nu sunt o „metafizică a răspândirii speciei”, acea „voință oarbă” mai prezentă decât moartea și viața În aerul de dinaintea nașterii noastre și de după noi - dacă acest „după” este real. Nu rareori, sunt ferm convins
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]