1,802 matches
-
la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
următoarea: foarte mare > 90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică 60-70% (nota 7), foarte mică < 60% (nota 9). 3.3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri. Determinarea se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este următoarea: indicele de compoziție mic < 10 (nota 1), mijlociu 10 - 15 (nota 3) și mare > 15 (nota 5). 3.5. Indicele de structură a strugurelui. Reprezintă raportul dintre greutatea boabelor și greutatea ciorchinelui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina (Pro) și arginina (Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
oferită de o serie de filtre discrete, ce pot fi combinate un spectometru FT-IR. Imaginile înregistrate pe diferite lungimi de undă sunt combinate prin programe de calculator și se calculează spectrele; - a doua abordare, cunoscută și sub numele de „metoda maturării”, implică o oarecare mișcare a aparatului și a mostrei pentru scanarea suprafeței. Sistemul de vizualizare înregistrează informațiile privind spațiul în sens liniar și oferă informații privind spectrele pentru fiecare pixel (unitate de bază a unei imagini numerice) situat pe o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
a lipidelor. Prin respirație, glucoza din bobul cerealelor este transformată în prezența oxigenului în dioxid de carbon și apă cu degajare de căldură. Acest proces este inerent chiar în cazul păstrării cerealelor în condiții optime și se desfășoară pînă la maturarea cerealelor. Procesul de respirație se intensifică cu creșterea umidității, iar temperatura crește putînd ajunge pînă la valori de 75°C. In cazul boabelor sănătoase, curate și cu umiditate redusă pierderile de zaharuri prin acest proces sunt mici. In cerealele infectate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Substanțele pectice. Deosebit de importante sunt substanțele pectice: protopectinele, pectinele, acizii pectici și grupările metoxilice care sub acțiunea pectinazei se degradează la alcool metilic. Moleculele pectinelor sunt compuse din catene lungi de acizi galacturonici parțial esterificați cu alcool metilic. In cursul maturării pe plantă sau în depozit catenele poliuronice din moleculele pectice sunt supuse, în funcție de condiții, acțiunii enzimelor pectolitice (poligalacturonază, pectinmetilesterază, pectintranseliminază etc.) care rup legăturile din mijlocul catenelor, scurtîndu-le. In modul acesta se destramă structurile. In timpul coacerii fructelor în depozit
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în pereții celulelor și în straturile intercelulare ale tuturor plantelor, mai ales în fructe și în țesuturi tinere, dar și în lemn. Acid pectic ( acid poligalacturonic ) Substanțele pectice din fructe și vegetale apar sub formă de protopectină insolubilă. Pe măsura maturării celulelor și țesuturilor vegetale, protopectina se hidrolizează enzimatic (sub influența pectinazei) la acizi pectinici (acizi poligalacturonici) și, mai departe, în acizi pectici. Acizii pectinici în anumite condiții au capacitatea de gelificare bună, iar acizii pectici sunt solubili în apă și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
perioadă înaintea borhotării. Păstrarea fructelor proaspete necesită asigurarea unor condiții de depozitare specifice, din momentul recoltării și pînă în momentul consumului, cu menținerea stării fizice, a compoziției chimice și enzimatice cît mai apropiată de cea de la recoltare. Trebuie prevenite îndeosebi maturarea precoce, supramaturarea, apariția fenomenelor fitopatologice, deshidratarea fructelor etc. Temperaturile optime de păstrare se situează, cel mai adesea, foarte aproape de temperaturile de îngheț, astfel încît viteza proceselor biochimice care au loc în fructe să fie redusă la minimum posibil. Temperaturile de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Temperaturile optime de păstrare se situează, cel mai adesea, foarte aproape de temperaturile de îngheț, astfel încît viteza proceselor biochimice care au loc în fructe să fie redusă la minimum posibil. Temperaturile de păstrare care depășesc temperaturile optime intensifică procesele de maturare a fructelor, afectînd gustul, aroma și culoarea acestora, pulpa prezentînd o consistență neuniformă. Temperaturile joase dereglează metabolismul și provoacă diferite forme de alterare fiziologică: îmbrunarea țesuturilor, gelificarea pulpei, opărirea etc. In timpul păstrării fructelor au loc o serie de transformării
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
13% Secretate la nivelul mucoaselor, salivă, lacrimi, lapte matern; Asigură apărarea locală a mucoaselor IgM 6% Aviditate crescută pentru antigene; intervin primele în imunitatea umorală antiinfecțioasă IgD 1% Funcție incomplet definită; acționează ca receptor antigenic pe limfocitele B, contribuind la maturarea lor IgE 0,004% Legarea de alergene declanșează eliberarea histaminei din mastocite și bazofile; intervin în alergii și apărarea antiparazitară ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 19 În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
specifică. Cum și în ce fel celulele NK sunt activate prin proprii mecanisme sau de alți factori ca infecțiile virale, rămâne să fie stabilit. * Prin secreția de citokine ca IFNγ sau IL-5, celulele NK pot influența celulele prezentatoare de antigen, maturarea celulelor dendritice și răspunsul eozinofilic la nivelul căilor aeriene. * În același timp, celulele NK pot juca un rol prin liza celulelor dendritice și macrofagelor, influențând astfel răspunsul celular T dependent. 3. RINITA ALERGICĂ ÎN ACTUALITATE * Definiție * Clasificare * Diagnostic pozitiv și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
regenerat ritmic, datorită permanentei sale distrugeri sub acțiunea diferiților factori. Un ritm rapid de diviziune este caracteristic celulelor stem, precursoare ale elementelor figurate ale sângelui, dar care, devenind mature și funcționale în sânge, încetează să se mai dividă. La mamifere, maturarea eritrocitului se asociază cu eliminarea nucleului celular. Diviziunea celulară este un proces esențial al vieții. Ea asigură înmulțirea celulelor, reproducerea organismelor unicelulare, creșterea normală a organismelor pluricelulare, înlocuirea celulelor moarte, repararea leziunilor apărute accidental sau prin intervenții chirurgicale, multiplicarea normală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și la dezvoltarea tumorală, fapt care se sprijină pe constatarea că atât protooncogenele cât și genele supresoare ale creșterii tumorale funcționează ca reglatori ai progresiei celulei în ciclul celular normal. În anul 1988, James Maller a purificat factorul care promovează maturarea ovocitelor de broască, prin reglarea tranziției de la G2 la M, în cursul diviziunii celulare. Acest factor a fost desemnat MPF și s-a dovedit a fi o protein-serin/treonin kinază compusă din subunități catalitice și reglatoare, constatându-se ulterior că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dovedit în cazul multora dintre ele. Astfel, protooncogenele erb A și pml/rarα sunt implicate în diferențierea celulelor hematopoietice. Dezvoltarea normală este condiționată de exactitatea reglării mecanismelor proliferării și diferențierii celulare. Protooncogenele sunt implicate în multe aspecte ale dezvoltării, incluzând maturarea meiotică a ovocitelor, proliferarea și diferențierea multor tipuri de celule embrionare. Acumularea copiilor unor protooncogene în ovocite arată că acestea pot funcționa ca mesaje materne cu rol în dezvoltarea embrionară timpurie. Printre ele sunt incluse c-mos (se exprimă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
număr de protooncogene care codifică pentru factori de creștere, receptori și alte proteine(RAS și RAF) participante la transducția semnalului intracelular. Protooncogena c-mos, codificatoare pentru o protein-serin/treonin kinază, este activă în faza timpurie a dezvoltării și anume în maturarea meiotică a ovocitului. Această protooncogenă este unică, prin aceea că transcrierea sa majoră are loc în celulele germinale atât femele, cât și mascule. S-a constatat că în ovocite se acumulează cantități mari de ARNm c-mos care este tradus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
meiozei. Rolul biologic al proteinei MOS a fost studiat prin utilizarea fenomenului de ARN interferență, prin injectarea în ovocitele de Xenopus și de șoarece a oligonucleotidelor antisens, ceea ce a dus la inactivarea ARNm c-mos matern. Rezultatul a fost blocarea maturării meiotice a ovocitelor. Proteina MOS joacă un rol unic în reglarea ciclului celular meiotic. Factorul care promovează maturarea (MPF) este alcătuit din Cdc 2 și ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ovocitele de Xenopus și de șoarece a oligonucleotidelor antisens, ceea ce a dus la inactivarea ARNm c-mos matern. Rezultatul a fost blocarea maturării meiotice a ovocitelor. Proteina MOS joacă un rol unic în reglarea ciclului celular meiotic. Factorul care promovează maturarea (MPF) este alcătuit din Cdc 2 și ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu intrarea în faza M a mitozei sau a meiozei. În mitoză, degradarea proteolitică a ciclinei B inactivează MPF
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fie pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie o anumită catenă a TCR, gene care au promotori activi și enhanceri puternici. Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale sunt selectate pentru avantajul lor în creștere. Inițial, s-a susținut eronat ideea că rearanjările cromozomale sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vecinătatea fie a unor gene pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie a unei gene pentru receptori ai celulelor T (TCR). Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale proliferează datorită avantajului lor în creștere. Inițial s-a emis ideea că rearanjările sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
referă la boala canceroasă, 12% la eredopatii monogenice, 6% la boli infecțioase și 8% la boli vasculare (Strachan și Read, 2004). Un asemenea protocol reușit este elaborat pentru condiția SCID. Enzima adenozinădeaminază (ADA) joacă un rol crucial în diferențierea și maturarea limfocitelor T. Mutația în gena ADA stă la baza apariției condiției SCID (imunodeficiență severă combinată). Copii afectați de o asemenea imunodeficiență severă sunt sensibili la agenți patogeni de toate categoriile, din care cauză ei nu supraviețuiesc decât dacă, încă de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tipic occidentală pentru a o face utilizabilă în contextual național românesc. Aceasta presupune așadar o reutilizare a conceptelor clasice fără a rămâne limitați la această abordare de colaj. Vom încerca să evaluăm pertinența acestor noțiuni într-un context în plină maturare. Aceasta presupune nevoia de a crea propriile noastre unelte și referințe, propriile noastre definiții și clasificări. b) Pornim astfel de la observațiile lui Daniel-Louis Seiler și Jean-Michel De Waele, referindu-ne astfel la școala arheologică a abordării socioistorice, pentru a relua
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-l creeze pe om, nu va reuși, deoarece în laborator nu se poate realiza viață. Un om se va putea clona, dar nu crea. Nu ne naștem cu toate aceste patru elemente în starea lor de funcționare maximală. Starea de maturare totală a creierului se realizează la vârsta de 6 ani. Până la această vârstă, cei 100 de miliarde de neuroni cu care ne-am născut se dezvoltă, își ramifică dendritele și-și înmulțesc sinapsele. La șoarece și cimpanzeu acest proces de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]