1,879 matches
-
ca paznici, polițai. Probabil în casele nobile, bogate, precum cea a nababului de Fatehpur. Pran lasă privirea în jos, spre trupul său îmbrăcat modest în negru. Se uită apoi spre cele două femei înalte din compartiment cu vocile lor răutăcioase, maxilarele puternice și felul exagerat de a umbla. Femeile îi întorc zâmbetul. Atunci, își amintește altceva, ceva cu adevărat rău, un lucru pe care îl știe toată lumea despre aceste hijra. Sunt eunuci. Involuntar, își strânge mâinile în poală. Cele două hijra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avut niciodată timp sau gust pentru francezi, iar acesta își ține mâna pe piciorul lui. Pe ecran, siluetele lor contrastează comic. Capul lui Jean Loup stă sprijinit de umărul mairoului, iar profilul ascuțit al lui Firoz amenință să-i perforeze maxilarul puternic, în timp ce însuși Privett-Clampe pare să aibă nasul așa umflat, de parcă ar fi un balon gata să explodeze. Pran mai avansează cațiva pași în încăpere, aproape alunecând pe niște articole de lenjerie feminină, aruncate pe podea, care i se încurcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În noaptea asta știe că va fi fantastic. De prima mână. Ierburile îl fac să se exprime vocal. Nu prin cuvinte. Să urle pur și simplu. Descoperă că simte nevoia să ragă, răgete scoase din adâncul plămânilor, care-i umflă maxilarele și-i fac pieptul să răsune. Nu este normal. Cu toate astea, funcționează. Cu adevărat! Cu adevărat! Chiar funcționează! Apoi urmează un urlet final, un orgasm regal și fiecare picătură din el valorează aur. Din punct de vedere politic. Imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
explică el, poate fi extinsă, pentru a ilustra cum diferențele de craniu corespund gradului de civilizație și capacității de gândire rațională la nivel mondial. În partea de jos, făpturile atavice precum South Javan și Hottentoții demonstrează capacități (faciale și structuri maxilare) puțin diferite de ale maimuțelor superioare. Grupul Hindustanic, căruia îi aparțin cei mai mulți dintre morții pastorului se află pe undeva, pe la mijloc, în această ligă globală. În partea de sus, se află europenii, a căror capacitate de 250 de cm³, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
folosește noile sale instrumente de măsură pe diferiți parametrii ai figurii lui. Unghiul facial este măsurat la nouăzeci și trei de grade, nasul îi este considerat leptorin, ochii mesosemici, ușor ridicați la colțurile exterioare, ceea ce este indiciul originii sale asiatice. Maxilarul este în mod plăcut ortognatic, în contrast cu maxilarele proeminente ale craniilor de negrii, ilustrate în Rasele indigene ale pământului, scrisă de Nott și Gliddon. Acest volum interesant îi este oferit lui Robert să-l frunzărească, în timp ce pastorul notează rezultatele. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
diferiți parametrii ai figurii lui. Unghiul facial este măsurat la nouăzeci și trei de grade, nasul îi este considerat leptorin, ochii mesosemici, ușor ridicați la colțurile exterioare, ceea ce este indiciul originii sale asiatice. Maxilarul este în mod plăcut ortognatic, în contrast cu maxilarele proeminente ale craniilor de negrii, ilustrate în Rasele indigene ale pământului, scrisă de Nott și Gliddon. Acest volum interesant îi este oferit lui Robert să-l frunzărească, în timp ce pastorul notează rezultatele. Se uită la imaginile de statui grecești, apoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
l-ar fi refuzat și fără interdicția acestuia. Falkland Road deveni un loc cu multe greșeli și capcane. Există semne ale inferiorității rasiale: simplitatea și sudarea prea rapidă a fontanelelor craniului. Nasul foarte desfăcut, cu sinostoză a oaselor nazale. Proeminența maxilarelor. Bărbia retrasă. Apariția prematură, dimensiunea și permanența măselelor de minte. Acestea sunt atuurile femeilor. Frunți înalte. Ochii încercuiți cu kohl. Pieptul strâns în bluze strâmte, viu colorate. Pântecele descoperit. Guri deschise, în așteptare. O frunte plată, fără proeminență este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Cinând cu cei doi maeștrii, Jonathan se simte nesigur, lasă privirile în jos spre mesele lungi ale refectoriului, observând privirile celorlalți studenți care vorbesc în șoaptă despre el, și-l arată unul altuia. Morgan este destul de afabil, un velș cu maxilare puternice, proeminente, care arată mai mult a fermier decât a savant. Dar este firesc să fie așa, pentru că specialitatea lui este agricultura. Îi toarnă lui Jonathan pahar după pahar din vinul colegiului și-i vorbește despre frumusețea vitelor Herefordshire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Sweets, se îneacă Star. Ce faci aici? Pare neliniștită, furioasă. Iubito, îi spune Sweets pe un ton de reproș. Am venit să te văd. De ce aș umbla prin orașul ăsta mare după lăsarea întunericului? Pe Jonathan începe să-l doară maxilarul. Abia atunci își dă seama că a rămas cu gura deschisă. Sweets se întoarce și-i întinde palma cu pielea trandafirie. Râde din toată inima, plin de umor și încredere de sine. — Edwin T. Baker, la dispoziția dumneavoastră; toată lumea îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
doctore Gittens, spune Gregg. Ce scop mai nobil ar mai exista? — Adevărat, întărește Morgan. Nu-i așa, profesore? Toți se întorc spre capul mesei, dar Chapel nu le răspunde, căci după cum era de așteptat, adormise. Capul îi căzuse în piept, maxilarele sale puternice revărsându-se de o parte și de alta a gulerului rigid. Avea chipul unui om care (în sfârșit) nu mai trebuie să asocieze nimic cu nimic și se simte teribil de ușurat. Pagină separată Altă săptămână pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ne aliniem. Am fost examinate una câte una de către un eunuc-căpetenie, care avea un asistent ce-i nota cuvintele într-un caiet. — Sprâncene inegale, se pronunța căpetenia în timp ce trecea pe lângă noi, umeri strâmbi, mâini de muncitor, lobii urechilor prea mici, maxilar prea îngust, buze prea subțiri, pleoape umflate, degetele de la picioare butucănoase, picioare prea scurte, coapse prea grase. Acele fete au fost imediat date deoparte. După multe ore am fost conduse într-un hol cu draperii imprimate cu flori de piersic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și simt cum îmi cad dinții. Nu! țip eu. Yoo-hoo-loos îmi cad din mână și se împrăștie pe jos. Psalmodierea încetează și sute de capete se întorc spre mine. Sunt incapabilă să mă mișc, în timp ce concubinele se holbează la mine. Maxilarele lor fără dinți se deschid grav. Părul le este atât de rar, încât par chele. N-am mai văzut nicicând femei cu o înfățișare atât de gravă. Au spinările cocoșate, iar membrele lor îmi amintesc de copacii strâmbi și noduroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ridică-te, îi zice Nuharoo și le face semn eunucilor să aducă ceai. Yung Lu are spre treizeci de ani. Ochii lui sunt arzători, și pielea îi e tăbăcită de intemperii. Are sprâncenele ca niște săbii și nasul unui taur, Maxilare mari și colțuroase, iar gura are forma unui lingou. Umerii săi lați și felul în care stă îmi amintesc de un războinic străvechi. Nuharoo începe să pălăvrăgească despre lucruri mărunte. Face remarci despre vreme, în timp ce el întreabă de sănătatea Majestății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nerăbdător. Mă umple de tristețe să văd că An-te-hai încă mai are gândurile unui bărbat. Într-adevăr, dacă înfățișarea ar fi etalonul, femeile l-ar considera pe An-te-hai mai atrăgător decât pe Yung Lu. Eunucul meu are fruntea bombată, un maxilar perfect și ochi mari și strălucitori, ceea ce e neobișnuit pentru un manciurian. Foarte deprins cu manierele de la Curte, merge întotdeauna cu grație. Împlinind douăzeci și patru de ani săptămâna trecută, An-te-hai este acum cu mine de mai mult de opt ani. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și pe mine. Bairamul tocmai era în toi cînd apăru Madlen; intrarea fu gălăgios salutată. Fata se dezbrăcă de blană și, picior peste picior, ceru o țigară. Avea picioare frumoase. Drăguță, violent vopsită, fața ei teșită, cu nasul cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii deveneau sclipitori cînd ne susțineau privirile. Scutură scrumul pe jos
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
un tîrșîit de pîslari. Fredonînd, în ușă apăru un paznic grăsuț care, blajin, se opri să ne cîntărească din priviri. Cucerit de elocvența vorbitorului, se sprijini apoi cu palmele în canaturi. În luptă cu o atenție anevoioasă, puțin cîte puțin, maxilarul omului scăpa în jos. O vreme nu s-a auzit decît răsuflarea sa. Edificat, părăsi apoi ușa, lăsînd bărbătește în urmă un iz de usturoi. Pictorul locuia la marginea tîrgului, dincolo de pîrîul către care cobora o stradă pietruită cu bolovani
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
peste tot. Pfui, fornăi el cu năduf, ce-mi era Confederația și ce-mi erau Independenții. - Să înțeleg că refuzi să mă ajuți, îi zâmbi politicos preaonorabilul Poha la auzul răbufnelii. Sub masca zâmbetului, căpitanul însă zări mișcările spasmodice ale maxilarului. Făcuse o greșeală când îl refuzase la modul ăsta. O făcuse inconștient purtat de inamicițiile sale mai vechi. Trebuia cumva să-l facă să înțeleagă că nu putea să riște atât de mult doar pentru un moft. - Preaonorabile, riscurile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
a exclamat Emer. —De ce nu? a întrebat-o Josephine cu blândețe. —Fiindcă... fiindcă nu e adevărat! Deci nu e adevărat că Neil..., Josephine a luat o foaie de hârtie,... ți-a spart nasul de trei ori, că ți-a spart maxilarul, ți-a fracturat brațul, te-a ars cu țigara, ți-a pus degetele în tocul ușii după care a trântit-o peste ele, că a aruncat-o pe fetița cea mică de pe scări, că aceasta a trecut prin geamul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dintre măsele. Până la ora culcării, îmi ieșisem deja din minți de durere. însă cuvântul „durere“ era departe de a putea descrie scânteile electrice, metalice, încinse care mă torturau de-mi venea să urlu, îmi urcau până-n creier și coborau până-n maxilar. Era oribil. Mă tot ridicam de pe scaun ca să înșfac sticluța cu dihidracodeină. Nu voiam decât să-mi amețesc durerea cu prețioasele și liniștitoarele mele analgezice. Apoi, realizând că nu aveam nici un tranchilizant, m-am cufundat din nou în nedumerire. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
greșeală din partea mea - faptul rămâne: mă mărit. Peste șase săptămâni. În mai puțin de două luni. Cu un tip extraordinar - am simțit cum încep să-mi curgă lacrimile pe obraz - un tip cu-adevărat extraordinar - cum mi se prelingeau de pe maxilar, pe bărbie - și nu pot să - înțelegi... — Ți-ai uitat voalul, mi-a spus Luke, întinzându-mi punga. — A, am zis eu, simțindu-mă umilită, în vreme ce lacrimile continuau să-mi curgă de pe față. femeie care târa mai multe sacoșe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
era într-o formă fizică relativ bună. Mătăhălos, da, dar musculos și puternic, cu un pas săltăreț, atletic. Acum, șapte ani după aceea, pusese pe el cel puțin cincisprezece sau douăzeci de kilograme și părea doar bondoc și gras. Sub maxilar i se întindea o a doua bărbie și până și mâinile îi căpătaseră moliciunea și grosimea pe care le asociezi în mod normal cu ideea de instalator între două vârste. Era o priveliște tristă. Strălucirea pierise din ochii nepotului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o ședință cu părinții), dar se vedea că solicitudinea lui Tom o mișcase, sau cel puțin așa mi-am imaginat eu. Apoi ne-a sărutat pe toți de noapte bună. Mai întâi pe tatăl ei, apoi un pupic ușor pe maxilar pentru mine și, la urmă de tot, pe Tom. Nu numai că l-a sărutat pe buze, dar el a beneficiat și de o îmbrățișare - una în toată regula, care a durat cu câteva secunde mai mult decât părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un tip care arată atât de divin ca Adam Kirrane. M-aș chinui tot restul vieții, întrebându-mă ce-ar fi fost dacă... Cum aș putea să vi-l descriu pe Adam? Seamănă un pic cu Ben Affleck, dar are maxilarul mai mic. Și probabil e mai cu picioarele pe pământ. Și nu a fost cu J-Lo, din câte știu eu. Hmmm. Mă înteb cu cine a fost. Adică mă întreb dacă a fost cu cineva cunoscut. Cum aș putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
recunosc că probabil e cel mai sexy bărbat pe care l-am văzut vreodată. Desigur că arată cu adevărat frumos în poze și la televizor. Dar de aproape arată chiar mai bine. Are o piele bronzată și fără imperfecțiuni și maxilar puternic și bine definit. Dar ochii lui m-au fascinat în primul rând. Sunt genul de ochi care te dezbracă dintr-o privire. Nu e de mirare că femeilor li se pare irezistibil Adam Kirrane. Sosesc aperitivele. De-abia aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Îmi aruncă o privire plină de reproș. — Ba nu ! răspund, după care Îmi dau seama că am fost un pic cam prea rea. Cred doar că nu ajută la nimic să discutăm despre asta. — Tot aflu până la urmă. Își Încordează maxilarul. N-o să-mi ia chiar atât de mult. — Connor, te rog frumos. Chiar nu cred că... — Emma, nu sunt un tâmpit, să știi. Mă măsoară din priviri. Te cunosc mai bine decât crezi că te cunoști chiar tu. Mă trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]