1,225 matches
-
agenției). Organizațiile ar fi, conform abordării celor doi autori, seturi de contracte (nexus of contracts) ce ar stabili structuri de stimulente (În special monetare) corelate cu performanța În acțiunea dorită de principal, stimulente ce ghidează comportamentele indivizilor astfel Încăt să maximizeze interesele principalului și să asigure eficiența organizației. Economiștii operează În general cu stimulente monetare care ar avea o valoare egal apreciată de toți actorii (pentru a se evita problema incomensurabilității valorilor) și care, În plus, pot fi cu ușurință corelate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Aceasta se întâmpla abia în Essai sur les assemblées provincials, publicată în 1788. Ulterior, în 1792, Condorcet scrie Opinion de Condorcet sur le Jugement de Louis XVI, în care trata problema alcătuirii unui juriu în așa fel încât să se maximizeze probabilitatea membrilor juriului de a lua decizii corecte. Tot în 1792 publică o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Danemarca și Suedia, conceptul a ajuns să exercite un mare impact asupra elaborării legislației privind dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu dificultăți de învățare. În esență, la vremea respectivă, accentul era pus pe cerința ca ansamblul acelor servicii să încerce să maximizeze calitatea vieții beneficiarilor (adică a persoanelor cu retard mentală. Este semnificativ faptul că primele accepțiuni ale termenului făceau trimiteri explicite la conceptele de calitate a vieții și stil de viață, elaborate în aceeași perioadă. De altfel, nu au întârziat să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
după cum este absurd să se impute anchetei, să zicem, caracterul atomist sau rigiditatea instrumentului. De aceea, pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este aceea de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând tăria și suplețea datelor. Acest deziderat este din plin prezent în discursurile din disciplinele socioumane; s-a încercat chiar și o conceptualizare a lui prin termenul „triangulație” (triangulation). Împrumutat din topografie, unde desemnează localizarea prin intersecția unor linii trasate din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un număr mai mare de factori. Totuși, ideea inițială se păstrează, în sensul că majoritatea variantelor de analiză factorială folosesc, în algoritmul de construcție a variabilelor-factor, ideea ordonării factorilor după importanța lor. Mai exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc. Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se păstrează, în sensul că majoritatea variantelor de analiză factorială folosesc, în algoritmul de construcție a variabilelor-factor, ideea ordonării factorilor după importanța lor. Mai exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc. Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care se ajunge. În cazul de față, fiecare factor apare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să utilizeze atribute ce indică fertilitatea (tinerețe, vigoare) în căutarea partenerei, pe când femelele vor investi mai mult în dezvoltarea puilor lor și vor căuta parteneri capabili să le asigure resursele necesare supraviețuirii descendenților lor. Pentru că fiecare sex încearcă să își maximizeze pe cât posibil fitnessul în funcție de abilitățile lor de fertilizare și producere a gameților, cele două sexe vor avea praguri diferite ale fitnessului optim. Pentru că femelele produc un număr mult mai mic de gameți decât masculii, acestea reprezintă o resursă rară, prețioasă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
părți, care la rândul ei este mai profitabilă decât faptul de a fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o parte, tendința de a maximiza câștigul mutual prin cooperare; • pe de altă parte, tendința de a maximiza câștigul personal prin competiție (de fapt, de a maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o parte, tendința de a maximiza câștigul mutual prin cooperare; • pe de altă parte, tendința de a maximiza câștigul personal prin competiție (de fapt, de a maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea percepută ca cea mai avantajoasă și ca cea mai sigură: respectiv, aceea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o parte, tendința de a maximiza câștigul mutual prin cooperare; • pe de altă parte, tendința de a maximiza câștigul personal prin competiție (de fapt, de a maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea percepută ca cea mai avantajoasă și ca cea mai sigură: respectiv, aceea de a acționa pe cont propriu, necooperant. Cercetătorul nord-american
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poate fi susținut și prin răspunsuri cooperative (mai ales atunci când subiecții participă la mai multe jocuri). În ceea ce privește criteriile de raționalitate a cooperării, același cercetător notează: "Urmărirea rațională a interesului propriu de către doi jucători nu impune numai ca ei să-și maximizeze profiturile unul în dauna celuilalt și să opteze pentru strategii individuale eficiente. Este necesar ca ei să aleagă strategii care, luate împreună, să constituie o strategie comună eficientă. Într-adevăr, interesul propriu (opus considerațiilor morale privind binele altora) cere uneori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
au propus o tipologie a personalităților în funcție de strategia adoptată în cazurile similare dilemei prizonierului. Ei au făcut următoarea distincție: • individualiști: preocupați să obțină cât mai mult pentru ei înșiși, indiferent dacă partenerul pierde sau câștigă; • cooperanți: sunt cei interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; profitul să fie comun; • competitorii: orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț. Mai departe, aprofundând analiza relației dintre cele trei tipuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
internațional, și nu cea materială, este determinantul sistemic crucial al comportamentului statelor. Neorealismul și instituționalismul au ca premisă existența unor norme culturale egoiste stabilite ca urmare a întâlnirilor lor anterioare cu alte unități. În loc să presupună că statele caută să-și maximizeze interesele, constructiviștii examinează modul în care statele își construiesc interesele prin procese de socializare în interiorul sistemului internațional. Potrivit acestei perspective, auto-ajutorarea și politica de putere nu sunt cu necesitate trăsături ale unui mediu anarhic, ci reflectă, în schimb, internalizarea anumitor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de a rafina modelele raționaliste. Toate cele trei teorii acceptă că anarhia rezultă din interacțiunea unităților. Totuși, ele identifică două mecanisme diferite prin care are loc această interacțiune. Un mecanism presupune că statele sunt actori raționali care urmăresc să-și maximizeze interesele naționale prin comportamentul lor internațional. Unitățile care se comportă rațional "au preferințe consistente, ordonate și ... calculează costurile și beneficiile cursurilor de acțiune alternative ... pentru a-și maximiza utilitatea în perspectiva acestor preferințe" (Keohane, 1984, p. 27). Abordările raționaliste au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Un mecanism presupune că statele sunt actori raționali care urmăresc să-și maximizeze interesele naționale prin comportamentul lor internațional. Unitățile care se comportă rațional "au preferințe consistente, ordonate și ... calculează costurile și beneficiile cursurilor de acțiune alternative ... pentru a-și maximiza utilitatea în perspectiva acestor preferințe" (Keohane, 1984, p. 27). Abordările raționaliste au ca punct de plecare în analiza lor statul interesat de sine, iar astfel ele exogenizează caracteristicile interne ale unităților. Un mijloc alternativ prin care unitățile pot interacționa este
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să interpreteze legislația OMP a Japoniei ca un prim pas pe calea remilitarizării țării, precum și ca o reacție de împotrivire în fața presiunilor externe. Japonia ar putea urmări aceste două strategii simultan, folosindu-se de politica pe riscului pentru a-și maximiza interesele și, în același timp, a-și minimiza angajamentele. Dimensiunea economică a strategiilor Japoniei oferă și indicii care favorizează predicțiile neorealiste despre politica sa externă. Începând cu 1989 există tensiuni în relațiile SUA-Japonia. Gilpin identifică într-un mod convingător cauza
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de neorealism și instituționalism. Autorii afirmă că strategiile Japoniei reflectă preferințe "realiste mercantile". Realismul mercantil are elemente comune cu alte forme de realism, inclusiv asumpția că statele sunt cei mai importanți actori în politica mondială, că statele urmăresc să-și maximizeze puterea, precum și că statele sunt într-o competiție pentru câștiguri relative (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 198). Totuși, spre deosebire de alte forme de realism, realismul mercantil pune accent pe întâietatea obiectivelor strategice tehnico-economice în luarea deciziilor de politică externă. Este important
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
s-a folosit și de instituțiile internaționale pe parcursul anilor 1990. Goldstein afirmă că RPC combină în mod pragmatic un efort subtil de tip realpolitik, pentru a dezvolta capacitățile naționale, cu un nivel de implicare diplomatică și economică conceput pentru a maximiza beneficiile interdependenței (Goldstein, 2003). Totuși, una dintre problemele legate de această perspectivă "neo-bismarckiană" a marii strategii a Chinei este că amestecul între acceptare pragmatică și stimulente funcționale nu a motivat-o să se folosească în mod semnificativ de cadrele instituționale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. Această dezbatere se referă la felul în care SUA și Occidentul, în general, ar trebui să întrețină relații cu o "Chină în afirmare". Școala implicării urmează logica instituționalistă atunci când susține includerea Chinei în regimurile internaționale, cu scopul de a maximiza integrarea ei lină în ordinea internațională. Prin contrast, școala îngrădirii urmează neorealismul atunci când consideră că un conflict cu China este probabil, în contextul capacităților ei în creștere. Acești specialiști consideră China o amenințare pentru sistemul internațional, și susțin tactica balanței
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
hrană și pentru medicamentele necesare spre a-i îngriji pe cei care au nevoie de ajutorul ei. Piețele permit crearea avuției care poate fi folosită pentru a-i ajuta pe cei nefericiți și facilitează capacitatea persoanei caritabile de a-și maximiza abilitatea de a-i ajuta pe ceilalți. Piețele fac posibilă caritatea persoanei caritabile. O greșeală comună este să se identifice scopurile oamenilor cu "interesul lor personal", care este la rândul său confundat cu egoismul. Scopurile oamenilor pe piață sunt într-
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cantitățile relative, despre prețuri. Licențierea nu este o soluție pentru cazurile de asimetrie informațională; ea este cauza asimetriei. 5. Piețele funcționează numai atunci când un număr infinit de persoane cu informație perfectă schimbă bunuri nediferențiate Eficiența economică, în care produsul este maximizat și profiturile sunt minimizate, cere ca niciun participant la piață să nu poată impune prețul, adică niciun cumpărător sau vânzător să nu poată afecta, prin intrarea sau ieșirea pe piață, prețul bunurilor. Produsele sunt toate omogene și informația despre produse
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
euro. Asta înseamnă o redistribuire de 200 de euro a bogăției prin intermediul pieței, deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să pună activele în mâinile celor care le pot maximiza valoarea. Această redistribuire regulată, bazată pe stimulente pentru a maximiza valoarea totală, reprezintă un transfer de bogăție la o scară de neconceput pentru majoritatea politicienilor. Prin contrast
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să pună activele în mâinile celor care le pot maximiza valoarea. Această redistribuire regulată, bazată pe stimulente pentru a maximiza valoarea totală, reprezintă un transfer de bogăție la o scară de neconceput pentru majoritatea politicienilor. Prin contrast, în timp ce procesele de piață redistribuie bogăția, procesele politice redistribuie proprietatea, luând-o de la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor de active stimulente să maximizeze valoarea acestora sau să pună activele în mâinile celor care le pot maximiza valoarea. Această redistribuire regulată, bazată pe stimulente pentru a maximiza valoarea totală, reprezintă un transfer de bogăție la o scară de neconceput pentru majoritatea politicienilor. Prin contrast, în timp ce procesele de piață redistribuie bogăția, procesele politice redistribuie proprietatea, luând-o de la unii și dând-o altora; deoarece în cursul acestui proces
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu sunt eșecuri ale pieței, ci eșecuri ale statului în a crea temeliile legale ale pieței. Apărări prea entuziaste ale pieței 19. Toate relațiile dintre oameni pot fi reduse la relații de piață Toate acțiunile sunt realizate deoarece actorii își maximizează propria utilitate. Chiar și a-i ajuta pe ceilalți înseamnă a obține un câștig propriu, astfel nu ai face acest lucru. Prietenia și dragostea reprezintă schimburi de servicii pentru câștiguri reciproce, în aceeași măsură ca schimburile care implică saci de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]