1,846 matches
-
preferați reactivilor stoichiometrici, care sunt folosiți în exces și au o singură funcționare. 6. Evitarea derivaților chimici: Evitarea pe cât posibil a utilizării grupelor de blocare sau protejare sau a oricăror modificări temporare. Derivații utilizează reactivi adiționali și generează deșeuri. 7. Maximizarea economiei atomice: Proiectarea de sinteze astfel încât produsul final să conțină o proporție maximă de materii prime. Atomii reziduali trebuie să fie în număr redus. 8. Utilizarea de solvenți și condiții de reacție mai sigure: Evitarea utilizării de solvenți, agenți de
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ inutil particularismul studiilor de caz și exagerat principiul relativismului cultural potrivit căruia economia poate diferi enorm în culturi diferite. Aceast dialog urmează o serie de conferințe ținute de alți antropologi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problema pornind de la întrebarea „Există efecte ale migrației?” sau „Există mai degrabă tipuri de migrație și tipuri de efecte?”. Acceptarea uneia sau a celeilalte posibilități are implicații diferite pentru pachetul de măsuri prin care se poate încerca intervenția în sensul maximizării efectelor pozitive și minimizării celor negative. A doua direcție a studiului este dată de încercarea de identificarea/analiza efectelor migrației din perspectiva tipurilor de migrație. Exercițiul pe care îl propunem se limitează la numai două dintre categoriile îndelung discutate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale comunității În stipularea lor expertală evaluare complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
așadar triplu: - să identifice erorile, disfuncționalitățile și dificultățile structural-funcționale actuale; - să identifice tendințele majore de evoluție social-economică și științifico-tehnică și solicitările socioprofesionale provocate de acestea; - să armonizeze cele două categorii de date pe baza „principiului minimax” (minimizarea efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a „noului curriculum” - esența optimizării curriculare - ca activitate teleologică și propedeutică fundamentală în educație. Designerii (sau „proiectanții”) trebuie să ia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului nu a atins gradul de coerență și rigoare științifică de natură să-i permită predicții de precizie maximă; de aceea proiectele curriculare nu pot fi aplicate fără a respecta principiul managerial cunoscut și sub denumirea „minimax”: minimizarea riscurilor și maximizarea efectelor favorabile. Aceste chestiuni sunt abordate, din perspectivă filosofică, în introducerea acestei lucrări. 12.11. Produsele curriculare modernetc "12.11. Produsele curriculare moderne" Numim produse curriculare toate documentele normative ce rezultă în urma demersurilor de optimizare curriculară: planul de învățământ, programele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alți specialiști (spre exemplu, medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali), implicând și familia. Consilierul obține de la specialiști informații despre conduita consiliatului și le pune la dispoziția acestuia, cu evidențierea aspectelor pozitive și a posibilităților, oportunităților de integrare (școlară, profesională, socială), de maximizare a potențialului consiliatului pentru asumarea de roluri sociale posibile și realiste, care oferă perspectiva unor performanțe bune. Scopul orientării școlare și profesionale constă în valorificarea potențialului uman, existent în orice persoană, dincolo de o lipsă, insuficiență sau incapacitate pentru armonizarea cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
5. maleabilitatea, cu obiectivele: 5.1. preîntâmpinarea încălcării cadrului juridic, a celui statutar, regulamentar sau a oricărei obligații contractuale, precum și a cerințelor pe linia securității, 5.2. asigurarea maleabilității sistemului la politicile și standardele organizaționale pe linia securității, 5.3. maximizarea eficienței procesului de auditare a sistemului și minimizarea interferențelor cu acesta; 6. securitatea personalului, cu obiectivele: 6.1. diminuarea riscurilor provocate de factorul uman, fraudă sau folosirea ilegală a componentelor sistemului, 6.2. asigurarea că utilizatorii sunt conștienți și preocupați
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și informații. Obiectivele legii sunt: • asigurarea democrației prin oferirea accesului public la înregistrările și informațiile agențiilor guvernamentale; • îmbunătățirea accesului public la înregistrările și informațiile agențiilor; • prevederea unei perioade de timp în care se poate oferi răspunsul la solicitările de informații; • maximizarea utilității înregistrărilor și informațiilor colectate, păstrate, utilizate, distribuite de agențiile federale guvernamentale. Legea privind accesul neautorizat, frauda și abuzul informatic (Computer Fraud and Abuse Act), din 1984, interzice obținerea și dezvăluirea, fără a avea dreptul de a efectua aceste operațiuni
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pacienții low-transporteri (ideal, DPCA) și schimburi scurte, frecvente (ideal, DPA) pentru high-transporteri. La toți pacienții Kt/Vuree și Ccreat trebuie monitorizate trimestrial. Dacă obiectivele nu sunt ândeplinite, se crește corespunzător doza de dializă. Atât în DPCA, cât și în DPA maximizarea clearance-urilor se obține prin creșterea volumelor de dializat din 24 ore: fie se crește volumul per schimb (în special pentru low-transporteri), fie se crește numărul schimburilor (în special în DPA și pentru high-transporteri). j. Complicațiile principale ale DP 1. Hiperhidratarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu claritate, prin saltul de la utopie la știință (Engels, 1967). În anumitecondiții, organizarea ierarhic-autoritară sau cea democratică este mai bună?Organizarea sistemului productiv pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la maximizarea stării de satisfacție în viață, la creșterea calității vieții? Însăși ideea de eficiență, după cum s-a văzut, presupune evaluarea comparativă a alternativelor. Alternativele funcționale din modelul funcțional sunt, în fapt, structuri alternative. • Analiza elementelor sistemului trebuie să aibă loc în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
moderne, bazată pe o tot mai adâncă diviziune a muncii, nu este efectul unei orientări globale a colectivității spre un tip de organizare mai bun, care să maximizeze finalitățile globale (perspectiva holistă), ci rezultatul neintenționat al orientării mulțimii indivizilor spre maximizarea profitului individual, ce dezvoltă acele activități tot mai specializate în care concurența este mai redusă. Cele două opțiuni - holismul și individualismul metodologic - au fiecare în parte justificări solide, dar și limite atunci când sunt prezentate fiecare ca unică perspectivă de analiză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se subordonează reciproc. Nici un nivel de organizare nu este absolut: toate sunt relative. Teoriile întreprinderii tind să se fundeze, în cele mai multe cazuri, pe o perspectivă holistă. Întreprinderea este privită ca un sistem, și nu ca un suprasistem, fiind preocupată de maximizarea finalităților sale globale, de perfecționarea organizării sale, de integrarea mai eficace a membrilor săi. O asemenea abordare este justificată doar în parte. Dacă vrem să avem imaginea completă a întreprinderii, trebuie să o privim însă și în calitatea ei de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conștient doar spre propriile lor interese. O asemenea soluție o găsim tacit destul de frecvent și în sociologia actuală. Să ne gândim la orientarea producției prin mecanismul pieței. În mod obișnuit găsim exprimată ideea că, deși fiecare producător este orientat spre maximizarea profitului său, prin jocul cererii și al ofertei, întreaga producție socială este eficace orientată spre satisfacerea necesităților colectivității. Pentru a limpezi cele două răspunsuri alternative la această întrebare, să luăm ca exemplu un proces social major al societății contemporane: evoluția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și de structura societății globale în care are loc. O serie de cercetări recente aduc argumente mai concrete în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raționalitate obiectivă, ei înțeleg raționalitatea completă despre care s-a vorbit mai înainte. Pentru a putea face față complexității, sistemele sociale sau umane trebuie să recurgă la simplificări. De aici, o concluzie esențială. Comportamentul social nu este orientat spre obiectivul maximizării, ci spre cel al satisfăcătorului. Sistemele sociale și umane se opresc la o soluție care este „destul de bună”, satisfăcătoare. Comportamentul uman și social nu este unul optim, ci suboptim. Raționalitatea sistemelor sociale trebuie deci și ea privită ca având grade
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru menținerea și amplificarea acesteia, în vederea maximizării satisfacerii finalităților sale. Ele sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei în activitățile practice ale colectivității. Ea nu este însă suficientă. Mai este nevoie de încă ceva, nu mai puțin important:dezvoltarea unui corp special de cunoștințe orientate spre înțelegerea și maximizarea eficienței unei asemenea aplicații sociale, de o inginerie socială. Sociologiei explicative trebuie să i se adauge o sociologie constructivă. Acestei sociologii îi este dedicată această parte a cărții. Prin „sociologie constructivă” înțeleg sociologia angajată în activitatea de schimbare și/sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient spre acesta. Pentru sociologul industrial, de exemplu, o asemenea opțiune este curentă. Pe de o parte, există întreprinderea cu finalitățile sale - maximizarea beneficiilor, reducerea cheltuielilor de producție, creșterea productivității muncii etc. -, iar pe de altă parte, cerințele mai generale ale colectivității care coincid în mare parte cu cele ale întreprinderii, dar nu neapărat (și în principiu) total. Colectivitatea are nevoie de bunuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumit tip de „iluzii”. Sistemele sociale nu vor stimula, ba chiar vor trata ca fiind pure speculații, implicând o atitudine utopică, cunoștințele care nu se conectează sau chiar contravin mecanismelor lor de funcționare. Într-un sistem de producție orientat spre maximizarea profitului la nivelul întreprinderii, cercetarea costurilor sociale indirecte ale producției, a consecințelor produselor asupra calității vieții colectivității, dincolo și independent de actul cumpărării, analiza caracterului manipulativ al reclamei reprezintă tipuri de investigații științifice nepractice, incluzând mai degrabă o atitudine ideologică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de actul cumpărării, analiza caracterului manipulativ al reclamei reprezintă tipuri de investigații științifice nepractice, incluzând mai degrabă o atitudine ideologică și politică nerealistă, dacă nu chiar utopică.Ascoate în evidență faptul că o producție orientată spre profit nu duce la maximizarea bunăstării colectivității, ci, dimpotrivă, are o serie de consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinată să-și lărgească obiectivele. În primul rând, o lărgire masivă a responsabilităților în ceea ce privește produsele oferite. Nu este suficient ca ele să fie doar cerute, cumpărate. Prin analiza parametrilorlor calitativi, a consecințelor lor multiple asupra vieții colectivității, este necesarsăse asigure maximizarea contribuției produselor la bunăstarea colectivă. Dacă acum câteva decenii singura problemă pe care și-o punea o întreprindere înlegătură cu produsele sale era de competența marketingului - vor fi sau nu cumpărate-, acum se dezvoltă tot mai mult o analiză multiplă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să facem deducții despre validitatea generală a afirmațiilor noastre, înțelegând că orice concluzie este întotdeauna într-o oarecare măsură nesigură și insuficientă. Metodele riguroase de cercetare oferă abilitățile și procedurile necesare pentru astfel de deziderate într-un mod care permite maximizarea încrederii în rezultatele obținute. Descoperirile noastre științifice pot fi uneori în contradicție cu unele dintre preferințele, opiniile și interesele noastre politice. Adesea se fac presiuni asupra noastră pentru a ne divulga descoperirile preliminarii, a simplifica concluziile, sau pentru a prezenta
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ipoteza este că un asemenea cetățean ideal nu este frecvent întâlnit, nici chiar în națiunile democratice avansate; testarea s-a făcut folosind ample sondaje de opinie la nivelul S.U.A. • Al treilea exemplu, referitor la regulile electorale, se bazează pe teoria maximizării utilității raționale; ipoteza este că ar trebui să existe o relație sistemică între regulile care stabilesc victoria electorală (pluralitatea, majoritatea și reprezentarea proporțională) și forma de competiție și/sau compromis la nivel de partide; ipoteza a fost testată printr-o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu claritate importanța utilității așteptate calculate atunci când se fac alegeri într-o lume cu rezultate probabilistice. Într-un curs mai detaliat despre teoria deciziilor vom introduce ilustrări mai complicate, inclusiv decizii cu opțiuni multiple, decizii repetitive și decizii în care maximizarea alegerii constituie o strategie mixtă cu mai multe opțiuni. Dar voi aduce acum încă un exemplu. Să ne imaginăm că un anumit individ trebuie să decidă între două facultăți la care vrea să se înscrie. Ar dori ca la absolvire
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]