2,358 matches
-
cei care lucrează din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
superioară. La Tecuci, între 1838 și 1845, un meșter de treapta a treia este trecut la treapta a doua, șapte calfe au fost trecute între meșterii de treapta a treia etc. Aceste schimbări au loc numai în funcție de starea materială a meșteșugarilor, prin nerespectarea prevederilor perimate ale regimului de breaslă, care stabileau ierarhia după criterii tradiționale rigide, în care factorul material-economic nu juca întotdeauna un rol precumpănitor. În ceea ce privește organizarea meșteșugarilor în orașe și târguri, Regulamentul Organic, care era în vigoare și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a treia etc. Aceste schimbări au loc numai în funcție de starea materială a meșteșugarilor, prin nerespectarea prevederilor perimate ale regimului de breaslă, care stabileau ierarhia după criterii tradiționale rigide, în care factorul material-economic nu juca întotdeauna un rol precumpănitor. În ceea ce privește organizarea meșteșugarilor în orașe și târguri, Regulamentul Organic, care era în vigoare și în perioada de care ne ocupăm, prevedea următoarele: meșterii erau împărțiți în trepte și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe an o patentă de 120 lei; b. „cei ce țin fabrici mici” plăteau câte 80 lei pe an
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79, 89, 99, capit. III și anexa lit. R dezvoltă și precizează dispozițiunile de mai sus. La 1 aprilie anul 1863, printr-o nouă lege a patentelor, se păstra împărțirea meșteșugarilor în trepte, scutindu-se de plata patentelor lucrătorii cu ziua, cei fără ucenici ș.a. O inovație, prin care se introduce plata patentei în funcție de venit, consta în achitarea ei pentru fiecare „stabiliment” în parte aparținând aceluiași proprietar. Pe lângă patente, meșteșugarii mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împărțirea meșteșugarilor în trepte, scutindu-se de plata patentelor lucrătorii cu ziua, cei fără ucenici ș.a. O inovație, prin care se introduce plata patentei în funcție de venit, consta în achitarea ei pentru fiecare „stabiliment” în parte aparținând aceluiași proprietar. Pe lângă patente, meșteșugarii mai plăteau taxe pentru construcția șoselelor și a podurilor. Regimul de breaslă a fost conservat. Breslele continuau să se conducă și să se administreze în afacerile lor interne conform hrisoavelor lor. Într-o adresă a Secretariatului de stat către Departamentul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și calitatea producției, promovarea de la o treaptă la alta în ierarhia breslei, primirea de noi membri etc. După cum se știe, Regulamentul Organic desființează monopolul breslelor de producție și de vânzare, deschide larg porțile breslelor oricui dorește să se califice ca meșteșugar și să practice această profesiune, cu condiția să plătească patentă. Mai mult, oricine se poate califica drept meșteșugar sau calfă, chiar în afara breslei, fără a mai fi obligat să treacă prin toate treptele ierarhiei, numai că practicarea meșteșugului rămânea condiționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se știe, Regulamentul Organic desființează monopolul breslelor de producție și de vânzare, deschide larg porțile breslelor oricui dorește să se califice ca meșteșugar și să practice această profesiune, cu condiția să plătească patentă. Mai mult, oricine se poate califica drept meșteșugar sau calfă, chiar în afara breslei, fără a mai fi obligat să treacă prin toate treptele ierarhiei, numai că practicarea meșteșugului rămânea condiționată de atestarea calificării sale de către breaslă. În adresa Secretariatului de stat mai sus amintită, subliniindu-se că breslele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breslei, care era o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau între meșteșugarul patron și calfă sau lucrător erau de cele mai multe ori relații de tip capitalist. Nu trebuie să trecem însă cu vederea și menținerea de către legiuitori a unor principii și practici feudale în organizarea și administrarea breslelor: conservarea practicilor confesionale, a obiceiurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
același nivel în breaslă și în afara ei; pentru a nu deveni „muritori de foame”, ei luptă ca nici o calfă să nu poată „înainti în meșteșug” fără învoirea breslei, pentru ca nimeni să nu practice mai mult decât un meșteșug, pentru care meșteșugarul a primit încuviințarea breslei, și mai ales ca nimeni să nu practice nici un meșteșug în afara breslei și pentru restrângerea drepturilor ce aveau calfele de a trece de la o breaslă la alta, de la un meșter la altul. Evident că multe din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și lucrători pe de altă parte. Aceste caracteristici noi, pozitive, explică afluența de lucrători și calfe venite în Moldova din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai pronunțat decât dincoace de Carpați. Totuși, nu se poate susține că meșteșugarii lucrători și calfe din orașele și târgurile Moldovei nu mai aveau încă mult de luptat până la înlăturarea tuturor piedicilor și îngrădirilor feudale. După cum am văzut, relațiile feudale, care predominau în economia Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însemnate și în industrie. Cum e și firesc, o mare parte dintre meșteri, cu excepția celor legați prin puternice interese materiale de organizarea feudală a breslelor, lucrătorii și calfele se încadrează în frontul larg antifeudal, luptând împotriva orânduielilor și abuzurilor feudale. Meșteșugarii și negustorii au provocat, de pildă, agitația din 1846 de la Iași; mulți dintre ei au fost implicați în mișcarea revoluționară din 1848, iar în lupta pentru crearea statului național român, de care ei legau și înfăptuirea unor schimbări sociale, au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost implicați în mișcarea revoluționară din 1848, iar în lupta pentru crearea statului național român, de care ei legau și înfăptuirea unor schimbări sociale, au luat parte activă în proporții de masă. Într-o situație cu totul deosebită se aflau meșteșugarii din mediul sătesc. Prin Regulamentul Organic, ca și prin așezământul din 1851, țăranilor li s-a confirmat dreptul de a practica meșteșugul, dar numai ca o îndeletnicire complementară agriculturii. Meșteșugarii din sate au fost siliți să rămână, înainte de toate, agricultori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de masă. Într-o situație cu totul deosebită se aflau meșteșugarii din mediul sătesc. Prin Regulamentul Organic, ca și prin așezământul din 1851, țăranilor li s-a confirmat dreptul de a practica meșteșugul, dar numai ca o îndeletnicire complementară agriculturii. Meșteșugarii din sate au fost siliți să rămână, înainte de toate, agricultori, clăcași legați de îndatoriri feudale față de stăpânul moșiei. În art. 32, anexa lit. Z din Regulamentul Organic, se spune că birnicii „au dreptul, după obiceiul pămîntului, de a-și întrebuința
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târguri și a se strămuta cu locuința din sate nu sunt volnici decât după articul 127 a capului de finanț”. Ei se pot tocmi la lucru și „depărtat de satele lor”, dar numai cu știrea satului și a stăpânului. Așadar, meșteșugarul țăran fiind legat de pământ este legat de proprietar. Lui nu i se eliberează patentă, pentru a nu se bucura de privilegiile patentărilor, pentru a nu fi scutit de beilicuri, pentru a nu-l lipsi pe proprietar de clacă. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de beilicuri, pentru a nu-l lipsi pe proprietar de clacă. În felul acesta, săteanul nu poate ieși decât cu foarte mare greutate din starea de țăran pentru a intra în cea de meseriaș sau de orășean. Este adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a numeroase dificultăți și piedici mai mult sau mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid în orașe și târguri dugheni și ateliere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era obligat să-și achite toate obligațiile și datoriile față de proprietar, partea sa de capitație și rămășițele la cutia sătească. Grădina și casele rămâneau proprietarului moșiei, fără ca acesta din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială cu meșteșugarii, folosind munca acestora în schimbul obligațiilor de clacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială cu meșteșugarii, folosind munca acestora în schimbul obligațiilor de clacă. Deasemenea, până la eliberarea țiganilor, proprietarul utilizează muncă neremunerată a acestora. De altfel, prin articolul 2, anexa litera J din Regulamentul Organic, proprietarilor li se acordă un mare ajutor în această privință: Ministerul din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altfel, prin articolul 2, anexa litera J din Regulamentul Organic, proprietarilor li se acordă un mare ajutor în această privință: Ministerul din lăuntru, la cererea proprietarilor care aveau nevoie de „lucrătorii industriei”, era însărcinat să le pună la dispoziție țigani meșteșugari. Nu-i mai puțin adevărat însă, că, deși pe unele moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lăuntru, la cererea proprietarilor care aveau nevoie de „lucrătorii industriei”, era însărcinat să le pună la dispoziție țigani meșteșugari. Nu-i mai puțin adevărat însă, că, deși pe unele moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era însărcinat să le pună la dispoziție țigani meșteșugari. Nu-i mai puțin adevărat însă, că, deși pe unele moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt ascunse armile și un feliu de tunuri ce se lucrase acolo din porunca proprietarilor”. Investigațiile colonelului Eller au stabilit că „armile s-au lucrat acolo de către meșterii d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare a moșiilor sunt însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
armile s-au lucrat acolo de către meșterii d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare a moșiilor sunt însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]