5,675 matches
-
miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș, Marin Preda, apoi frânturile de peisaj românesc sunt elemente de evocare sugestivă, nu o dată memorabilă. în viziunea poetului "doine ardelene/ cu soarele pe umeri/ luminează mersul înțeleptului râu
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
ani, până s-a luat această hotărâre. În romanul Morminte străvezii (1999!), am pus în discuție cazul Catedralei și am scris tocmai despre o construcție imposibilă, nefinalizată sau care, imediat după terminare, începe să se surpe, ca-n legenda mănăstirii Meșterului Manole, deci, să nu mai corespundă menirii ei. Nu mai reamintesc scenariul fantastic imaginat acolo, fiindcă am făcut lucrul acesta cu alte prilejuri. Despre romanul Pasărea orbilor (Editura Albatros, 2001), în care iau în discuție urmările înmulțirii țiganilor, iarăși nu
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
lor niște case, devenite, apoi, "memoriale"; acolo se vor fi născut sau vor fi trăit perioade din viața lor. Nu sînt prea multe asemenea case pentru că scriitorul român a fost dintotdeauna ceea ce G. Ibrăileanu numea proletar intelectual, n-a fost meșter la dat "tunuri", cînd a încercat să facă afaceri (cum Arghezi cu cireșe și vișine, sau Rebreanu cu cartofi și Ion Creangă cu tutun), a dat repede faliment, l-a mai salvat, uneori, cîte o căsătorie "cu zestre"; cel mai
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Mai prudent decât fratele său lansat pe culoarele puterii politice, a rămas undeva în penumbră. Dacă Nicușor împărțea - ca prim-secretar de județ - butelii și televizoare color, Valentin făcea și desfăcea echipe de fotbal. În imbecilitatea și slugărnicia lor, diverși meșteri ai balonului rotund îi poartă și azi o vie recunoștință: Valentin "le-a asigurat condiții de vis", le-a dat bani și pașapoarte. I-a făcut mari. Un elogiu al competiției, nu-i așa? Într-o lume de surogate, Valentin
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
cuvenită dicției, au putut fi audiate dansuri de epocă - o fermecătoare chaconne, apoi lucrări de orgă în genul fanteziei instrumentale foarte gustate în epocă, de asemenea lucrări ale celebrilor Marc Antoine Charpentier, Louis Marchand sau lucrări de cult datorate unor meșteri a căror faimă locală, mai mult sau mai puțin trecătoare, se cufundă într-un cvasianoninat neiertător. Conducătorilor artistici ai formației le-au stat alături muzicieni, precum Julian Behr la theorbă, o specie de împlinită sonoritate a lăutei, James Murno la
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
cum nu se mai găsesc azi... De cu totul alt tratament are parte Blaga, al cărui teatru, deși nu atît de sus-pus pe cît îl vede Pompiliu Constantinescu, adună risipă de laude. Ceea ce nu înseamnă că judecățile critice - arătînd spre Meșterul Manole, cu îndreptățire, ca sumă - își pierd vreo clipă reazămul. Zarifopol e apreciat pentru ironia lui, Ibrăileanu condamnat pentru provincialismul lui de om cu idei, dar fără operă, iar Ralea de-a dreptul pentru "orgia de idei". Goga e poetul
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
publică sunt mai mult decât incitante: raporturile dintre publicistica politică și opera științifică a lui Mircea Eliade, rolul ortodoxiei în proza, tratatele științifice, dar și în gândirea politică ale lui Eliade, relevanța unor mituri centrale ale spiritualității românești (Mirorița vs. Meșterul Manole) în viziunea lui Eliade asupra lumii, încercarea de recuperare a autorului Tratatului de istoria religiilor de către autoritățile comuniste, cine și de ce l-a asasinat pe profesorul Ioan Petru Culianu. Chiar dacă, în general, lucrurile sunt cunoscute, Andrei Oișteanu are inteligența
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
de mit și transcendență". Sau: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D. R. a descoperit, în fugă, marile mituri, le plasează la întîmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frînă, nici sită". Fie că ne convine, fie că nu, Ion D. Sîrbu trebuie văzut și
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
particulare. Invers, obiecte seculare capătă semnificații religioase... Un vas metalic adus dintr-o baie din Orientul Mijlociu devine receptacol pentru apă sfințită... Brocarduri folosite pentru fețe de pernă sunt țesute în veșminte preoțești... O delicată cupă de culoarea smaragdului, creație a meșterilor musulmani din Egipt sau Iran, a fost așezată mai târziu într-o montură argintată în Constantinopolul creștin. Adusă la Veneția, este adăugată tezaurului sacru de la San Marco. Încercând să reînvie antichitatea din vremea apostolilor, să construiască imagini cât mai "verosimile
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
a pomenit în sens pozitiv. Fără îndoială că scriitorul, suveran, alături de Mihai Beniuc, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu, colegii săi de generație, în actualitatea anilor ´55-´65, plătește un sever tribut pentru oportunismul evident (lui îi aparțin versurile "Mândră corabia.../ Meșter cârmaciul!" rostite până la sațietate în public) și pentru uzura morală, venită ca o consecință necruțătoare în urma oficializării oricărui scriitor. De vină e și supralicitarea romanului Desculț (1948, amplificat în edițiile ulterioare), tradus și difuzat la comandă, despre care se spunea
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
ctitorul Catedralei vechi din curtea Mitropoliei. În 1887, bisericii i se adaugă pridvorul clopotniță. Casa Theodor Pallady Bucium Așezată între viile Buciumului „sus pe deal, deschisă spre toate zările... să domine priveliștea, fără a fi ochioasă", cum avea să spună meșterul mai târziu. Construită în 1855, este cumpărată de Pallady prin 1906 când se întorcea de la Paris proaspăt căsătorit. „Abia la bătrânețe m-am convins că n-am talent, dar acum, nu mai e nimic de făcut, sunt celebru", obișnuia să
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
spune că ̀înaintea acestei biserici, aici a existat o altă biserică din lemn, iar cea de astăzi este construită pe vechea temelie. În cimitirul din jurul bisericii se află Monumentul Eroilor din Vișan. Pe o piatră din temelia bisericii citim: „Meșterul Kuchta; An 1938”. Mănăstirea Frumoasa, Str. Radu Vodă, Nr. 1 Este ctitoria lui Meletie Balica, portar al Sucevei și hatman, descendent al familiei Buzeștilor din Țara Românească. Prima atestare documentară a bisericii se face în 1687. Între 1727-1733, biserica este
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Înțelepciune Înțelepciunea nu crește ca buruienele pe oriunde și nici nu se vinde la piață. Înțelept Înțeleptul întâi gândește și numai după aceea vorbește. Priviri De multe ori privirile spun mai mult decât vorbele. Situație fericită Atunci când ucenicul își depășește meșterul în practicarea meseriei, se întâlnesc două situații fericite: meșterul a avut de modelat un material uman de bună calitate iar ucenicul a avut ce și de la cine învăța. Munca În învățare, inteligența sclipitoare nu poate suplini munca. În schimb, tenacitatea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nici nu se vinde la piață. Înțelept Înțeleptul întâi gândește și numai după aceea vorbește. Priviri De multe ori privirile spun mai mult decât vorbele. Situație fericită Atunci când ucenicul își depășește meșterul în practicarea meseriei, se întâlnesc două situații fericite: meșterul a avut de modelat un material uman de bună calitate iar ucenicul a avut ce și de la cine învăța. Munca În învățare, inteligența sclipitoare nu poate suplini munca. În schimb, tenacitatea și munca stăruitoare pot înlocui în mare măsură agerimea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
trâmbițată prin vorbe frumoase este o formă grosolană de mistificare. Vorba bună Vorba bună este aceea care izvorăște din gânduri curate și inimi loiale. Dărnicie E mai bine să fii zgârcit la vorbe și darnic în fapte, decât invers. Zicală Meșter la vorbe, nevolnic la fapte. Vorba Fără o transpunere în faptă, vorba este luată de vânt ca puful de păpădie. Dezvăluire Cel ce-și încalcă cuvântul dat își terfelește numele și își dezvăluie o parte urâtă a caracterului. Povață Buna
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
trece, chiar și pentru o clipă, drept coordonate ale receptării publice. Opinia comună a acreditat ideea că legendele, miturile, proiecțiile exemplare sau oricum le-am mai spune, sînt expresiile ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de creație, în efortul major de edificare, mitul Mioriței consacră realitatea morții ca formă a reintegrării senine în lumea elementară, mitul lui Vlad }epeș consacră realitatea justiției necruțătoare, și așa mai departe
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
4. o vacă, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru rimatori, sau zece oi, după cum va alege datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii; 8. carul sau căruță, sacaua și alte asemenea unelte de muncă; 9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterii lor; 10. instrumentele sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
orice, ca tot omul de pe la noi; mi-am ridicat singur poarta și stâlpii de la târnaț, ba și țigla pe casă am făcut-o eu. Cioplesc cu tesla, cu barda, ajustez cu rindeaua. Am făcut și o vioară, din frasin. Eram meșter de mic, de aia a vrut unchiu' Costică să mă ducă și pe mine la Paris, dar nu m-a lăsat mama; a zis că-i prea departe, și cum o să mă descurc eu acolo printre străini." Iată, iarăși, un
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
îi aștepta pe cărăuși de fiecare dată când poposeau la crâșmă. N-o ocupa nimeni niciodată. Era „masa cărăușilor”...In rest, măsuțe joase, lângă care hodineau scăunele din lemn cu trei picioare, potrivite cu înălțimea meselor. Ca să poți apuca scăunelele, meșterul le-a făcut câte o gaură potrivită cu mâna omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o plecat cu ochii în pământ, fără să întoarcă capul măcar o dată. Da’ de unde le știi dumneata pe toate, așa bob numărat? a întrebat din nou Vasile Hliboceanu, plin de curiozitate. Cât le știe, cât le înflorește...Pâcu îi mare meșter. La scorneli nu-l întrece nimeni - a intrat în vorbă moș Dumitru Carpen. Pâcu s-a prefăcut că nu aude cele spuse de moș Dumitru și, aducându-și parcă atunci aminte de luleaua de mult stinsă, a pus-o între
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
babele - a răspuns Pâcu, parcă cu chef de arțag. Dacă nu plouă la noapte, să nu-mi spui mie pe nume, Pâcule! Da’ de unde până unde știi tu că va ploua la noapte, Dumitre? Am acasă un cocoș deștept și meșter mare. Cântă după ureche și ține minte tot cântecul. Nu se încurcă, ferească Dumnezeu. Stii ce mi-o făcut aseară? De unde să știu eu ce ți-o făcut bietul cocoș? Să vezi. Pe un senin ca ochiul, cocoșul s-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din nou moș Dumitru. Dacă n-o plecat ea la tinerețe, acum cine o mai întreabă? a răspuns Pâcu amuzat. Pâcule, tu ne duci cu vorba arătându ne scule moarte, în loc să ne spui vreo poveste mai hazlie, la care ești meșter. Altfel adormim cu capul pe masă - l-a zgândărât moș Dumitru. Eu mă gândeam să povestesc o întâmplare...dar nu-i de râs - a intrat în vorbă Vasile Hliboceanu. -Tine-o, Hlibocene, pentru altă dată. Acum îi dator Pâcu - a hotărât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
forță a naturii și un inginer jalnic. Dar față de atâția alții de felul lui, după ce a terminat cu activitatea de performanță, în loc să se facă antrenor, s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când a crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cumnat să nu o dea după bagabont...CÎt privește cuplul Veta-Chiriac, nu putem trece nepăsători peste faptul că aici, relația era aceea de... mamă/copil (« mama » era Paula Grosu). De reținut că acum apare pe scenă (pentru prima oară ?) și meșterul Dincă binagiul, cel care a produs Încurcătura... În același an, tînăra Daniela Peleanu, « sparge monopolul » craiovean al lui Cornișteanu și propune, la rîndu-i, o Noapte...pe care unul dintre critici o consideră a avea « bun-gust » ceea ce nu-i puțin, În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]