1,793 matches
-
ACI aproape de baza craniului și este cel mai bine păstrat prin menținerea nivelului de disecție aproape de fața anterioară a ACI. Retracția excesivă sau prelungită a extremității craniale a inciziei poate determina compresiuni temporare laterale cu interesarea nervului auricular mare, sau mediale, cu lezarea ramului marginal mandibular al nervului facial. În cazul bifurcărilor carotidiene înalte sau leziunilor extensive, mobilizarea distală a ACI poate fi efectuată prin una dintre următoarele manevre:mobilizarea anterioară a mușchiului, iar acolo unde anatomia loco regională o impune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se plasează un șunt prin inserția extremității distale a șuntului pe ACI normal, distal de leziune. Se permeabilizează lumenul șuntului și se plasează în ACC, proximal de placă. Îndepărtarea plăcii Planul optimal de EAC se află între straturile intern și medial extern. Punctul terminal proximal se obține prin secționarea plăcii în ACC. Placa se îndepărtează și EAC se continuă în bulbul carotidian. Placa de pe artera carotidă ce se întinde pe o scurtă distanță în ACI poate fi tracționată medial spre originea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
intern și medial extern. Punctul terminal proximal se obține prin secționarea plăcii în ACC. Placa se îndepărtează și EAC se continuă în bulbul carotidian. Placa de pe artera carotidă ce se întinde pe o scurtă distanță în ACI poate fi tracționată medial spre originea ACE pentru a obține un punct terminal adecvat. Prin urmare, placa poate fi secționată intrabulbar, astfel încât endarterectomiile ACI și ACE să fie efectuate independent. Odată secționată placa, se controlează permeabilitatea ACE și se efectuează EAC de eversie. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fie efectuate independent. Odată secționată placa, se controlează permeabilitatea ACE și se efectuează EAC de eversie. În cazul în care este necesară securizarea punctului terminal, aceasta se poate realiza prin suturi monofilamentare. După terminarea EAC, toate debridele lezionale și fibrele mediale se excizează datorită potențialului emboligen sau de restenozare hiperplazică. Suprafața de endarterectomie se irigă cu soluție salină heparinizată pentru vizualizarea și îndepărtarea impurităților. Înainte de declampare, trebuie evaluată permea bilitatea în ambele sensuri. ACE se declampează ultima. În EAC prin eversie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor"), agent tranzițional și medial între informal și formal, viața și moarte.Preluând o imagine din geometria analitică, Barbu o reprezintă (grafic) sub forma unei linii curbe ("orbitele rigide") în continuu regres ("se imprimă asimptotic declin"108), pentru a evocă decăderea ireversibilă a cunoașterii intuitive
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în felii suprapuse, paralele între ele; unele sunt superioare, iar altele sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
peritoneală. Septul transvers este primul care se formează și prin apariția acestuia cavitatea celomică se divide într-o cavitate pericardică primitivă toracic și o cavitate peritoneală primitivă abdominală. Pe peretele lateral al cavității pericardice primitive apar faldurile pleuropericardice care cresc medial și care vor fuziona între ele, precum și cu suprafața ventrală a mezodermului intestinului anterior, astfel subîmpărțind cavitatea pericardică primitivă într-o cavitate pericardică definitivă și două cavități pleurale. Cele două cavități pleurale comunică numai parțial cu cavitatea abdominală, prin două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal ceea ce face să prezinte: -ofață superioră, nereaulată aflată în raport direct cu pielea; -ofață inferioară, concavă ce privește spre articulația scapulo-humerală; -omaraine externă pe care se află inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția mușchiului mic rotund (superior) și mare rotund (inferior). Marginea internă (spinală sau medială) (marao medialis) servește inserțiilor musculare: pe buza posterioară mușchii supraspinos și subspinos în timp ce pe buza anterioară mușchii mare dințat, angular și romboid. Marginea superioară (cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în superioară unde se aăsește inserția mușchiului flexor comun profund al deaetelor de la doi la cinci în timp ce în 1/4 inferioară este convexă și mai înaustă fiind suprafața pentru inserția mușchiului pătrat pronator; 1. Olecran 2. Marainea posterioară 3. Fața medială 4. Fața posterioară 5. Capul ulnar 6. Apofiza stiloidă medială - fața posterioră (facies posterior) prezintă (Fiaura 32): - superior suprafață trinahiulară ruaoasă pentru inserția mușchiului anconeu; - sub această suprafață se observă creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al deaetelor de la doi la cinci în timp ce în 1/4 inferioară este convexă și mai înaustă fiind suprafața pentru inserția mușchiului pătrat pronator; 1. Olecran 2. Marainea posterioară 3. Fața medială 4. Fața posterioară 5. Capul ulnar 6. Apofiza stiloidă medială - fața posterioră (facies posterior) prezintă (Fiaura 32): - superior suprafață trinahiulară ruaoasă pentru inserția mușchiului anconeu; - sub această suprafață se observă creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul fe]ei anterioară se formează astfel un șan] cu direc]ie verticală - șan]ul carpian. Marainile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor, flexor radial al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Extremitatea distală este nearticulară și are forma unei potcoave și corespunde unahiei. Oasele sesamoide sunt mici formațiuni osoase sferice sau ovalare care se aăsesc pe fața anterioară a articulațiilor deaetelor în special la nivelul articulației metacarpo-falanaiană. Constant sunt citate cele medial și lateral de la nivelul policelui. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR (OSSA MEMBRI INFERIORIS) Membrul inferior este format din patru seamente: șold, coapsă, aambă și picior. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, șoldul este format din osul coxal, coapsa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
crește, în timpul expulziei, la femei, la 12 cm; - transversal, biischiatic, între fețele interne ale ischionului, de 12 cm; - două diametre oblice, de la mijlocul liaamentului sacro-sciatic la mijlocul ramului ischio-pubian opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară), antero inferioară, prezintă: simfiza pubiană (medial), corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și aaura obturatoare. înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Reaiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Axul colului formează cu axul transversal al extremității inferioare a femurului un alt unahi numit de declinație, cu valoare de 12? . Axul transversal care trece prin codilii femurali ăspunde planului frontal al corpului, în timp ce axul colului este oblic înainte și medial. Modificările unahiului de înclinație și declinație se reflectă în atitudinea membrelor inferioare. Mărirea unahiului de înclinație determină poziția de coxa valaa - ducerea membrului inferior în abducție, în timp ce micșorarea unahiului imprimă poziția de coxa vara - adducția membrului inferior. Mărirea unahiului de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se reflectă în atitudinea membrelor inferioare. Mărirea unahiului de înclinație determină poziția de coxa valaa - ducerea membrului inferior în abducție, în timp ce micșorarea unahiului imprimă poziția de coxa vara - adducția membrului inferior. Mărirea unahiului de declinație pune membrul inferior în rotație medială, în timp ce reducerea aceluiași unahi determină rotația laterală. Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femural. Direcția forțelor ce se transmit solicită o mare rezistență din parte aâtului anatomic ceea ce se reflectă în dispoziția liniilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dispoziția liniilor de forță trabeculare ce formează un sistem de bolți. 1. Colul femural 2. Capul femurului 3. Linia intertrohanteriană 4. Micul trohanter 5. Unghiul de înclinație 6. Fața anterioară a femurului 7. Corpul femurului 8. Epicondilul lateral 9. Epicondilul medial 10. Suprafața patelară 11. Marele trohanter Marele trohanter (trochanter major) este situat în afara gâtului anatomic și are direcția corpului osului. Are formă patrulateră. Pe fața medială prezintă fosa trohanteriană (fossa trochanterica) în care se inseră terminal mușchii obturatori (extern și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înclinație 6. Fața anterioară a femurului 7. Corpul femurului 8. Epicondilul lateral 9. Epicondilul medial 10. Suprafața patelară 11. Marele trohanter Marele trohanter (trochanter major) este situat în afara gâtului anatomic și are direcția corpului osului. Are formă patrulateră. Pe fața medială prezintă fosa trohanteriană (fossa trochanterica) în care se inseră terminal mușchii obturatori (extern și intern) și gemenii bazinului. La nivelul marelui trohanter se inseră mușchii care unesc pelvisul cu femurul, mușchi pelvitrohanterieni: piriformul, fesier mic și mijlociu. Micul trohanter (trochanter
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară femurului cu corpul acestuia. Corpul femurului are forma unei piramide triunghiulare. Fața anterioară și fața externă, laterală sunt netede, convexe fiind acoperită de mușchiul vast intermediar. Fața internă este netedă, convexă și este acoperită de mușchiul vast intern. Marginea medială este puțin evidentă; la fel și cea laterală. Marginea posterioară este cea mai evidentă dintre cele trei margini ale femurului. Este numită și linia aspră sau creasta aspră a femurului; la acest nivel se realizează inserțiile musculare: Figura 40. Femurul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Foseta trohanteriană 4. Marele trohanter 5. Creasta intertrohanteriană 6. Micul trohanter 7. Tuberozitatea gluteală 8. Linia pectineală 9. Buza internă a linei aspre 10. Buza externă a linei aspre 11. Suprafața poplitee 12. Fosa intercondiliană 13. Condilul lateral 14. Condilul medial 15. Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei și scurta porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]