1,168 matches
-
Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea porumbului și cartofului au produs o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin faptul că porumbul va Înlocui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea porumbului și cartofului au produs o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin faptul că porumbul va Înlocui substanțial meiul, deși este o cultură incomparabil mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
principiilor nutritive, ceea ce a condus la un specific alimentar caracteristic poporului nostru din cele mai vechi timpuri așa cum subliniam mai sus. Mai mult ca atât, aceste particularități au făcut ca românul să fie puțin pretențios la cantitatea și calitatea alimentației. „Meiul, ciorbele lungi cu legume și multă apă, brânza cu ceapă, verdețuri și fructe, lapte și ouă și foarte rar carne au constituit alimentația de bază pentru multe secole” (I Claudian). Se adăugau acestei sărăcii alimentare și posturile foarte lungi care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul de 300 de ori”. În secolele XVII-lea și XVIII-lea, are loc înlocuirea grâului de primăvară cu cel de toamnă și se introduc în cultură porumbul și tutunul. În secolul al XIX-lea, s-au introdus în cultură cartoful
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele mai vechi timpuri, s-au cultivat grâul, secara, orzul, ovăzul și meiul. Introducerea culturii porumbului în secolul al XVII-lea a fost urmată de cultivarea noilor plante în veacurile următoare: floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr și alte legume ce își au originea în India sau America de Sud. Odinioară, teritoriul comunei era împădurit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multicolor, de o rară frumusețe, de importanță economică, în cultivarea plantelor și creșterii animalelor. În cea mai mare parte, ierburile creșteau natural. Chiar pe cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu mult usturoi pisat. După ce mațele subțiri erau umplute cu tocătură, folosind ca pâlnie un gât de sticlă de un litru, se puneau la uscat și apoi se afumau. În mațele groase se făceau caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara cu mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în mirodenii și tocate se umplea chișca porcului și se punea la afumat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care a trebuit să Înfrunt numeroase dificultăți. Dar sentimentele din adâncul inimii mele atinseră cele mai Înalte culmi atunci când am intrat În camerele unde mi-am petrecut fericita vârstă a copilăriei și când i-am găsit În viață pe ambii mei părinți scumpi și iubiți. Emoția mi se simți În glas și lacrimile Începură să-mi lunece pe obraji când, după o absență de douăzeci de ani, mi-am revăzut tatăl, mama, frații și surorile 196, când i-am strâns la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
citând din înțelepciunea vedică spunea că acest Atma care rezidă în inimă, e mai mic decât un grăunte de orez, mai mic decât un grăunte de orz, mai mic decât un grăunte de muștar, mai mic decât un grăunte de mei, mai mic decât germenul care este în grăuntele de mei; acest Atma care rezidă în inimă, e de asemeni mai mare decât pământul, mai mare ca atmosfera, mai mare decât cerul, mai mare decât toate lumile împreună. Ei bine, focul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în inimă, e mai mic decât un grăunte de orez, mai mic decât un grăunte de orz, mai mic decât un grăunte de muștar, mai mic decât un grăunte de mei, mai mic decât germenul care este în grăuntele de mei; acest Atma care rezidă în inimă, e de asemeni mai mare decât pământul, mai mare ca atmosfera, mai mare decât cerul, mai mare decât toate lumile împreună. Ei bine, focul se apropie cel mai mult de natura luminii, în forța
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
problema evoluției unei serii de opere literare e extraordinar de greu de tratat, într-un anumit sens, fiecare operă literară reprezintă, la prima vedere, o structură oare nu are nici o legătură cu operele literare înconjurătoare. Se poate susține cama există mei o evoluție de la o individualitate la alta. S-a formulat chiar obiecția că de fapt nu există o istorie a literaturii, ci doar o istorie a oamenilor care scriu. *12 Pe baza aceluiași argument ar trebui să renunțăm însă și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia Kieveană distrusă de tătari. Că lucrurile nu stau așa ne-o demonstrează dispozițiile date de Batu-Han, comandantul suprem al oștirilor mongolo-tătare, prin care se cerea românilor care locuiau în zona Halici să cultive mei și grâu pentru hoardă <footnote Victor Spinei, op.cit., p. 156-157. footnote>. Acești români din Rusia Kieveană, sudul Poloniei de la mijlocul secolului al XIV-lea, sunt, după toate datele de care dispunem , plecați din Ardeal, sub presiunea ungurilor <footnote Ștefan Meteș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
I.I.Rusu, Etnogeneza românilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 211- 214. footnote>. Creșterea vitelor mari, a cailor, a porcilor, a oilor, meșteșugurile legate de prelucrarea pieilor, a lemnului, lânii, inului și cânepii, cultivarea plantelor adecvate - orzul, secara, chiar meiul, la care s-au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
orzului și secarei. Începând cu secolul al XVIII-lea, s-a introdus cultura cartofului, devenit aliment de bază, alături de porumbul cicantin, cu perioadă de vegetație mai scurtă. Fiertura din făină de porumb (de mălai) a înlocuit fiertura din făină de mei și s-a numit tot mămăligă. Revenind la creșterea animalelor, trebuie să spunem că fiecare gospodărie poseda un anumit număr de vite mari, boi și vaci, precum și cai, folosiți pentru călărie și deplasări în diferite locuri, unde-i mâna interesul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
A. Wickenhauser, op. cit., p.194. footnote>. Reacția vămenilor la această corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote> Dacă vămenii erau scutiți de darea pe grâu, orz, ovăz, mei, dare numită iliș și percepută din satele agricole, tot mănăstirești, reprezentând tot a zecea parte, nu puteau fi scutiți de podvoadă, deoarece erau posesori de vite mari. Cele mai apropiate localități de unde erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care s-a extins după 1830 <footnote V. Diaconu, Vechi așezări pe Suha bucovineană, Iași, 1989, p. 123. footnote>. Generalul Enzenberg, al doilea guvernator al Bucovinei, arăta la 1786 că cel mai plăcut aliment al țăranului român după porumb era meiul și, cu siguranță, această cereală foarte productivă era cultivată și de vămeni, pe mici parcele <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice, op. cit. p. 268. footnote>. Unele îmbunătățiri care privesc aspectele de ordin calitativ din domeniul agriculturii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
avea două seturi de trăsături? Existența celor două seturi de trăsături poate fi constatată la pronumele posesiv de persoana I și a II-a. Acesta are trăsături referențiale de număr și persoană și trăsături formale de gen și număr: (44) mei - număr refererențial singular; persoana I; numărul formal plural; genul formal masculin Trăsăturile formale sunt implicate în acordul cu substantivul (copiii mei). Astfel, posesivul ar două trăsături de număr, una referențială și una formală, valuată prin acord. 5.5. Ipoteza morfologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
s.m. "ciupercă"): med. ro. micetism s.n. (cf. fr. mycétisme, s.m.; en. mycetismus); mielo-, -mielo- "măduvă" (cf. gr. μυελός,- οϋ s.m. "măduvă; vigoare"): med. ro. mieloză s.f. (cf. myélose s.f; myelosis); milium- "papule mici" (cf. milium, ii, s.n. "bob de mei; turte din făină de mei"): med. ro. milium s.m. (cf. fr. milium NA); mnemo- "memorie" (cf. gr.μνήμη,-ης s.f. "memorie, amintire"): med. ro. mnemă (cf. fr. mnème s.f.; en. mnema); mola- "masă informă" (cf. lat. mola, ae s. f.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.n. (cf. fr. mycétisme, s.m.; en. mycetismus); mielo-, -mielo- "măduvă" (cf. gr. μυελός,- οϋ s.m. "măduvă; vigoare"): med. ro. mieloză s.f. (cf. myélose s.f; myelosis); milium- "papule mici" (cf. milium, ii, s.n. "bob de mei; turte din făină de mei"): med. ro. milium s.m. (cf. fr. milium NA); mnemo- "memorie" (cf. gr.μνήμη,-ης s.f. "memorie, amintire"): med. ro. mnemă (cf. fr. mnème s.f.; en. mnema); mola- "masă informă" (cf. lat. mola, ae s. f. "piatră de moară; dinți molari
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de fotbal ca sabotaj Gelu SIMIONESCU Simioneștii - o familie zdrobită Constantin Ilaș: Vă rog să-mi povestiți despre familia din care faceți parte. Gelu Simionescu 1: Noi, familia mea, am fost urmăriți pentru că am avut pământ, ne considerau moșieri. Stră-străbunicii mei, din carte 2 rezultă, au avut aproape 800 de hectare pământ răzeșesc primit de la Simion Găleată, la 1700, care a schimbat la notar numele în Simionescu. Ca o ironie a sorții, nu știu care rudă din partea profesorului Petru Ioan este rudă din partea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
real din România variază între 60-130 mg/zi. Carența iodată este agravată de unele stări fiziologice sau așa-numiții alți factori gușogeni: sarcina (prin creșterea necesarului de iod și a clearancelui renal al iodurii), unele alimente (pe bază de: crucifere, mei, manioc, sorgho), carența în seleniu, excesul de nitrați, de ioni de calciu, litiu, cloruri, fluoruri, acizi huminici. Toate metodele clinice sunt imprecise și se tinde a fi părăsite în favoarea volumetriei ecografice. Gușa endemică este o maladie adaptativă față de deficitul iodat
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
surîsului / Pentru nădejdea mîngîind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „[Omul] nu simte viziunea călcînd cu el alături / În zilele cu soare, În bucla arăturei / În nopțile-n beteală, În argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz În cîmp, / În ecoul ploii pe lespezi de-anotimpuri” (Ibid., XIX). Sau de conjuncție („legarea diverșilor membri prin aceeași conjuncție repetată”): „Să se-odihnească berze În fînul din cuvinte, / Cărarea să-și dea suflu-n palma catifelată, / În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Se mai cultivă cartofii, fasolele și în grădini pătrunjelul, mărarul, roșiile, ceapa, usturoiul, prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe suprafețe mai mici cânepa și inul din care gospodinele lucrau în timpul iernii diferite țesături necesare gospodăriei țărănești. S-a cultivat și în trecut, dar și în zilele noastre secara . Din vechime, în comuna noastră s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]