1,871 matches
-
de poezii „Simfonia naturii” al doamnei Olimpia Sava este dedicat cu preponderență copiilor, dar chiar și celor maturi care prin lecturare vor aluneca ușor în lumea de basm a copilăriei. Autoarea respectă stilul clasic al poeziei, versurile au o linie melodică plăcută, ritmul este ușor de ținut de cei mici, iar rima este previzibilă. Poeziile doamnei Olimpia Sava din volumul sugestiv intitulat „Simfonia naturii” sunt vesele, exact ca anii copilăriei, lipsiți de griji, însoțiți de voie bună și zburdălnicie. Asemenea „zburdă
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
în ocean! Chiar dacă în maiestuoasa muzică a rușilor au pătruns, prin fluctuațile vremilor, și cântece de mesaj înfiripat odată cu steaua de pe Kremlin, ea a avut întotdeauna capacitatea de a releva lumii o creație de dominație a universului sonor prin valoare melodică, în primul rând. Nici tunetul mării în furtună nu spintecă văzduhul muzicii mondiale așa cum o face ciclopeanurile coruri rusești, măiastre. Incredibile aceste coruri, acapela ori cu acompaniament de orchestre ample, olimpiane, s-ar putea zice, de un electism impunător în
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
liber. Noua formulă marchează pauze, izolează cuvinte, afectează mesajul rimei. Versurile lui trebuie citite într-un anume fel, cu voce tare, teatral, cum de altfel o făcea în cafenelele literare. Muzicalitatea poeziei e un artificiu tehnic de amplificare a sunetului melodic, o agresiune asupra urechii, menită să contracareze indiferență auditorului, textul are o fonetica turbulenta de efect. Apoi aduce sonoritatea neologismelor, sonoritatea numelor proprii, el schimba șoaptă, îngânarea, lamentația cu declamația și emfaza. Nouă romanța practică un narcisism agresiv, pe un
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
pe care poeți cu nume mari le-au așezat la temelia poeziei românești, dar nici nu le ignoră. Poeta își urmează propria-i cale în care simte că poate semăna cu credință rodul bogat al viitorului, fără să umbrească linia melodică a versului ieșit din măsura metrică statornicită de vremea marilor critici și, în același timp, fără să uite a sublinia puterea dragostei: „Se-amestecă seve de gând/ și frământările tale/ se contopesc cu frământările mele/ te privesc cu ochiul lăcrimat
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
voal de ce-l poartă mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public.. Ritornelelor dânsului păstrează în genere melodia cântecului, care curge, iar linia melodică o îmbracă în strai regal și-i dă strălucire prin armonii nemuritoare. În Orchestra maestrului Botgros "LĂUTARII" se simte disciplina care-i asigură succesul pe orice scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
voal de ce-l poartă mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public.. Ritornelelor dânsului păstrează în genere melodia cântecului, care curge, iar linia melodică o îmbracă în strai regal și-i dă strălucire prin armonii nemuritoare. În Orchestra maestrului Botgros "LĂUTARII" se simte disciplina care-i asigură succesul pe orice scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
sunt mai multe centre creatoare. Un astfel de centru poate fi în România. Un altul este în țările nordice. Cu siguranță, un puternic centru creator se găsește în Orient. În aceste centre s-au creat arhetipuri, de unde au plecat linii melodice care s-au răspândit în toată lumea. Ajunse într-un teritoriu, liniile melodice "de bază"s-au dezvoltat în funcție de oamenii care ocupau arealul respectiv. Un popor contemplativ, de pildă, le-a cântat într-un anumit mod. Un popor războinic le-a
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
România. Un altul este în țările nordice. Cu siguranță, un puternic centru creator se găsește în Orient. În aceste centre s-au creat arhetipuri, de unde au plecat linii melodice care s-au răspândit în toată lumea. Ajunse într-un teritoriu, liniile melodice "de bază"s-au dezvoltat în funcție de oamenii care ocupau arealul respectiv. Un popor contemplativ, de pildă, le-a cântat într-un anumit mod. Un popor războinic le-a adaptat temperamentului său. Grigore Leșe m-a surprins, realmente, cu un alt
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Cât folclor a putut fi salvat? Cât s-a risipit? - La noi, arhiva de folclor s-a înființat foarte târziu, la începutul secolului al XX- lea. Gândiți-vă că, mai mult ca sigur, s-au pierdut multe elemente structurale și melodice prin vremi, altele s-au diluat sau chiar și-au schimbat sensul. Important este că au ajuns la noi mesaje esențiale, primite și transmise mai departe prin uimitorul și misteriosul cod al culturii de sorginte orală. Modelele mele în cercetare
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
pentru spectatori, ci horesc pentru mine. Cine se regăsește în asta foarte bine, dar nu întotdeauna se nimerește și unii așteaptă de la mine să-i vindec trupește. Dar eu nu pot să-i vindec trupește. Și atunci caută alte linii melodice și alte cântece. Există muzică pentru suflet și muzică pentru trup. În lumea asta bulversată se caută muzică pentru exaltare trupească. Ori eu nu sunt din povestea asta. Eu sunt din povestea muzicii pentru suflet, care are o tonalitate nocturnă
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
la „soliditatea” regimului comunist. Dar că refrenul era în afara oricărei intenții defăimtoare, biet cântec nici baremi languros, provocator în sens erotic („curățirea textului” trebuia să se fi făcut la „Electrecord”, dacă ar fi fost vorba de așa ceva !) iar de linia melodică nici pomeneală, aceasta trebuia din capul locului să-l fi presupus. Un faimos secretar de partid de instituție sau uliță (citește și cartier) care făcea pe administratorul taberei de pionieri și școlari de la vila „Osiceanu” - întâiul sediu provizoriu al Securității
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
Mi se pare, cu adevărat, magnifică, minunată! În intervenția sa, domnul profesor Silviu Guga, prozator, eseist, director literar al revistei ”Cenaclul de la Păltiniș”, s-a declarat încântat de frumusețea versului clasic abordat de autoarea volumului. A subliniat acuratețea și linia melodică a versurilor, atenția deosebită pentru rimă și măsură metrică ce curg, liniștitoare, plăcute, pline de sensuri și trăiri lăuntrice, de iubire. Domnia sa a recomandat asistenței, cu bucurie și satisfacție evidentă, lecturarea unui volum de „poezie clasică autentică”, cum rar se
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
imediat. Nu am bani./ Nu am bani”. Leonard Cohen cântă, prin versurile lui de o viață, iubirea, eșecul ei, prietenia, trădarea, revelațiile religioase, spiritualitatea, sexul, puterea, neputința, acceptarea sorții, a vieții așa cum e ea, bună sau rea. Leonard Cohen murmură melodic Omenescul. Vagabondul înțelept cântă parcă într-o tavernă. Sau chiar pe stradă. Citez din „Bogie Street”: „Un gât de vin, o țigaretă/ și-acum o șterg din nou;/ mi-am acordat în chicinetă,/ bătrânul meu banjou./ Sunt așteptat. E-un
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
și de aceea-i primită pe covor la ea. De dintotdeauna, de când glăsuiește cânt, artista Maria Șalaru și-a dobândit, a cucerit, a ascultat chemarea de a cânta iubirea, prin vrednicie și farmecul unui glas iluminat de acuratețe și căldură melodică revărsate din naturalețea rurală, măreția libertății satului, liniștii, culturii, tradiției sătești, a Deleniului, locul nașterii sale, moldovenesc, ieșean de la vatră până la cornișă, dacă îl asemănăm unei zidiri de locuit a unei familii, căci un sat cu oameni cumsecade nu se
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
La unele dintre cântecele acestea a lucrat mai mult, la altele a păstrat cât mai substanțial sau în întregime, parfumul și catifeaua susurului fântâniței din care izvorăsc. Unora le-a compus vers, altora le-a compus fin și adecvat vibrația melodică, Maria Șalaru fiind culegătoare, interpretă, făuritoare de cântec popular și folcloric. E o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul spectacolului muzical, artista însăși deosebindu-se de sine, de la cântec la cântec, în direcția evoluției frumosului spre
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Acasa > Orizont > Portret > CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Solist bihorean, născut pe 24 octombrie 1964 la Oradea, artistul Cornel Borza a pornit spre scenă cu două daruri, harul
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Borza! Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi dintre care artistul și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Radu Ille este unul dintre cei mai simpatici cantautori români, conectat la o sursă interioară inepuizabilă de energie, cu un repertoriu de cântece de inspirație folclorică, muzică ușoară și compoziții proprii, foarte melodice, integrate într-un registru al bunei dispoziții debordante. Dacă supărarea își găsește undeva antidotul, Radu Ille știe cel mai bine unde: în propria-i fremătare a voioșiei poetice, duioase aproape, ca-ntr-o joacă inocentă, copilăroasă, dar cu priza la
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
șansă și un crepuscul călăuzitor în viitor prin însăși faptul că avea să fie fiul unei mame îndrăgostite de folclor și de interpretul atunci și azi iubit de toată suflarea românească ce s-a delectat cu nesecabilul izvor de frumusețe melodică a cântecelor, Benone Sinulescu. De aceea și-a și botezat fiul cu numele Radu, unul din cele mai răspândite și îndrăgite cântece din întreg tezaurul folcloric românesc „Radu mamii, Radule”, fiind chezășia mărturisirii ei de iubire și amintire prin numele
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
în duete muzicale, dintre care cel cu maestrul Benone Sinulescu a fost succesul cel mai strălucit, a jucat film, a scris și scrie literatură sensibilă, precum glasul din cânt! „Mândro, bătute-ar focul” e un dialog muzical de superbă interioritate melodică, sensibilă și voioasă. În duet cu Benone Sinulescu, melodicitatea lirică, firul versului descriptiv și voioșia sunt în lăcașul lor, ca sabia în teacă. Ce cântăreață nu ar aspira să cânte cu inegalabilul interpret Benone Sinulescu? S-ar întâlni luceafărul cu
ANAMARIA FERENTZ. PORTRET DIN MEDITAŢII AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349554_a_350883]
-
euro (cealaltă față a monedei, ca și bancnota, va face loc însemnelor europene)”. Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
dar fără îndoială va dovedi. Fuego nu dezamăgește niciodată, Fuego nu schimbă și nu întoarce cuvântul dat. Întocmai așa fac marii artiști! „Mi-am propus”, mărturisește el, „să vă ofer o clipă de sinceritate, o împletire de versuri și linii melodice așezate armonios, făurite pentru a readuce un moment de normalitate, de esență și tihnă. Trecând prin mai multe stări, momentele și imaginile create de fiecare piesă, ce ascunde-nlăuntrul său o poveste unică, sunt un ceas de tăgadă în nebunia zilnică
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
în copilărie și-o aud pe mama. Ca o șoaptă de frunză îi era glasul. Ca un murmur de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au răscolit în suflet. O furtună a
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
și râsete, după modul amuzant în care a fost exprimată identitatea femeilor. Noutatea acestui spectacol ADF a constat în includerea la final a lucrării „DANZON”, având la bază dansul tradițional cubanez, combinat cu mișcările contemporane riff (cuvânt provenit de la fraza melodică sau motivul care se repetă ca fond sau ca temă principală, specifică folclorului negru), executat de către minunatul cuplu Jamal Rashann - un adevărat prinț al grației - și Vanessa Valecillos, pe un superb, antrenant aranjament muzical de jazz și ritm cubanez. Trupurile
12 IUNIE -26 IULIE 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349252_a_350581]