662 matches
-
și curăța trandafirii, plivea florile, stropea cu furtunul. Surprins de vreun amic, Suflețel avea totdeauna la îndemînă vreun citat dintr-un poet agrest. Seara, clasicistul asculta la radio unele posturi străine numai pentru concerte din muzica clasică. Fără a fi meloman, își nota numai producțiile de reputație stabilită (Mozart, Bach, Haydn, Beethoven) și asculta religios, cu ochii închiși, șoptind din când în cînd: "Minunat! Minunat!" Dacă concertul era început și Suflețel venea din altă odaie, mergea în vârful picioarelor. Și aci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga, Caragiale este situat ,,între linii’’ spiritul său epigramatic fiind peninsular, ,,venind neapărat de la Sud, prin rasă’’. Pentru aceasta este notată aici și admirația lui Caragiale pentru muzica germană (deși admirația oricărui meloman, de pe orice meridian, pentru Beethoven sau Mozart nu poate căpăta semnificația unei influențe culturale indiferent cum ar fi ea: catalitică sau modelatoare) și pentru influențele franceze din teatru. Contestând ideea că în Caragiale există ,,o singură realitate autentică [...] mahalaua balcanico
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman și interpret pe care (Dumnezeu să‐l aibă în grijă!) l‐am prețuit foarte mult noi, colegii din preajma‐ i... Un bun coleg, prieten și sufletist pe care oricine și‐l dorește... Dar iată ce cuprinde pe scurt numărul de revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
care încă nu s-a certat îi găsesc oarecare merite ca prozator. Neavând un unchi în America, a trebuit să se mulțumească cu o mătușe în Europa. Și-a făcut studiile la școala lumii - unde nu se cer examene. Particularități: Meloman; ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltate. Superstițios; îi place să-i trosnească chibriturile; e semn că vin bani, de aceea nu uită niciodată să le usuce, înainte de a le întrebuința. (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 368
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fuga lui, la cârma unui avion (împreună cu Isabelle) se va sfârși tragic; o moarte în care haosul și hazardul iau chipul destinului. Indubitabil, la fel de celebru este pastorul Cederblom, o figură faustică și erasmică, între apostazie și credință. Bibliofil nemântuit și meloman rafinat, el are pasiunea cerească a lui Kepler și viziunea unui poet-filosof de rangul lui John Donne. Pe baza jurnalului său personal, sustras de Stellan și valorizat epic, aflăm unele detalii și secrete semnificative de viață interioară și privată (conjugală
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
eroul mai reușește să iasă doar prin "ruptura de nivel" înțeleasă ca traumă ireversibilă. În nuvela "The Enormous Radio"/"Radioul enorm" (1947), Jim și Irene Westcott trăiesc fericiți la etajul al 12-lea al unui "zgîrie-nori" din acele vremuri. Sînt melomani și radioul constituie, ca atare, o nevoie vitală în apartamentul lor. Aparatul se strică, iar Jim cumpără imediat unul nou imens, hidos, depersonalizat. Acest radio are capacități paranormale. Începe să redea în locul vechilor concerte fragmente din conversațiile, certurile, viețile vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model. XI.5. Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman, îndrăgostit de muzica lui Bach, Beethoven, Wagner, Schumann, Strauss, Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și efectele ei (D-l Goe: "Aide, zice mam' mare, ieși odată, ne-ai speriat. Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. De ce? ...te doare la inimă? Nu! Nu pot... E încuiat! zice mam' mare...") iar prin comparații furnizate de experiența de meloman se înfățișează binefacerile flatulenței: simțind mirosul de mititei "cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră atrasă de mirosul țapului sălbatic"; într-un moment cînd muzica încetează "se aude banca pe care stă coana
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea, adică manieratul Varlam și tovarășul Manole, lucidul Lucian Vornicu și amicul A.P. tuns bec bilă balon, alături de onor ostașul Ortansa-Oracol, urechea și ochiul la pândă. Turnurile de răcire. Automatizarea, drenajul, semnalizările, doamna Manole și melomanul Grefu, nudista Lungana, campioana twistului, și mai jos atelierul topografic, în dreapta utilajele, în stânga tehnologii, sus arhitecții, mai sus mecanicii, electricienii, termiștii, ventilațiile, geodezia, la subsol machetele, devizele, la mansardă rezistența, podurile, drumurile, sistematizarea. Miercurea dolofană, încăpătoare, cu zeci de circuite
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în trei părți corespunzătoare unei simfonii textuale executată într-o diversitate de modalități, de la calmul andante, la precipitatul allegro, izbutind să redea, prin extinderea analogiei sonore, însăși mișcarea în progresie a "strașnicei invenții, trenul". Ca pasiune comună celor doi scriitori melomani, muzica este cel mai bun conductor al fluxului imaginației prozatorului târgoviștean înspre universul armoniei caragialiene. Sonata lui Beethoven idolul dramaturgului este tradusă printr-o sinestezie specială, în așa fel încât anumite sunete și teme trezesc sentimente și creează instantaneu imagini
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și poltron; generos și avar, lesne de înduioșat (cu "naturelul simțitor"), dar și violent; sociabil și mizantrop; melancolic și perfid; arghirofil, dar și ultracheltuitor, epicureu și anxios; ateu și superstițios; seducător și misogin; cu fobie la vegetal și infantil, dar meloman pătimaș, impresionabil până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Multe judecăți de valoare a emis în timp, creierul acelui cap...de pod ! 50. Ce legătură matematică există între capacitatea unui vas și volumul...de debut ? 51. Nu are un rol important în cadrul obiceiurilor de iarnă, ,,Jocul caprei"...negre ! 52. Meloman împătimit, îi acceptă (din iubire), toate capriciile... muzicale ! 53. Mare realizare a tehnicii! A conectat electric Polul Nord cu Polul Sud, la aceeași bornă...kilometrică ! 54. Mult mai târziu s-a obținut boraxul, ca important derivat al borului...de pălărie ! 55
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Lili Marleen, șlagăre foarte populare, dar și piese de concert precum Plimbare cu sania în Petersburg și Rapsodia ungară provocau aplauze. În plus, mai existau și cercuri vocale și, curând, un cor a capella care, duminica, fericea un grup de melomani cu motete și madrigaluri. Toate astea și fără îndoială mai multe chiar ni se ofereau cât era ziua de lungă. Doar aveam timp. În lagărul de mase Oberpfalz nu existau oferte pentru coloane de lucru care să muncească afară. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
este spulberată astfel de toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unei obscure reviste muzicale. Muzicianul le-a scris și așa a ieșit ciclul respectiv, cotat de mulți drept cea mai poetică și mai populară lucrare din literatura pentru pian a lumii, cu toate că rămîne de discutat cît de populară, masa de melomani n-a prea auzit de ea și sună la 89 89 969 ca să răspundă la Întrebarea cu premiu un rucsac japonez și spune dintr-o suflare Vivaldi. Iunie este magnifică, În iulie vezi pădurea lui Russell de la Frolovskoie, numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
amintit Într-una din zilele trecute În magazinul Muzica. În timp ce mă uitam cu jind la un Pat Metheny foarte scump, am auzit fără să vreau discuția dintre vînzătoarea plictisită și un amator de sunet din județul DÎmbovița, Îmbrăcat conform județului. Melomanul dorea să cumpere o casetă cu muzică grecească ori turcească, n-avea importanță dar avea nuntă În familie, cu mulți invitați, și, neștiind ce să aleagă, a cerut sfatul vînzătoarei. Care i-a recomandat fără să clipească o casetă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]