103,225 matches
-
educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții, sunt opționale și se situează peste nivelul minim. 49. Statele terțe reprezintă orice stat, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene. 50. Unitatea reprezintă o unitate de învățământ din învățământul preuniversitar. 51. Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe, deprinderi și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
altă parte, interesul național al României de a menține raporturi normale, reciproc avantajoase, cu a două mare putere militară a lumii și cu un imens potențial economic. 6. Dintre momentele și acțiunile importante ale relațiilor bilaterale ale României cu țările membre ale TRATATULUI DE LA VARȘOVIA și CONSILIULUI DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC, precum și cu Albania, Cuba și R.P. Chineză, Ambasadorul Ciubotaru Ioan reține, în mod deosebit, participarea sa, împreună cu alți reprezentanți ai diplomației române, la negocierea a peste o sută de tratate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din trecutul istoric al relațiilor cu Turcia, Grecia, Albania, Polonia. A fost activ în promovarea inițiativelor românești privind stabilirea de relații diplomatice cu R.F.G., continuitatea relațiilor diplomatice cu Israelul, nerecurgerea la forță în cadrul Tratatului de la Varșovia, respectarea intereselor fiecărei țări membre a C.A.E.R. Pentru dezvoltarea relațiilor româno-iugoslave, a participat nemijlocit la negocierile și finalizările proiectului privind obiectivul energetic "Centrala Hidroenergetică Porțile de Fier" de pe Dunăre; a contribuit la demersurile pentru acceptarea României în Grupul celor 77 în 1976 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țării noastre în această uniune. În discursul său la cea de-a 37-a sesiune Ordinară a Adunării U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea securității în Europa prin: (1) necesitatea creării unei rețele de tratate bilaterale cu țările membre ale N.A.T.O. și cu țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și Adunarea Parlamentară a U.E.O.; (3) coordonarea eforturilor de prevenire și înlăturare a consecințelor negative ale amenințărilor non-militare care vizează securitatea, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nivel de șef de stat, prim-ministru, președinți de camere parlamentare, ministru de externe, având ca obiective principale integrarea în N.A.T.O. și Uniunea Europeană, precum și intensificarea și diversificarea colaborării bilaterale. Cu aceeași finalitate, a coordonat realizarea vizitelor, în unele state membre N.A.T.O. și U.E., ale Majestății Sale Mihai I. Ca șef de misiune, și-a concentrat activitatea pe promovarea intereselor României în țările de reședință, pe impulsionarea colaborării și cooperării bilaterale economice, cultural-științifice, turistice, sportive etc., pe dezvoltarea cadrului juridic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organelor de specialitate ale O.N.U. În calitate de Reprezentant permanent al României la O.N.U. Geneva, de șef al delegației române la sesiunea Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului din 1999, pe baza unei ample cooperări cu statele membre ale U.E., S.U.A. și Canada, a reușit promovarea și adoptarea de către Comisie a proiectului de rezoluție privind democrația, document programatic care a devenit fundamentul tuturor acțiunilor desfășurate astăzi de către sistemul O.N.U. în vederea promovării și instaurării democrației în lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ministrului afacerilor externe (martie 1975 septembrie 1990), Constantin Oancea a coordonat relațiile cu toate țările socialiste din Europa, Asia și America Centrală, relațiile cu țările Africii, problemele colaborării cu Statele participante la Organizația Tratatului de la Varșovia, ale colaborării economice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), precum și pe cele ale organizațiilor economice internaționale. Pornind de la aceste responsabilități și de la mandatele încredințate de către conducerea țării își aduce contribuția la: negocierea, în calitate de șef al grupului de experți români, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.). La Viena, a apărut evident, din primul moment, intenția ca negocierile să se poarte "de la bloc la bloc" (pe baza unei înțelegeri prealabile între U.R.S.S. și S.U.A.), adică negocieri între statele membre ale Tratatului de la Varșovia și cele ale N.A.T.O.; a susținut permanent ca negocierile să se desfășoare între delegații a 19 state "suverane și independente", ceea ce a pus-o într-o situație specială, nu foarte confortabilă. Exista o coordonare foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delegațiile U.R.S.S. și S.U.A.; fiecare bloc avea purtător de cuvânt, iar România era "a treia parte" la negocieri. La reuniunile plenare săptămânale lua cuvântul câte un membru al unei delegații din țările membre N.A.T.O. și altul din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. Din când în când, lua cuvântul și un membru al delegației României. Discuțiile substanțiale și armonizarea pozițiilor se făceau în întâlniri bilaterale, în special între delegațiile S.U.A. și U.R.S.S.; la 30 iunie 1974 s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cea mai incitantă și stimulatoare a fost cea de "ambasador de legătură" la N.A.T.O., primele contacte cu Secretarul general al N.A.T.O. și alți înalți responsabili din Secretariatul general al N.A.T.O., cu ambasadori la N.A.T.O. ai țărilor membre; participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările membre N.A.T.O. și țările foste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
își dea seama și să regrete practicile sale eronate și nocive, promovate față de țările socialiste, îndeosebi de România, I. Avram a reafirmat pozițiile românești respective, subliniind că acceptarea tacită sau aplaudarea fără discernământ a inițiativelor și acțiunilor sovietice de către statele membre ale C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, cu excepția României, s-au dovedit mai dăunătoare decât respingerea lor de către țara noastră. După prăbușirea regimului comunist de la Moscova, generalul rus de armată Gribkov, a declarat în 1998 că poziția "aparte" a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Uniunea Europeană au fost adoptate peste 35 de coduri, respectiv aproape fiecare țară are cel puțin un cod de guvernanță corporativă. Marea Britanie deține cel mai mare număr de coduri de guvernanță corporativă, aproximativ o treime din totalul codurilor emise de țările membre ale Uniunii Europene și a acceptat și coduri internaționale și paneuropene. Majoritatea acestor coduri au fost emise după 1997, respectiv după scandalurile financiare și cazurile de faliment ale unor companii britanice cotate pe piața de capital. În România există un
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
proces de globalizare, iar guvernanța corporativă este unul dintre factorii acestui fenomen de generalizare a bunelor practici, așa cum s-a observat în domeniul Standardelor Internaționale de Contabilitate. În acest sens, reglementările Uniunii Europene au stabilit că acele companii din țările membre, care erau cotate la bursă, să adopte Standardele Internaționale de Contabilitate, până în 2005, și în acest fel Europa va deveni o singură piață echitabilă. În 1993 s-a publicat Raportul Paul Rutteman, care a luat în considerare modul de implementare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fost adoptate elemente aplicabile Codului combinat, iar versiuni ale cerințelor conducerii corporative sunt obligatorii pentru organizațiile din sectorul public, atât centrale, cât și locale. La nivel comunitar, Forumul European pentru Guvernare Corporativă (FEGC) examinează cele mai bune practici pentru statele membre. În acest sens, FEGC a lansat o declarație publică, în care precizează că „principiul aplică sau explică” obligă companiile să justifice orice deviere de la codurile de guvernanță corporativă. Comisarul pentru politică internă, Charlie McCreevy, a declarat, cu ocazia lansării principiului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
îl constituie faptul că obiectivele elaborării acestor coduri de bună practică au fost reprezentate de dezvăluirea informațiilor necesare investitorilor pentru evaluarea justă a performanțelor și practicilor de administrare a companiilor și în prescrierea unui comportament corporativ. În prezent, în țările membre ale UE sunt înregistrate 35 de coduri de bună practică, majoritatea fiind emise după 199741. În continuare, prezentăm codurile de administrare corporativă emise în Europa, care conțin specificații privind organul emitent, tipurile de companii la care se referă și obiectivele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control intern integrat și reprezintă ținta sistemului guvernanței corporative. Comisia Europeană are ca prioritate dezvoltarea cadrului de control intern integrat, prin care se intenționează o scădere a intervențiilor de control directe ale acesteia, compensate cu o creștere a responsabilității țărilor membre, inclusiv prin dezvoltarea controlului intern la nivelul acestora. Practic, cadrul de control intern integrat se realizează prin interconectarea sistemelor de control intern din țările membre cu sistemul de control intern al CE. Încercând să aducem aceste cerințe la nivelul unei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
scădere a intervențiilor de control directe ale acesteia, compensate cu o creștere a responsabilității țărilor membre, inclusiv prin dezvoltarea controlului intern la nivelul acestora. Practic, cadrul de control intern integrat se realizează prin interconectarea sistemelor de control intern din țările membre cu sistemul de control intern al CE. Încercând să aducem aceste cerințe la nivelul unei organizații, constatăm că ele reprezintă principiile conceptului guvernanței corporative, care este recomandat de buna practică internațională în domeniu să fie implementate în toate organizațiile. Din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fie implementate în toate organizațiile. Din aceste considerente, credem că se impune stabilirea unui organism național pentru coordonarea sistemelor componente ale guvernanței corporative, respectiv controlul intern, auditul intern, auditul extern, acțiunile antifraudă și celelalte forme de control, în cadrul fiecărei țări membre a UE, care să aibă ca obiectiv asigurarea cadrului de control integrat, inclusiv în România. Nevoia de a menține încrederea în sectorul corporativ și în sectoarele guvernamentale și nonprofit obligă companiile la transparență în raportările financiare, ceea ce va furniza investitorilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managerii trebuie să confirme implementarea sistemelor de control intern, în mod obligatoriu; în Uniunea Europeană, conformarea implementării unui sistem de control intern va deveni obligatorie, deoarece directivele de contabilitate îmbunătățite necesită elaborarea unei declarații privind guvernanța corporativă, cerință pe care statele membre trebuie să o transpună în legislația națională, până la sfârșitul anului 2008. Privirea aceasta de ansamblu asupra reglementărilor managementului riscurilor sunt evidențiate pregnant de reglementările în domeniu din Germania și Marea Britanie, țări cu sisteme diferite de guvernanță corporativă, așa cum rezultă din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
1 și 3 mai 2006 Cuvânt înainte România așteapt... s... devin... stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Aceast... realizare reprezint... rezultatul unor mari eforturi ale guvernului și ale poporului român, pentru a întâmpina condițiile impuse de statele membre ale Uniunii Europene. Este un proces cu care am avut privilegiul s... fiu asociat în ultimii patru ani și jum...țațe. Cu premisa formal... a statutului de stat membru al Uniunii Europene, un capitol din istoria României se apropie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ar dezvolta o retoric... tot mai belicoas... și un protecționism în creștere, o ostilitate fâț... de extinderea Uniunii și conflicte între membrii ei. Este adev...rât c... varietatea semnificativ... de circumstanțe în Uniune sugereaz... și evoluții diferite în ț...rile membre. Dar exist... tr...s...turi comune, ce izvor...sc din curente de profunzime, care, mai devreme sau mai tarziu, nu au cum s... nu imprime o not... dominant.... De aceea, evoluțiile din Franța și din alte ț...ri provoac... mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
s... funcționeze mai bine în spațiul intracomunitar. Ins... incapacitatea de a ajunge la un consens privind bugetul și aducerea în discuție a Politicii Agricole Comune (PAC), ca și a „rabatului britanic” au l...sat un gust foarte amar noilor state membre. S... nu uit...m c..., pentru cele mai multe dintre noile ț...ri membre (NTM), care au un venit pe locuitor ce merge de la circa 35% la 70% din media Uniunii, fondurile pe care le pot primi de la Uniune înseamn... pan... la 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ajunge la un consens privind bugetul și aducerea în discuție a Politicii Agricole Comune (PAC), ca și a „rabatului britanic” au l...sat un gust foarte amar noilor state membre. S... nu uit...m c..., pentru cele mai multe dintre noile ț...ri membre (NTM), care au un venit pe locuitor ce merge de la circa 35% la 70% din media Uniunii, fondurile pe care le pot primi de la Uniune înseamn... pan... la 4% din PIB-ul lor, adic... aproape 10% din bugetul național. Este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care vor menține tensiuni privind construcția bugetelor viitoare și distribuirea concret... de bani. Merit..., de aceea, s... evoc...m câteva dintre tr...s...turile de fond ale contextului în care s-au purtat negocierile între Comisia de la Bruxelles și statele membre, între președenția britanic... și unele grupe de ț...ri. De mai mulți ani, ț...rile donatoare au semne de întrebare privind utilizarea banilor; aceste semne de întrebare sunt cu atât mai atent examinate de electoratele interne când situația economic... nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
rezultă firește că la fel se întâmplă pentru Uniunea Europeană din 15 (media: 57,31%, abaterea standard:1,90) sau a celor 25 (media: 57,79%, abaterea standard: 1,75). Deci, de data aceasta, adăugarea la Uniune a unor noi țări membre tinde și mai mult să restrângă dispersia (media: 57,19%; abaterea standard: 1,39, pentru aceste națiuni). Tendința este, pe lângă aceasta, de același ordin ca pentru Rusia (media: 58,21%, abaterea standard: 2,09). Tabelul 14 permite precizarea analizei. Din
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]