1,491 matches
-
urmărind capacitatea de recunoaștere dintr-un text a cuvintelor memorate în fazele anterioare. Rey a întocmit pentru fazele de memorare 4 liste de cuvinte iar pentru faza de recunoaștere mici texte în care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare. Materialul verbal utilizat prezintă dificultăți identice dar s-au alcătuit mai multe variante cu scopul de a putea utiliza o altă listă de cuvinte sau texte în cazul necesității sau reexaminării. 3.2.1.6. Testarea calităților funcției verbale Tulburările
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3. Memoria și tulburările ei Memoria este procesul psihic de înregistrare, păstrare și utilizare a informațiilor. Este o funcție psihică deosebit de importantă deoarece nu poate exista cunoaștere fără memorie. Schematic se descriu trei timpi în procesul memoriei: 1. fixarea sau memorarea; 2. conservarea, păstrarea informației și 3. evocarea, reactualizarea sau cum spune Barbizet rememorarea care constă în recunoașterea și reproducerea informației. Formele clinice ale tulburărilor de memorie: 4.1.3.1. Dismnezii cantitative 1) Hipermneziile sunt evocări rapide, involuntare și multiple
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
modul prezent (de exemplu, un bătrân cu demență Alzheimer se consideră tânăr, adolescent). Apare în confuziile mentale, în experiențele cu droguri, halucinogene și epilepsii. În investigațiile psihologice ale memoriei se utilizează scala Wechsler. Pentru memorie, scala conține proba de orientare, memorarea unui paragraf, a unor cifre sau perechi de cuvinte. 4.1.4. Gândirea și tulburările ei În anumite condiții și situații (cu deosebire în unele boli psihice) gândirea poate suferi modificări, atât în desfășurarea proceselor ideative cât și în conținutul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acum însăși d-sa dacă observarea făcută de noi dumineca trecută relativă la d-sa n-a fost justă. În ce privește rolul Leonaș vom zice numai că actorul ce l-a jucat să-și dea pentru viitor mai multă osteneală în memorarea rolului și în pronunțarea cuvintelor, căci greșește adeseori. În rezumat, reprezentația de marți sara a fost bine primită de publicul ce au asistat, iar la oarele 10 s-a sfârșit în aplauze. - Cu această ocaziune nu găsim de prisos de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încântă citind genealogiile lor, istorie, muzicologie, multă literatură, medicină chiar, arhitectură, psihologie, o operă multidisciplinară, a imagisticii, care oferă cititorilor nu doar din parfumul timpurilor, ci și multe surprize, delectându-ne cu stilul ei alert, stăruitor uneori, cu reluări și memorări. Deși cu multe capitole, cu trimiteri către oameni și zone de interes, cartea este un mozaic care încântă, place, educă, face memorialistică cultă, la obiect, cum numai maestrul C.D. Zeletin încearcă și reușește de fiecare dată. ☼ Reviste apărute la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atunci când numărul elementelor este foarte mare. De aceea, se recurge la un procedeu expeditiv, cu rezultate apropiate celor obținute prin calculul complet indicat. Pe această cale poate fi determinată, În general, cantitatea de informație În procesul instructiv corespunzătoare Însușirii (transmiterii, memorării, stocării) cunoștințelor, sub forma unor elemente izolate. În al doilea caz, gradul de organizare și progres H’ al unui sistem evolutiv cu n elemente are, de asemenea, la bază calculul entropiei. Se notează cu Max(H) valoarea maximă a entropiei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
societății informaționale, www.racai.ro/INFOSOC Project/Guran st a03 new.pdf., sau www.academiaromana.ro/pro pri/doc/st a03.doc 139 11. Telefoane celulare (nr./100 loc.) 12. Televiziune prin cablu/satelit (nr. ab./1000 loc.) III. Categoria informatică (infrastructura de prelucrare și memorare automată a datelor, informațiilor și cunoștinșelor) 13. PC-uri instalate (nr./1000 loc.) 14. PC-uri instalate la domiciliu (nr./100 familii) 15. PC-uri instalate În instituții guvernamentale (nr.) 16. PC-uri În sistemul educațional (nr./elev/student/cadru
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
să fie dezvoltarea gândirii independente, productive. Ea este orientată spre formarea activității de explorare, creative. Se consideră că problematizarea instruirii poate fi privită ca una dintre cerințele psihodidactice de primă importanță. Firește că activitatea studenților include și acțiuni pur executive, memorarea cunoștințelor de-a gata elaborate, operarea după model etc. Totuși, efectuarea acestor acțiuni și „sarcini” de execuție poate fi subordonată scopurilor realizării principiului problematizării, ceea ce Înseamnă că momentele de achiziție a cunoștințelor gata elaborate, de operare după model etc., se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Brown J.D., Clanton N.R., Stein J.L., „Handshaking, Gender, Personality and First Impressions”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 79 (1), 2000, p. 110-117. Au femeile un miros mai fin decât bărbații? Diferența între sexe în detectarea, identificarea și memorarea mirosurilor Simplul fapt de a ști dacă aveți un miros mai fin sau mai slab decât iubitul(a) dumneavoastră a fost cu siguranță obiectul unor aprige discuții, nu-i așa? Ce spune atunci știința? Îi depășesc femeile pe bărbați în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
life expectancy predicts offspring sex in a contemporary, British Population”, în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, nr. 271, 2004, p. 474-476. De ce femeile își amintesc mai bine decât bărbații cum erau îmbrăcați ceilalți? Diferența dintre sexe în memorarea aspectului celorlalți Potrivit cercetărilor recente, femeile ar avea un mic avantaj în comparație cu bărbații... Ele ar fi mai în măsură să își reamintească aspectul fizic al persoanelor cu care s-au întâlnit... Oamenii de știință au efectuat 5 studii despre „memoria
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Analiza subtilă a practicilor didactice ne invită și la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare note definitorii, iar educatorii consideră că timpul dedicat de către elevi repetării și memorării adevărurilor esențiale nu este niciodată suficient. Necesitatea reîntoarcerii la narațiunea istorică, reclamată de atâția profesori, practicieni avizați ai didacticii istorice, reprezintă o altă temă de reflecție inspirată de lectura acestui volum. Cătălina Mihalache nu se mărginește să semnaleze problema, ci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din viața școlii este considerată relevantă pentru definirea sa. Există similitudini clare între acest termen și cel de cultură organizațională 60, întreținute de recenta transpunere a unor concepții manageriale în domeniul educațional. Manualul, o istorie imperfectă Ceea ce școala propune spre memorare este expus, cel mai clar, în manual vehicul predilect al învățării instituționalizate. Asociat reproducerii fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce pe înțelesul tuturor memoria istorică a unei comunități. Prezentarea nu este explicată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu mai puțină crispare lecțiile "despre unire", care fundamentează istoric cele două comemorări, putem vedea că elevii întâlnesc un obstacol în plus, fiindu-le greu să reducă ziua de 1 decembrie 1918 la o persoană emblematică. Celelalte uniri sunt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
națională, era categoric legată de ziua de 1 decembrie. Astfel se explica de ce "Alba Iulia a devenit simbolul acestei Uniri"369. De fapt, lecția propriu-zisă se reducea, aproape exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoria unor cărți și nici a unei specii de literatură școlară, ci se preocupă de instrumentarea lor în context neacademic. De altfel, manualul este, în sine, o lectură mereu incompletă. Solicită un ghidaj expres, un ajutor în descifrarea, selecția, completarea, memorarea sau ignorarea conținuturilor propuse, rămânând doar un suport pentru însușirea asistată a înțelesurilor unui text. Manualul reprezintă o bună ocazie pentru confruntarea cunoștințelor livrești cu interpretările personale. În mod paradoxal, caracterul său normativ este relativizat de mecanismele de negociere care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de persuasiune dintre cele mai diverse (vezi, de exemplu, Charlotte Linde, Working the Past. Narrative and Institutional Memory, Oxford University Press, Oxford/New York, 2009, pp. 7-13). 44 Maurice Halbwachs sesiza corect situația școlarului, care învață istoria mai întâi prin memorarea unor date, fapte, nomenclaturi, evenimente marcante, personaje importante, sărbători care trebuie celebrate. În acest stadiu, istoria este percepută ca exterioară și moartă. Sentimentul de exterioritate este întărit de încadrarea calendaristică a evenimentelor predate, căci la această vârstă copiii învață cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au făcut" (Ion Neculce, op. cit., p. 7). Unii elevi au riscat să dea cifre precise de bătălii și, respectiv, de biserici. Ele variau de la 11-12, până la 42-47, cu explicația că "pe toate le-a câștigat", mai puțin două-trei lupte. Presiunea memorării atâtor date în lecțiile despre Ștefan a fost, în mod clar, foarte mare, unii imaginând fericite coincidențe care să reducă numărul lor (de exemplu, atâtea bătălii, câți ani de domnie). Puțini au reușit să scrie măcar anii de domnie cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de încântare pe față, Mama lui Ștefan cel Mare (s.a.)" (Radu Petrescu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 274). 186 Spontaneitatea copiilor arată și o diluare sensibilă a "educației patriotice" care însoțea, în mod tradițional, memorarea acestei legende în școală; vezi relatarea Elenei Mărculescu, în Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), op. cit., p. 156. 187 Dancu este o zonă periferică și incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii '80 când stabilirea în oraș era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a petrecut în lagărul Ekibastuz. Soljenițîn, care lucra aici ca zidar, reușea să scrie versuri pe bucăți mici de hârtie, cu un capăt minuscul de creion, desigur, în mare taină. În acest fel, compune poemul Zidarul. În procesul de memorare, într-o noapte iese afară din baracă, să mai repete o dată poemul, iar apoi să ardă hârtia. Este surprins de supraveghetor, dar reușește să arunce bucata de hârtie compromițătoare. Fragmentul următor, despre pierderea și regăsirea poemului este important, prin tensiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de predare dominante lectura și expunerea, pentru a transmite informații, modele, reguli. • Predă pe bază de expunere, prezentare de texte, demonstrație, explicație. • Toate metodele se referă la prezentarea conținutului de transmis. • Mediul este competitiv și individualist. • Educatorii apreciază cunoștințele și memorarea lor, deprinCriterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Roluri ale educatoru-lui sește resursele, cum pune formulează întrebări și ipoteze, cum raportează la realitate, cum apreciază valori. • Educatorul raportează succesul școlar la viața reală și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de strategii, definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a place și a fi pe placul cadrului didactic, care este identitatea de reprezentare a mamei sale la școală. Dacă una din aceste două motivații lipsește, se produce un fenomen de inhibiție a atenției și a capacității de a memorare ceea ce se predă (de fapt ceea ce se spune) În clasă. Această inhibiție este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai țin de elev: fie acesta nu mai vrea să cunoască ce se Întâmplă În mediul său, pierzând curiozitatea lui
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
exprimarii personalității unice a fiecăruia. Cercetările romanești (Ana Stoica - Constantin, 1983) surprind tendința creativității elevilor, cu excepția fluidității gândirii, de a scădea constant (cu unele paliere) în perioada școlarității. Între cauze se identifică caracterul preponderent verbal al învățamântului, ponderea mare acordată memorării și reproducerii cunoștințelor, gândirii convergente (problemelor cu soluție unică), lipsa răgazului în învățare pentru etapa de reflecție și de imaginație creatoare esențială din punctul de vedere al dezvoltării cognitive deci, un învățamânt care nu angajează și nu măsoară decât în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
valori și sensuri proprii pentru ceea ce ei învață, față de care conceptul curent de randament școlar este neadecvat. În al treilea rând, în mod nefavorabil pentru generații de elevi, învățarea a fost vazută ca un proces ce presupunea întâi înțelegerea și memorarea noilor cunoștințe și abia apoi operarea cu ele. În schimb, învațarea creativității este procesul prin care elevii, plecând de la cunoașterea inițială, creează noile cunoștințe în sens direct (cunoștinte propriu-zise), ca bază pentru o nouă învățare. Învățarea în sens direct este
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
situație dată; prima idee nu trebuie să fie și unica acceptată. Descrie următoarea figură (două pătrate intersectate într-un colț), situație (o sticlă de lapte plină pe jumătate). Alături de aceștia se adaugă și memoria exersată în primul rând prin necesitatea memorării etapelor de lucru specifice realizării unui produs. Obținerea unui produs nou presupune recombinarea anumitor procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]