1,164 matches
-
I. N. Popa de a „produce” literatură de război, nici un alt memorialist în afară de E. Lovinescu n-a pus-o la îndoială. Mai mult chiar, nefăcînd nici o distincție între ofițerul în cauză și autorul Simfoniei Morții și al Nebuniei lumii, unii memorialiști, ca și mai toți recenzenții cărților, au vorbit despre „o reală forță literară”, despre „atitudinea sufletească încordată și patima complexă a marilor scriitori” și despre credința că „opera scrisă trebuie smulsă, cu silinți statornice și istovitoare, din adîncul lumilor sufletești
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
în volumul de debut.) Neîndoielnic, tematica textelor lui George Cornea putea constitui motivul principal pentru publicarea lor de către directorul „Sburătorului”, însă aceasta nu s-ar fi produs, desigur, în absența unei minime valori literare. De altfel, precum s-a văzut, memorialistul admitea că autorul celor două cărți, indiferent cine a fost, „a făcut literatură de război și ș...ț în povestirile sale se menținea, totuși, în date verosimile”. În paginile revistelor citate sau în casa directorului lor să-l fi întîlnit
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
care au murit! Nu mai văd nimic. Valul de arestări continuă. Până când?" (24 sept. 1958). Acum, câteva cuvinte despre studiul introductiv, foarte temeinic, semnat de Constantin Prangati, cercetător necunoscut mie, care totuși exagerează când îl socotește pe G. T. K. "memorialist de necomparat", și despre ediție. în Argument, îngrijitorul afirmă că "întregirile în text între paranteze rotunde ( ) aparțin autorului, iar cele între paranteze drepte ș ț sunt ale noastre." Dar nu va fi consecvent, amestecându-le și încurcându-le mai ales
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Ion Apetroaie (1937-1997), istoric și critic literar. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 5. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), istoric literar și comparatist. Profesoară la Facultatea de Litere din București. 6. Dumitru Micu (n. 1928), istoric și critic literar, prozator și memorialist. Profesor la Facultatea de Litere din București. 7. Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din Timișoara. 8. Traian Diaconescu (n. 1939), clasicist, istoric literar și traducător. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 9
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
o documentare pe Internet sau un reportaj de televiziune. Spătarul Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
de astă dată un memorial politic și diplomatic, mai puțin semnificativ din punct de vedere literar, dar excepțional ca document istoric pentru întreaga epocă, începând cu revoluția de la 1848 și până în pragul secolului XX, adică aceea a formării României moderne. Memorialistul, care știe să relateze, trădându-și pe alocuri harul de povestitor, este personal direct implicat în evenimente capitale, precum revoluția amintită, Unirea Principatelor, în demersurile pentru aducerea pe tron a Domnitorului Carol I ( aceasta în mod special), apoi, în importantele
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
nici o răspundere. Când husarii vor afla că e român, îl vor ucide. Trista și vechea problemă a conviețuirii celor două naționalități, incitate nu o dată una împotriva alteia. Dezamăgit, Bălăceanu e nevoit să renunțe. Pagini aproape emoționante scrie ( mă rog, dictează) memorialistul despre Unirea Principatelor. După dubla alegere ca domn a lui Cuza, "au urmat zile de bucurie nebună și de entuziasm delirant". Bălăceanu ține să pună în lumină rolul important pe care l-a jucat împăratul Franței, Napoleon al III-lea
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
Bălăceanu ține să pună în lumină rolul important pe care l-a jucat împăratul Franței, Napoleon al III-lea, "pentru care Unirea Principatelor reprezenta una din premisele politicii sale orientale". Cuza îl numește prefectul poliției Bucureștilor. Cum îi apare acesta memorialistului? "Era un om cinstiti, căruia nu i se urcase deloc la cap situația neașteptată la care fusese înălțat... Nu era prea cultivat, în schimb era foarte inteligent... nu s-a lăsat amețit de bogăție, cu toate că personal era lipsit de avere
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
receptiv și răspunde: "Multă vreme am fost socotit un mâncător de români. Ei bine, domnule, eu, Kossuth, mă declar că mă raliez formal ( categoric) la propunerile Dvs., numai să le discutăm în amănunt și pentru aceasta vă stau la dispoziție". Memorialistul comite însă, cum spuneam, și injustiții în privința comilitonilor, ajunși mari oameni politici. Una din victimele sale este Kogălniceanu. Începe totuși cu o caracterizare pozitivă: "om de inteligență remarcabilă și căruia marele talent de scriitor și orator îi conferise o influență
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
de avere, mai târziu arțăgos, "autor nefericit al loviturii de stat de la 2 mai 1864". Cuza însuși nu-și va păstra aureola inițială. După asasinarea lui Barbu Catargiu, șeful primului guvern conservator, care se opunea împroprietăririi țăranilor, domnul Unirii, constată memorialistul, afișa veleități de "domnitor absolut". Lupta se ducea în problema legii rurale. Pentru a o impune, Cuza îl cheamă pe Kogălniceanu să formeze guvernul, "socotit drept executorul gândurilor sale". Bălăceanu se dovedește din ce în ce mai moderat, ca să nu spun ultraconservator. Treptat, rupe
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
nu vrea să divulge secretul misiunii sale, ce ar fi dat apă la moară gălăgioasei prese liberale. Brătianu, la rândul său, întreprinde și el o vizită la Düsseldorf ca să-i "forțeze mâna" prințului Carol, dar fără prea mare succes, notează memorialistul. Și povestirea devine din ce în ce mai palpitantă, având un anume aer polițist, în descrierea călătoriei pe Dunăre. Prințul Carol, însoțit de nepotul lui Bălăceanu, Philippe de Linche, se ferea să-și dezvăluie identitatea față de autoritățile austriece, ostile Prusiei, era, cum s-ar
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
A fost deci ușor notează el pentru ziarele liberale ale lui Brătianu să creeze legenda că șeful partidului liberal l-a adus pe principele Carol în România". Dar nici nu fusese deloc străin de amintitele demersuri, cum o spune însuși memorialistul. Adevărul e că Brătianu avea un handicap. Cerând audiență împăratului francez, acesta îl refuză, întrucât omul politic român "fusese implicat în așa-numitul complot de la Opera Comique, care urmărise drept țintă asasinarea lui Napoleon al III-lea". Într-adevăr, șeful
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
legat de cercurile mazziniene europene, socotite autoare ale unor astfel de acțiuni. Odată împlinită această misiune dificilă, aducerea în țară a prințului Carol, care avea "o înfățișare modestă" și care vorbea "într-o franceză mai mult decât mediocră", observă mordant memorialistul, relatările lui privesc în continuare viața politică a României din acele decenii și nu mai puțin pe cea internațională, Ion Bălăceanu fiind mai tot timpul agent diplomatic ( trimis extraordinar și ministru plenipotențiar) în marile capitale ale continentului: Paris, Roma, Viena
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
continuare viața politică a României din acele decenii și nu mai puțin pe cea internațională, Ion Bălăceanu fiind mai tot timpul agent diplomatic ( trimis extraordinar și ministru plenipotențiar) în marile capitale ale continentului: Paris, Roma, Viena, Londra și Constantinopol. Curând, memorialistul începe să fie nemulțumit și de noul domnitor, care, influențat de eternul Brătianu, trecuse la acte "fățiș ostile Franței, lipsite de respect pentru Împăratul Napoleon". Carol crease nemulțumiri și în țară, ce ar fi dus la organizarea unei "vaste conspirații
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
și P. P. Carp socotit, nici mai mult nici mai puțin, ca un "parvenit". Editoarea, autoarea introducerii și a comentariilor, Georgeta Filitti, lămurește lucrurile, în spiritul adevărului. Să luăm, de exemplu, numai cazul Kogălniceanu, un soi de "bête noire" pentru memorialist: "în relatarea unor evenimente, notează ea, Bălăceanu nu ezită să inventeze cu bună știință sau să omită. Astfel vorbește de o convenție româno-rusă, semnată de Kogălniceanu, după încheierea propriu-zisă a ostilităților ( din 1877-1878 n. n.) ce ar fi autorizat trecerea, vreme
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
descrieri l-am pune în rând cu Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, A- lecu Russo, Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza ș.a. Deși de profesie inginer hidrotehnist, Ion Nălbitoru e cunoscut în ța- ră și străinătate ca romancier, poet, dramaturg, fabulist, memorialist. Despre cărțile lui putem să scriem zeci de alte pagini, dar acum, în rân- durile ce urmează, îmi exprim, în puține cuvinte, părerea despre romanul Comoara blestemată, lucrare apărută la Editura Petrescu (Rm. Vâlcea) în anul 2012. Cartea are 180
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
mele m-am gândit că nu poate fi o redare mai armonioasă a evenimentelor din anul celui de al doilea război balcanic, a preocupărilor societății române din epocă decât prin îmbinarea datelor de istorie pură redate de numeroși istorici și memorialiști - unii dintre ei cu statut de voluntar în campania din 1913 -, cu mărturiile palpabile de memorialistică aflate în colecțiile muzeului, dar și cu gândurile oamenilor acelei generații, care au prins grai prin numeroase creații epice. În acest fel, s-a
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
ca o stare de dragoste, de pasiune, care dispare în necunoscut, iar dacă vrem mai mult, căutăm...” • Despre Mircea Deac: „Mircea Deac este mai mult decât un specialist chemat să ne arate încifrate neregulile, este și critic și istoric, și memorialist și filosof și romanicer și eseist. Mircea Deac a rămas autorul prolific care a reușit să fie mereu”. Ce mai pregătiți, maestre, era o întrebare firească pentru patriarhul cuvintelor despre artă. Avea mereu o filă de conținut dintr-un volum
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
fiicei sale despre el; Grigore Patriciu, publicist, profesor, inspector școlar, autor de manuale școlare; V.E. Patriciu, slujitor al școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet, prozator, memorialist, traducător; Marcel Gafton, poet; Lică Rugină, filolog, jurnalist, profesor, scriitor; Ioan Constantinescu, profesor, critic literar, dramaturg; Mircea Ionescu, scriitor. În capitolul al III-lea este prezentat un număr impresionant de reviste din presa covurluiană de la începutul secolului al XX-lea
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
fiecare deținut era însoțit de un jandarm înarmat. Unele relatări ulteriore descriu că cei transportați erau legați cu sfori la mâni și la picioare, dar cu toate acestea au fost acuzați că încercaseră să evadeze în timpul transportului. De asemenea, unii memorialiști au relatat că în epocă s-a afirmat că cei 14 au fost strangulați de jandarmii care-i însoțeau, după care au fost împușcați în spate pentru a se motiva tentativa de evadare. Alte versiuni memorialistice afirmă faptul că cei
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel Petrișor (Mircea Petre), viitorul scriitor și memorialist. Condamnați la moarte lentă într-o celulă subpământeană își găsiseră echilibrul tocmai în cel mai bolnav, el le vorbea, atunci când putea despre iubire, despre rugăciune și iertare. Observându-i starea gravă, Calciu își rupe cu dinții venele de la încheietura mâinii
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră, iată de câtă măreție și noblețe spirituală și sufletească erau capabili acești (supra)oameni!... Pe lângă rugăciune și faptele milei creștine, săvârșite într-un mod impresionant și cutremurător, închisoarea comunistă a fost și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
a liberului arbitru estetic, cultul valorii, ignorarea sentimentului de competiție în materie de literatură, considerarea Binelui sub orizontul exclusiv al Adevărului, auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă etc. Revista a profitat de anii deschiderii culturale (până prin 1971) și Petru Poantă, memorialist aici într-o mai mare măsură decât istoric literar, încearcă să evoce, pentru cei care nu știu decât scrierile carcerale de pildă, bizara libertate care se simțea: „noi eram independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci „suspendați” în intervalul unei carențe
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
luminozitate intensă și omogenă, unde eu sunt singurul nomothet”. Dincolo de aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]