1,294 matches
-
că deciziile noastre sunt cu atât mai corecte cu cât sunt mai lipsite de emoții, este un mit. Oameni privați de emoționalitate în urma unor conjuncturi nefericite, s-au dovedit incapabili să ia decizii. Literatura, chiar și în varianta ei de memorialistică, oferă scriitorului dar și cititorului, acel deliciu al detaliului pe care filosofia dar și știința îl resping ca irelevant. Viața noastră particulară, propriile noastre reflexii, sunt irelevante pentru filosofie dar pentru noi sunt cel mai fertil sol care dezvoltă gândirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori R. se înfățișează ca un bărbat plin de tandrețe, cu o religie a prieteniei și cu o credință vibrantă în cauza revoluției, căreia i s-a devotat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
a lui M., vădind, în absența oricărui conformism, structura sufletească autentică a scriitorului și modalitatea proprie, nu lipsită de originalitate, a abordării, marcată de afilierea la o anumită tradiție (nord-) ardeleană. Povestirile amintesc de proza lui Pavel Dan și de memorialistica lui Ion Vlasiu, iar afinitățile țin nu numai de determinarea strict geografică, de similitudinea materialului de viață (universul rural al câmpiei transilvane în perioada interbelică), ci și de împărtășirea unei anumite viziuni asupra existenței, de adeziunea la un „spirit al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
mediteraneană cu voluptatea evocării monumentelor de artă și cu digresiunea eseistică pe varii teme, și aici literatura și raportarea la scriitorii români ocupând un loc privilegiat. Traducerile din franceză (între care Poésie et profondeur de Jean-Pierre Richard), precum și versiunile la memorialistica lui N. I. Herescu și a Soranei Gurian completează profilul unui cercetător complex. SCRIERI: Mihail Sebastian, București, 1968; Momente ale romanului. Modele, continuitate, neprevăzut, București, 1973; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (în colaborare), I-III, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
omenesc atât de ascuțită”, încât sintetizează „drama și îndeobște tragicomedia închisă în câteva linii dure”, cu o sobrietate însoțită de un „lirism discret, delicat”, într-un „stil limpede și elegant” (G. Călinescu) ori vor remarca „sarcasmul rece, profesional” (Dragoș Vrânceanu). Memorialistica lui S. cuprinde atât evocări ale unor fapte și personalități importante, ca în Amintiri de la „Viața românească” (1956), cât și relatările autobiografice intitulate Din copilăria lui Ionel (1962), reluate și amplificate în 1970. Începuturile marii reviste ieșene sunt reconstituite prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
1861 și 1865. Prețioase sub raport documentar, chiar dacă adesea furate de subiectivism, însemnările conțin interesante mărturii despre teatrul vremii, reflecții cu privire la meșteșugul actoricesc, precum și considerații despre rosturile morale și sociale ale artei pe care autorul o slujește. O înclinație pentru memorialistică e sesizabilă la V. În coloanele „Revistei literare” (1896-1899) el publică un lung ciclu de articole sub formă de scrisori adresate lui Th. M. Stoenescu, cu titlul Pagini pentru istoria teatrului român. E un fel de compendiu al mișcării teatrale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
Troian, D. nu este, altfel, decât un tehnician al stihuirii, dexter în combinații prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
cu descrierea unui obicei popular: Drăgăița și Papaluga. Continuă cu nuvele, amintiri și versuri, în calendarele scoase de aceeași societate, apoi în „Convorbiri literare”, „Aurora română”, „Revista politică”, „Arhiva”, „Gazeta Bucovinei”, „Transilvania”, „Junimea literară” ș.a. Ținând, într-o măsură, de memorialistică, nuvelele și povestirile sale au, de obicei, personaje din mediul rural. Reprezentativă este Uitutul. Povestire din munții Bucovinei. Autorul reușește să treacă adesea de simpla relatare, ca în povestirea Un omor. Din reminiscențele unui criminalist. Contribuie la aceasta umorul blând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
-o), ce pledează cauza valorizării literaturii subiective din perspectiva literarității, uneori superioară valoric operelor ficționale scrise de unul și același autor. Pasiunea acestui gen de cercetări crește pe măsură ce, după 1989, se mărește și corpusul de luat în studiu, prin publicarea memorialisticii și jurnalelor „de sertar”, a corespondenței unor personalități până atunci prohibite, dar și prin editarea unor texte mai vechi (I. G. Duca, C. Argetoianu ș.a.), tot indezirabile sub regimul comunist. Interesat și de teoria prozei, S. s-a ocupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian” (1995), având ca fir central metafora din titlu, este un memorial autobiografic, reconstituind o existență „sub vremi” (evocarea începe cu prima copilărie și sfârșește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, îngr. și introd. Ion Ardeleanu, I-II, București, 1991-1993; ed., I-XI, îngr. și postfață Stelian Neagoe, București, 1991-1998; Însemnări zilnice, I-VII, îngr. Stelian Neagoe, București, 1998-2003. Repere bibliografice: Z. Ornea, Memorialistica lui Argetoianu, RL, 1992, 33; Z. Ornea, Încă un volum din memoriile lui Argetoianu, RL, 1996, 28; Alexandru George, Comparații semnificative, LCF,1996, 32; Nicolae Manolescu, Politica și literatura, „Dilema”, 1998, 267; Viorica Moisuc, Puncte de convergență: Constantin Argetoianu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
de Ana Cristea, Simion Săveanu, Radu Dinescu, Traian Coșovei. M. găzduiește sporadic și interviuri, realizate cu respectarea restricțiilor ideologice. Apar, astfel, foarte scurte interviuri cu Marin Preda, Cezar Petrescu, Nina Cassian. Dintre studiile incluse accidental în sumar, menționabile sunt Literatura memorialistica de H. Zalis și un eseu monografic despre I.L. Caragiale, avându-l că autor pe Ioan Massoff. Scriu cronici literare Vasile Nicolescu, Victor Ernest Mașek, Mariana Pârvulescu, Boris Buzilă ș.a. Cronicile teatrale și cinematografice sunt realizate de Silvia Kerim, Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287951_a_289280]
-
I.: Și asta doar pentru că voiați să plecați în munți cu prietenul dumneavoastră? S. M.: Dar nu s-a pomenit nimic, domnule, și nimeni din lotul acela n-a fost interogat în timpul procesului. C. I.: Eu am mai citit cărți de memorialistică și oamenii care le-au scris spun că la anchetă au fost bătuți din cap până în picioare, c-au fost torturați să scoată de la ei informații sau să-i denunțe pe alții. S. M.: Nu, păcat!, aș fi un măgar să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
142-146; Iorga, Ist. lit., II, 90-156; Ioan Șt. Petre, Nicolae Costin. Viața și opera, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 26-28; Cartojan, Ist. lit., III, 179-188; Ivașcu, Ist. lit., I, 235-236; Ist. lit., I, 548-552; Piru, Ist. lit, 313-321; Ursu, Memorialistica, 200-201; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Dicț. lit. 1900, 226-227; Dicț. scriit. rom., I, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 318-328; Ursu, Contribuții, 7-33. I.L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
poeme. Cu fiecare carte, poeta și-a adâncit adevărata vocație, obținând treptat sufragiile celor mai autorizați și exigenți critici. În A. se poate recunoaște azi un scriitor de prim-plan al generației ’60. A. este și autoarea unor volume de memorialistică (impresii de călătorie în țară și străinătate, în care prevalează observația și comentariul cultural). Notabil este Zidul martor. Pagini de jurnal. 1970-1990, volum din 1995, înscriindu-se între piesele de rezistență ale memorialiasticii de sertar apărute după decembrie 1989. Document
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
de aici în 1981 și pleacă la Freiburg, unde va lucra la Institutul „Max Planck”. Oprit să publice în țară, trimite poezie și proză la „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” (München) și „Zodii în cumpănă” (Freiburg). Scrierile lui M. cuprind memorialistică și un volum de nuvele și povestiri. Frescă a Galațiului și a altor orașe dunărene în perioada interbelică, Lumea copilăriei mele (1998) reconstituie nu numai ambianța familială, ci și rafinamentul din mediile orașului de provincie, în care greci și turci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
se întoarcă acasă după ce fuseseră trimiși în linia întâi, la Rostov. Figurile sunt privite dihotomic: cei plini de stoicism își îndură soarta chiar dacă înțeleg că sunt sacrificați, în timp ce alții, aflați în poziții înalte, încearcă orice stratagemă pentru a părăsi frontul. Memorialistica lui M. realizează o sinteză a existenței autorului, prezentând două momente esențiale, unul plin de inocență și bucurie, iar celălalt, dominat de un suflu tragic, cu secvențe de cruzime care pun la încercare fibra morală a fiecăruia. SCRIERI: Lumea copilăriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
găsit menirea cu prefacerea erotismului în rut”. Cartea a fost socotită „primul roman al islamismului nostru pontic” (G. Călinescu). V. și-a strâns târziu, în volumele Cu scriitorii prin veac (1967) și Chipuri din viața literară (1970), o parte din memorialistică (Episoade din lumea literară, Momente din activitatea revistei „Viața literară”, File de jurnal etc.) și din interesantele interviuri luate în paginile „Vieții literare”, sub genericul „De vorbă cu...”, unora dintre importanții scriitori și critici de direcție ai momentului (T. Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
puținele sale poeme scrise în românește, în versuri și în proză, câteva traduceri din Franz Kafka, precum și un eșantion din corespondența purtată cu Alfred Margul Sperber și cu semnatarul cărții. S. a mai lăsat în manuscris pagini de jurnal și memorialistică. SCRIERI: Pe unde trece Canalul..., București, 1950; Fielding, un precursor al romanului realist, București, 1954; Lumina zilei, București, 1954; Drum spre oameni, București, 1956; Mark Twain sau Aventurile umorului, București, 1958; John Milton, București, 1962; Relief, București, 1965; Între foc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
dovedesc utilitatea și datorită dublei lor naturi: de realități speculative și în același timp empirice. Întruchipate de figuri și personaje ale discursului unei vremi, ele sunt un simptom al conștiinței de sine a unei vârste literare anume. Pentru N., în memorialistică, în corespondență, în publicistică, etalonul Biedermeier este un instrument de autoreflexivitate și de autoevaluare. A doua carte transoceanică este A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction (1989), de asemenea cu deschideri spre spațiul cultural românesc. Norme ale jocului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
gândesc uneori, ascultându-i pe scriitorii mai în vârstă povestind întâmplări de altădată, că literatura noastră ratează o ultimă șansă de a lăsa o mărturie scrisă despre niște oameni care au marcat într-un fel anume destinul acestui pământ. Această memorialistică orală - tulburătoare și fascinantă totodată - care irumpe curajos în aerul etilic de la bufetul Uniunii Scriitorilor, trebuie încredințată memoriei mai durabile a paginii scrise. Numai așa vom putea spune cititorilor de mâine că Basarabia nu a fost un deșert, peste care
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1975, însă aria istoricului literar se lărgește organic. Itinerar printre clasici (1984) și Aproapele și departele (1990) conțin studii despre Alecsandri ca dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia lui Asachi, proza lui Kogălniceanu, memorialistica lui Codru-Drăgușanu, opera lui Bolintineanu, opera literară a lui Hasdeu. Tot aici, străpungeri spre alte epoci și alte metode: studii de naratologie modernă, despre Filimon, Creangă și Duiliu Zamfirescu. Promotor al modernizării istoriei literare, C. a militat concomitent pentru realizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
7, text stabilit și variante: C. Mohanu, note de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1973. Slavici Ioan, Opere, vol. 8 (Romane), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, note de Dimitrie Vatamaniuc Editura Minerva, București, 1976. Slavici Ioan, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), text ales și stabilit: Constantin Mohanu, note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1978. Slavici Ioan, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare și culturale. Recenzii și cronici. Studii și articole despre limbă și stil. Biografii. Portrete
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
catastrofei finale". Dintre atribute, criticul nu notează, în finalul studiului, decât unul ce-i drept, pe cel definitoriu "inocența prin legătura neîntreruptă cu sacrul și colectivitatea". 99 Ion Breazu, op. cit., pp. 29-30. 100 Ibidem. 101 Ioan Slavici Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 234. 102 vezi "Dosarul II", pp. 44-1867, Arhiva Episcopiei ortodoxe, Arad, apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 519. 103 Credem că cea mai potrivită clasificare căreia i se subordonează
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
191-196, (indice de nume). 171 Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, Bucuresti, 1970, p. 91. 172 Vezi Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă al municipiului Timișoara, Biblioteca Municipală, 1969. 173 Vezi Ioan Slavici, Opere, vol. 9, (Memorialistica, Varia), Editura Minerva, București, 1978. 174 Florentina Vișan, "Titlu-figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4, p. 344. 175 Ilie Dan, Toponimie și continuitate în Moldova de Nord, Editura Junimea, Iași, 1980, p.
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]