1,562 matches
-
el era cel agreat de taberele adverse, pentru a realiza consensul... Prestigiul lui Gabriel Dimisianu se datorează practicării unui fel de-a fi și unui cod al onoarei, de respirație antebelică. Familia, de pildă, e aproape inexistentă în decupajele sale memorialistice. Ea apare doar în câteva rânduri: când este repartizat, imediat după facultate, aproape de localitatea viitoarei soții, când încearcă să deslușească adevărul unei fotografii și atunci când librăria hipnotizează și sfârșește - în ochii copilului Gabriel - într-un destin patern aproape pencilensian. Familia
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare (condusă de Geo Dumitrescu). De-acum epoca preocupă martorul ajuns în paradisul de celuloză. Momentele, oricât de mărunte, au rezonanțe amplificate în notele memorialistice. Admiră până la capăt orgoliul brebanian, încă înainte de debut, e intrigat de fascinațiile caleidoscopice ale lui Sorin Titel, crede în Ion Caraion și Velea, respectă civilizația unor Streinu-Cioculescu, discreția lui Mihail Crama, dârzenia lui Bogza, modelul critic oferit de Nicolae Manolescu
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
lui Bogza, modelul critic oferit de Nicolae Manolescu și prestanța polemică a lui Iorgulescu, pariază pe opera Florenței Albu, identifică o familie de spirite între Florin Mugur și Blecher, admiră „înfurierile spectaculare” ale „vlăjganului guraliv” Fănuș Neagu. Asistăm la scrierea memorialistică a canonului literar din epocă. Un critic, avertiza Dimisianu, trebuie să fie prieten numai cu autorii mari, altminteri e în pericol să-și piardă libertatea judecății corecte. Nu scrie, prin urmare, despre oricine. Lipsit de umor, Gabriel Dimisianu este un
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
-și piardă libertatea judecății corecte. Nu scrie, prin urmare, despre oricine. Lipsit de umor, Gabriel Dimisianu este un martor ideal al întâmplărilor de altădată. El apără memoria dispăruților nedreptățiți cu o rară fervoare, având, totodată, conștiința nealterată. Transpare din textele memorialistice tentativa dramatică a generației lui de a se racorda, în fel și chip, la literatura antebelică. Neavând dispute solide, afară de inepțiile proletcultiste, ei se leagă, aproape orfelin, aș spune, de eficacitatea înaintașilor, interziși în epocă. Sau își fixează modele dintre
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
soi de frenezie a trăirii: o neliniște care explică atât convingerile ei comuniste din acea perioadă, cât și biografia ulterioară, demnă ea însăși de un roman. De altfel, în ceasul târziu al vieții, Doris Lessing își va dedica energia refacerii memorialistice a aventurii sale existențiale. După cele două volume autobiografice (Under My Skin. Volume One of My Autobiography. To 1949 [1994] și Walking in the Shade. 1949-1962 [1997]), mustind de incredibile dezvă- luiri și recriminări, Doris Lessing n-a mai avut
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
poeți latini preocupați în operele lor de scurgerea inexorabilă a timpului: Horațiu, autorul odelor clipei trecătoare, și Ovidiu, cântărețul elegiilor surghiunului echivalat cu moartea. În dramele Socrate, Platon și Diogene câinele, Dumitru Solomon pornește de la cele mai cunoscute texte filosofice, memorialistice și doxografice compuse de Platon, Xenofon și Diogenes Laertios cu privire la cei trei gânditori elini. Dramaturgul folosește aceste surse spre a pune în discuție modelul existențial și crezul protagoniștilor: Socrate se teme de iminența morții, Platon admite eșecul utopiei sale politice
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
aparte ori parfumul unei epoci, ci, foarte important, pe cele care asigură prelungirea în autoficțiuni incitante. Vom fi, așadar, martorii unui scriitor ce transformă cu talent documentul istoric în ficțiune. Mai mult, el inserează pretutindeni în text fragmente (prozastice ori memorialistice) ale unor confrați de aici și aiurea. Interesează felul în care se revarsă textele într-un text generic. Scriitorul își reamintește alături de un alter-ego, Povestașul, iar când o anumită stare nu poate fi sudată comparativ, el vizitează jovial colegi prozatori
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
în dialog cu Marius Tupan, Fundația Luceafărul, București, 2003, pp. 234 și 235 9. Ibidem, p. 235. 10. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, ed. cit., p. 115. 11. Tiberiu Avramescu, „Cenzura în edituri (reflecții memorialistice)”, op. cit., p 423. 12. Tiberiu Avramescu, art. cit., op. cit., p. 424. 13. Valeriu Râpeanu, „Fața văzută și nevăzută a cenzurilor”, op. cit., p. 108. 14. Dan Verona, art. cit., p. 102. 15. Alexandr Fadeev (1901-1956) - autorul romanului Tânăra gardă (1945), conducătorul
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Paul Miron? "Și iarăși am cugetat și am văzut că locul meu în asemenea vremuri prăpăstioase e în turmă". Scopul lucrării sale literare, științifice, sociale, politice? "Întărirea și biruința ideii românești în lume". În urmele pe care le lasă literatura memorialistică a lui Paul Miron se regăsește măsura unui om care binemerită toată lauda.
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
efectele lor mizează. "Rousseau este cel dintâi gânditor care și-a pus, cu o desăvârșită luciditate, problema crizei omului modern..." ("Rousseau - portret simpatic", vol. Existențe și creații literare) și, prin urmare, în Confesiunile sale s-ar putea găsi rădăcinile literaturii memorialistice ulterioare, "angoasa omului modern", chiar protestele sociale și politice "ale beatnicilor și hippy-ilor secolului XX. Ceea ce prețuiește Pericle Martinescu la literatura memorialistică prețuiește și la Rousseau: autenticitatea, sinceritatea. "M-am hotărât să întocmesc o lucrare unică printr-o veracitate fără
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
simpatic", vol. Existențe și creații literare) și, prin urmare, în Confesiunile sale s-ar putea găsi rădăcinile literaturii memorialistice ulterioare, "angoasa omului modern", chiar protestele sociale și politice "ale beatnicilor și hippy-ilor secolului XX. Ceea ce prețuiește Pericle Martinescu la literatura memorialistică prețuiește și la Rousseau: autenticitatea, sinceritatea. "M-am hotărât să întocmesc o lucrare unică printr-o veracitate fără exemplu, astfel ca măcar o dată să se poată vedea un om așa cum este el înlăuntrul său", spunea Rousseau în Confesiunile sale, năzuind
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
a secolului trecut cu acela de romancier de primă mână. Ceea ce nici contemporanii și nici posteritatea nu i-au contestat a fost condiția de artist - rafinat, incisiv, inconfundabil al prozei. însă mereu s-a avut în vedere mai întâi proza memorialistică și, merit controversat în regim teoretic, proza artistă a criticii lui literare. E. Lovinescu însă a perseverat, a polemizat pe această temă ani de-a rândul și a izbutit să impună pentru multe decenii în critica românească un stil în
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Și le-a scris; e opera întregii sale vieți. Termin de citit volumul al patrulea și ultimul (1356 pagini) al acestei ample opere cu titlul România marinară. E o istorie anecdotică, o epopee, dar fără patetism, o cronică, o operă memorialistică și o delectabilă colecție de povestiri marinărești. Ea va trebui într-o zi publicată. Numai astfel i se va face dreptate scriitorului Nicolae M. Balotă, care a cunoscut și el, ca și noi toți, vitregia unei mări mai furtunoasă decât
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Cronicar Savuros foiletonul memorialistic al lui Toader Paleologu, din ultimele numere ale Adevărului literar și artistic (din 15 și 22 noiembrie), închinat tatălui său. Și, pe deasupra, cît se poate de verosimil prin intuiția cu care fiul știe să înfățișeze făptura vie a părintelui. Aproape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și cu ceilalți nu scrie jurnale", notează Tia Șerbănescu), de adevăr (condiția, în principiu, a oricărei mărturisiri, doar că doamnele au, pentru el, turnesol de altă calitate) și
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
de masmedia, având îndeosebi acces la televiziune. Frunzetti nu devenea grav decât atunci când se răzbuna, când ,plătea polițe", când își satisfăcea setea de a umili, având din nefericire destule ocazii să dea frâu liber resentimentelor. Nu știu să existe însemnări memorialistice, cât de cât substanțiale, privitoare la Ion Frunzetti. De aceea nu se cunoaște public nimic despre rolul pe care l-a jucat în activitatea și scrisul său fantezia: era un mare imaginativ, pentru care realitatea îi oferea un câmp nelimitat
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se opun în mod spontan discursului memorialistic al Holocaustului. Dar, în același timp, ele sunt acelea care pot genera atitudini disonante puternic cu valorile democratice. Prezint numai câteva date pentru o imagine sumara, o schiță, a percepțiilor privind minoritățile etnice și istoria Holocaustului. De exemplu, 11% dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
industriei automobilului și electronicii decît prin îndelungate tradiții spirituale și estetice, inclusiv prin descoperirea tiparului modern ,avant la lettre", înaintea lui Guttenberg. Jubilee și noutăți răsunătoare Trecutul domină nu doar buna parte din literatura de specialitate și din beletristică (scrierile memorialistice, romanele de familie, biografiile și jurnalele abundă și în această toamnă). Trecutul, prin jubileele anului în curs și ale celui viitor, ritmează cu precizie de metronom și producțiile de carte expuse la Frankfurt: 50 de ani de la moartea lui Bertolt
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare) și multe altele, fac Ťfarmeculť acestor memorii". Păcate similare sînt detectate și în autobiografia lui Marin Preda, Viața ca o pradă: ,E una din puținele cărți care m-au decepționat (deși genul memorialistic e singurul ce mă mai atrage). M-a decepționat prin nesinceritatea, falsitatea și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui și așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Bineînțeles, ca toți cei ce scriu astăzi Ťamintiriť, și el se întrece
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
ai ,generației tinere" de scriitori din anii '30, dl. Pericle Martinescu (născut în 1911), a debutat cu romanul Adolescenții de la Brașov (1936), continuînd cu poeme în proză, eseuri, versuri, istorie literară, note de călătorie precum și cu un șir de volume memorialistice. întrucît se apropie de cea de-a 95-a aniversare, e, la ora actuală, unul din marii longevivi ai literelor noastre. Fie-ne îngăduită o întrebare neconvențională: reprezintă longevitatea o calitate spirituală? Dacă, în pofida stimei și a emoției stenice pe
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
de detaliu, cîrtitoare și foarte asemănătoare cu cea operată nu demult de către Alexandru George asupra nuvelei ŤCalulť de Marin Preda". Rememorările din copilărie și adolescență ale lui Gala Galaction au constituit, în opinia d-lui Cristea, modelul scriiturii din opul memorialistic al lui Preda: "înduioșate sobru, presărate adesea cu observații ironice și autoironice, nelipsite de accente satirice sînt amintirile despre anii de școală, despre primul învățător, despre profesorii din liceu, cărora paginile corespunzătoare din ŤViața ca o pradăť de Marin Preda
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
Iorgulescu înfățișează în Tangențiale, pe lângă cunoscutul său profil combativ, o materie bine organizată pe axa unui criteriu. Sunt reunite aici analize de dimensiuni variabile (de la simpla recenzie la studiul în toată regula) dedicate unor cărți de critică și istorie literară, memorialistică și publicistică accentuat confesivă. Poezia și proza lipsesc, de asemenea teatrul: literatura artistică adică, "pură" în sensul ficționalității. Nu că problemele pe care le urmărește autorul nu s-ar regăsi în interiorul unor astfel de opere și că o analiză atentă
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
pe o hartă mentală, nu am reușit. Premonițiile m-au părăsit." Sertar al unor călduroase schimburi de scrisori, reproduse în facsimil, Cartea prietenilor mei se centrează, în ceea ce-i privește pe cei din străinătăți - unele foarte îndepărtate - pe două coloane memorialistice, doi piloni de susținere, echilibrând un conținut de mare varietate. Este vorba, de numirea în anul 1986 a lui Iordan Chimet, scriitor tolerat de regim cu condiția de a face cât mai puține valuri, într-un prestigios juriu literar american
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
asigurat independența de opinie: "Mi-am păstrat cu îndârjire meseriile de avocat și de scriitor, pentru a fi autonom și pentru a putea ajuta pe alții, mai slăbănogi sau mai înfricoșați de eforturi" - mărturisea el în preludiile la un document memorialistic, redactat după ce trecuse pragul vârstei de 60 de ani, publicat postum în cel mai recent volum dintre restituirile de arhivă, Soarele melancoliei, memorii (p. 210), pagini recuperate de la Securitate de fiica sa Nadia Marcu-Pandrea în anii '90. Fusese închis timp
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
o distanță de zece ani față de primul. Include, în principal, romanul Micuța și povestirea istorică Ioan Vodă cel Cumplit, alături de alte texte mai puțin cunoscute, reproduse din volumul Sarcasm și ideal. Interesant este discursul academic închinat postum soției în textul memorialistic O nevastă româncă în traiul pământesc și-n viața după moarte, sursă de informații biografice. III, Proza din periodice și din manuscrise, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998. Cuprinde prozele: Duduca Mamuca (Din memoriile unui
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]