46,957 matches
-
Moisil) sau de figuri de construcție și de scriitura automată a suprarealiștilor. “Jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității.” (p. 20). Deși este performat în limite atent trasate, jocul se individualizează în cele din urmă în memoria noastră culturală. Totuși, libertatea despre care vorbește titlul cărții nu se regăsește neapărat aici, ci în faptul că jucătorul poate alege în principiu să intre sau nu în joc, indiferent dacă e profesor, actor, scriitor, jucător profesionist sau sportiv, olimpic
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
nr. 5-6) e, în bună parte, dedicat Cercului Literar și lui Șt. Aug. Doinaș, la moartea căruia revista a făcut un număr special acum un an. l Revista Secolul 21 a consacrat și ea cel mai recent număr (1-6, 2003) memoriei ultimului său redactor-șef. Cea care a strîns materialul este dna Alina Ledeanu. Numărul intră în bibliografia obligatorie. Apariția lui a coincis cu simpozionul de trei zile avîndu-l pe Doinaș în centrul atenției din 2-4 octombrie. Printre invitați, cîțiva poeți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
comercializarea excesivă a fenomenului literar și transformarea întregului program într-un show. Iată și de ce cred că nu întîmplător, încercînd pe cont propriu să fac bilanțul calitativ al ediției din această toamnă a Salonului de carte, mi-a revenit în memorie titlul unui film muzical sovietic văzut în copilărie: „Toată lumea rîde, cîntă și dansează”. Asta, desigur, și fiindcă Rusia a fost oaspetele de onoare la Frankfurt. Cu toate acestea, imaginea literaturii ruse contemporane, așa cum s-a închegat ea prin prezența unor
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
destin cît poate mai ales prin tipul de scriitură practicat. Cititorii occidentali descoperă în cărțile autorilor ruși, proaspăt traduse aici în Apus, un univers foarte diferit de clișeele curente - romane polițiste cu mafioți ruși, story-uri sentimentale à la Doctor Jivago, memorii și mărturii despre ororile totalitarismului ori dezbateri interminabile în jurul problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri din întreaga
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne Applebaum revine asupra Gulagului, Victor Timtschenko se oprește asupra lui Putin și a noii Rusii, Kerstin Holm analizează Imperiul corupt, Irina Șerbakova investighează memoria Rusiei, Ralph Dutli se oprește asupra biografiei lui Osip Mandelstam. Germania cunoaște, de altfel, o invazie „programată” a culturii ruse în acest an. În 2004 Republica Federală va fi invitata culturală a Rusiei. Cotele atinse de apropierea dintre cele două
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
binecunoscute personaje, Fritz Raddatz, un autor incomod, își redactează autobiografia în stil „rousseauist”, Herta Müller, scriitoarea originară din România, care figurează pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură, semnează un volum de eseuri și reflecții în care elementul autobiografic, memoria vie a spaimelor generate de dictatura comunistă se sedimentează literar, autoarea explicînd și geneza acestui fenomen. Oskar Pastior, originar și el din România, prieten foarte apropiat al regretatului Gellu Naum, își încîntă din nou cititorii și criticii cu volumul II
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
minte, nuanțat și fără idei preconcepute, caută să identifice specificitatea diverselor epoci și regimuri politice prin care a trecut la nivelul existenței păturilor de jos, în exercițiul cotidian al relațiilor interumane. Constantin Eretescu a văzut multe la viața lui, iar memoriile sale pot fi privite și ca un mic curs de istorie trăită. Din acest punct de vedere o carte precum Periscop este de cel mai mare interes. Chiar dacă autorul se ferește să facă judecăți morale și politice cu valoare generală
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
sau mai puțin îndepărtat, lăsîndu-i fiecărui cititor satisfacția de a trage singur toate concluziile care se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt menținut în prim-planul memoriei ia adeseori proporțiile unui cataclism. Văzute prin luneta întoarsă a anilor scurși, din întîmplări zguduitoare la vremea lor nu rămîn adesea decît amintiri incerte. Timpul
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt menținut în prim-planul memoriei ia adeseori proporțiile unui cataclism. Văzute prin luneta întoarsă a anilor scurși, din întîmplări zguduitoare la vremea lor nu rămîn adesea decît amintiri incerte. Timpul este un concept flexibil, dar distanța produce și ea schimbări de optică. O scriere memorialistică
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
în urma unui exces de mediatizare, el însuși un semn de vagă barbarie, pentru a realiza și noi că, în mod curent, zeci sau poate sute de copii sînt folosiți ca materie primă în nenumărate ascenarii festivisto-erotice, doar pentru a flata memoria indo-europeană a unor părinți autiști, autocrați și bîntuiți de fantasme. Dar ceea ce rămîne cu adevărat grav, dincolo de unul sau altul dintre cazuri, dincolo de grotescul situațiilor, de regi, împărați, regi internaționali, decrete emise de pe banca din fața curții și de analfabetismul galopant
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
oare botezul sovietic?” Răspunsul, care va veni foarte curând, autorul Jurnalului nu-l mai consemnează. Totodată să observăm că Galaction are curajul să fie și polemic. Atunci când „oratorii roșii” (este expresia lui) îi atacă pe liberali (18 martie 1947) și memoria lui I. I. C. Brătianu, el îi ia apărarea (în însemnările lui jurnalistice) marelui om politic. Deși nu l-a iubit, recunoaște onest că acesta „rămâne un fel de Prometeu al neamului nostru. Din cer a voit să smulgă pentru noi
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
să construiască o frază corectă și coerentă, ar trebui să o citească măcar ca lecție de retorică. Dar politicienii de astăzi, ca și cei de ieri, vorbesc, nu citesc! Un “om recent” din Hinterland eși Alexandru Mușina a rămas în memoria iubitorilor de poezie mai ales cu antologicul său poem de tinerețe (și de navetă) Budila-Expres, între evenimente de viață clasice, preocupări comerciale romantice (pe vremuri vînzarea de gladiole, în prezent editarea de cărți, căci este directorul Aulei) și griji cotidiene
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
mirare și mai mare: pur și simplu nu înțelegea, el, protectorul naturii, în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
publicînd un excelent studiu despre Istrati în Elveția, fragmente din Celălalt Istrati în curs de apariție la neobosita Editură Polirom (unde, nu ne putem opri să spunem, a văzut recent lumina tiparului prima parte din Fără speranță, extraordinara carte de memorii a Magdei Mandelștam). Revenirea lui Nistorescu din Ardeal Două ziare centrale și un post de televiziune au anunțat săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
lume ritualizată, încremenită în manifestările ei exemplare: naștere, nuntă, moarte. Fără ostentație și fără crispare, cu citate livrești și cu aluzii etnografice, cu agitații grafice și cu pensulații largi, pictorița dezvoltă simultan idei plastice și narative, gesticulează viu și interoghează memoria printr-un discurs unitar și logic. Dar pe lîngă toate acestea, la fel de importantă și la fel de puternică, este nevoia experimentului, acea dorință de a risca permanent pentru a-ți lărgi spațiul de acțiune. Și dincolo de experimentul în bidimensional, în spațiul consacrat
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
inert și depozit de sensuri latente. Pictorul cade aici subit în beția vidului și în fascinația geometriei. O grafică sumară, însoțită din cînd în cînd de o pată de alb aproape transparent, se așază, ca o simplă însemnare pentru stimularea memoriei, pe suprafața suficientă sieși a scîndurei. Geometria se adună uneori într-o formă recognoscibilă, fie ea un contur de masă ori o siluetă umană rigidă, în poziție culcată, un fel de mumie eterică, nu atît pentru a se supune vreunei
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
S-a tot spus, referitor la beletristica lui Mircea Eliade, că modalitatea de lectură cea mai potrivită e cea oferită indirect de scrierile sale de istorie a religiilor. O afirmație care a pornit chiar de la mărturisirile făcute de Eliade în Memorii, în Încercarea labirintului sau în diferitele interviuri. Prost înțeleasă, afirmația aceasta a dat tot soiul de analize în care, urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele literare ale lui Eliade, sînt citate, tale-quale, diferite pasaje din studiile scriitorului. Și
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
adevărul. Ei nu-l percep atît de la obiect și de pragmatic ca occidentalii. IK: O, da, nu putem afirma că vorbitorii din această regiune sînt foarte exacți (rîde). Ei au mai degrabă o percepție „artistică” a geografiei, a istoriei, a memoriei, o percepție subiectivă, fantezistă. Dar, asta e, tocmai asta. Ei se află la frontierele mitului, iar mitul și istoria se învecinează. Fiind inexacți, ei furnizează un fel de îngrășămînt solului literaturii și istoriei. Oamenii au uneori nevoie de istorii susținute
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
O carte este un organism viu, care-și are legile ei, diferite de ale tale, de ale mele, de ale oricui altcuiva. Nu trebuie decît să le urmezi (...). O carte se construiește de la sine. Imaginația nu există. Ceea ce există este memoria. Există oameni care au accidente cerebrale vasculare, care rămîn lipsiți de memorie. Și cînd rămîi lipsit de memorie, rămîi lipsit de imaginație. Așadar, imaginația este doar felul în care îți administrezi memoria. Dispui piesele, le schimbi locul. Ca și în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
de ale tale, de ale mele, de ale oricui altcuiva. Nu trebuie decît să le urmezi (...). O carte se construiește de la sine. Imaginația nu există. Ceea ce există este memoria. Există oameni care au accidente cerebrale vasculare, care rămîn lipsiți de memorie. Și cînd rămîi lipsit de memorie, rămîi lipsit de imaginație. Așadar, imaginația este doar felul în care îți administrezi memoria. Dispui piesele, le schimbi locul. Ca și în viață, nu? Nu este cu mult altfel decît în viață... RB: Ați
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
de ale oricui altcuiva. Nu trebuie decît să le urmezi (...). O carte se construiește de la sine. Imaginația nu există. Ceea ce există este memoria. Există oameni care au accidente cerebrale vasculare, care rămîn lipsiți de memorie. Și cînd rămîi lipsit de memorie, rămîi lipsit de imaginație. Așadar, imaginația este doar felul în care îți administrezi memoria. Dispui piesele, le schimbi locul. Ca și în viață, nu? Nu este cu mult altfel decît în viață... RB: Ați afirmat că nu se poate vorbi
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
de la sine. Imaginația nu există. Ceea ce există este memoria. Există oameni care au accidente cerebrale vasculare, care rămîn lipsiți de memorie. Și cînd rămîi lipsit de memorie, rămîi lipsit de imaginație. Așadar, imaginația este doar felul în care îți administrezi memoria. Dispui piesele, le schimbi locul. Ca și în viață, nu? Nu este cu mult altfel decît în viață... RB: Ați afirmat că nu se poate vorbi despre război, războiul fiind și expresia supremă a anulării celuilalt, acel celălalt care e
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
oară de d-sa), în care autorul îi refuza lui Marin Preda cunoașterea satului românesc interbelic. l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul 33-34-35, 2003, dnei Mariana Juster îi este preluat din “Caietul cultural” dedicat memoriei lui Z. Ornea un emoționant Kadish lui Zigu. Dna Juster, vară primară cu neuitatul nostru colaborator și prieten, își amintește de copilăria lor comună de la Frumușica, satul moldovean pitit între dealuri, imașuri și gîrlă, pe cînd Zigu, bălai și pirpiriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
1989 scria la ziar articole pe care le semna “Generalul” și mergea prin școli să le povestească elevilor istoria văzută de aproape. Are uzul povestirii - a spus-o de atît de multe ori, că nu se mai știe cît e memorie genuină și cît discurs construit. Ion (Marin) Antonescu a făcut trei ani de război și alți trei de prizonierat “la ruși”; cînd s-a-ntors în satul lui din Giurgiu, avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]