453 matches
-
poate fi întâlnit în nord-vestul Africii, sud-vestul Asiei, din sudul Angliei până în nordul Marocului, de-a lungul coastei de nord-est a Mării Mediterane, până în Turcia. ul se mai numește și bangiu, bănuleț, bucel, cimișeriu, celtaică, coacăze, drogonite, iedere, lemnul domnului, merișor turcesc, poapagan, puspan, pospang, simisir, sospain, verdeață. Arbust toxic, înalt, până la 5-6 m este cultivat în grădini sau parcuri ca plantă ornamentală. Este foarte pretențios în ceea ce privește solul. Tulpina sa este formată dintr-un lemn foarte dens și omogen fiind foarte
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), prunus ("Prunus tenella") sau bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica", specie protejată prin acceași
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt de menționat: Dintre păsări: Dintre mamifere se remarcă Zona este deosebit de pitorească prin sălbăticia stâncilor și
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi roșu ("Trifolium pratense
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
infecție a tractului urinar, în parte din cauza folosirii cronice a cateterului și în parte din cauza disfuncției vezicale. Este cea mai frecventă cauză a infecției în rândul acestor persoane, precum și cea mai frecventă cauză a spitalizării. În plus, folosirea sucului de merișoare sau a suplimentelor pe bază de merișoare pare a fi ineficientă în prevenirea și tratamentul bolii la aceste persoane. Bacteriile care provoacă infecțiile tractului urinar pătrund în vezica urinară, de regulă, prin uretră. Totuși, infecția se poate produce și prin intermediul
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
folosirii cronice a cateterului și în parte din cauza disfuncției vezicale. Este cea mai frecventă cauză a infecției în rândul acestor persoane, precum și cea mai frecventă cauză a spitalizării. În plus, folosirea sucului de merișoare sau a suplimentelor pe bază de merișoare pare a fi ineficientă în prevenirea și tratamentul bolii la aceste persoane. Bacteriile care provoacă infecțiile tractului urinar pătrund în vezica urinară, de regulă, prin uretră. Totuși, infecția se poate produce și prin intermediul sângelui sau al limfei. Se consideră că
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
baie sau duș. În mod similar, nu există dovezi în legătură cu efectele reținerii urinei, folosirii tampoanelor interne și irigațiilor. Persoanele cu infecții frecvente ale tractului urinar care folosesc spermicide sau diafragmă ca metodă de contracepție sunt sfătuite să folosească metode alternative. Merișoarele (suc sau capsule) pot reduce incidența la cei cu infecții frecvente, dar toleranța pe termen lung este o problemă, existând tulburări gastrointestinale în peste 30 % dintre cazuri. Incidența acestora poate fi mai mare în cazul folosirii de două ori pe
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinum myritillus"), mur ("Rubus fruticosus"); precum și o mare varietate de ierburi ("Agrostis vulgaris", "Nardus strictă"", "Festuca rupra", "Deschampsia cespitosa"), licheni și ciuperci. Fauna este bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere, dintre care: urs brun
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria"). Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), salcie aurită ("Salix aurita"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
de asemenea opinia că această formă de prostatită are drept cauză bacterii care însă sunt închise în glandele prostatice(acini)și astfel inaccesibile pentru antibiotice. De aceea, în unele cazuri, ceaiurile care conțin arbutină, cum ar fi de frunze de merișor, strugurii ursului, au un efect pozitiv. Arbutina este transformată de către bacteriile din vezica urinară în Hidrochinonă, care este o substanță antibacteriană. Trebuie menționat însă că un consum prelungit, mai mult de 5 zile consecutive, și mai mult de 5 ori
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
Saraglogu Ibrahim Adnan. 3. Acetilcisteina în doză de 600mg, respectiv 1200mg este de asemenea menționată ca având succes în anumite cazuri. 4. Substanța Arbutină este o alternativă promițătoare, fiind găsită în frunzele unor plante cum ar fii strugurii ursului sau merișor, precum și în cojile de pere verzi. <br>
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
larice ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
la origine „golirea și curățarea unui recipient”, sens recent „schimb de ulei” de motor, din neerlandeză), "échantillon" „eșantion” (din francoprovensală), "barrique" „butoi” (dintr-un dialect al limbii occitane vorbit în Gasconia), "béret" „beretă” (din dialectul occitan vorbit în Béarn), "airelle" „merișor” (din dialectul occitan vorbit în Cévennes), "cadenas" „lacăt” (din dialectul occitan vorbit în Provence), "bizarre" „bizar” (din limba bască), "bijou" „bijuterie” (din limba bretonă). Încă din secolele al VIII-lea și al IX-lea, numită perioada „renașterii carolingiene”, deci de la
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), rachița ("Salix retușa"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus aria"), păducel ("Crataegus monogyna"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), liliac carpatin ("Syringa josikaea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") și zmeur ("Robus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directivă Consiliului European
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
suc din varză Kale și alte verdețuri, de exemplu, spanac; adaugă lime proaspăt pentru a modera gustul amărui; adaugă anumite ingrediente în sucul de crudități pentru a-l face mai delicios, că pudra de nucă de cocos neîndulcită, suc de merișoare, de lămâia sau o bucată mică de rădăcina de ghimbir. Legume și verdețuri recomandate: sparanghel, varză chinezească (bok choy), broccoli, varză de Bruxelles, conopida, țelina, andive, varză verde și varză roșie, guilie, salată roșie, salată română, boabe de muștar, usturoi
Dieta cu cruditati pentru întărirea sistemului imunitar by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104957_a_106249]