3,268 matches
-
nepăsător la perspectivele destul de sumbre referitoare la slujbă. Numai că, de undeva din adâncurile blocului, ieși domnul administrator, un fost tovarăș de nădejde, din fostul aparat represiv, care începu să înjure cu multă pricepere copiii și să-i pocnească destul de meseriaș cu un ciomag, unul din atributele obligatorii și nelipsite unui bun administrator.- Bă, inconștienților, fire-ar mă-ta a dreacu’ șî dare-ar dreacii-n voi să dee, voi risipiți apa, iar copii dăn Africa nu are nici măcar dă băut! Nemernicilor
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit și alți meseriași ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităților miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo șapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu profil diferit, boltit, susținut de zidărie uscată din piatră cioplită. După înfrângerea regatului ungar în 1526
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
A. Iubita mea se numește poezia. B. Definiți sărutul. C. Subiectele sunt la alegere. (Poemul, pag.59 ). 15. Micul și Marele Univers este în noi. Stelele fiecăruia poartă alt nume, dar tot stele sunt! (Micul univers, pag. 63). 16. Super meseriaș comentariul despre „ai noștri”, Cu ce v-a supărat constructorul Meșterul Manole? (Eminescu, pag.67). 17. Eu aș numi poezia „Daruri”.Te rog... la viitoarea ediție! (Rugă, pag71). 18. Sunt cuvinte cheie pentru a fi fericiți. Vă rog să faceți
LUCRARE DE CONTROL de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354951_a_356280]
-
n-au extras de aici ideile fracturist corecte: suntem prea puțini în stabiliment ca să ne putem măsura cu atâtea lichele, cu cel mai numeros partid bolșevic din Europa și cu cea mai bună securitate din lume, precum și cu cei mai meseriași pușcăriași reali sau nupiști! Prin urmare, noi intelectualii și intelectualele trebuie să ne înmulțim! Avem de recuperat. Fiindcă trebuia de mult să ne înmulțim. Cu difuzarea listelor de cărți bune și cu înțeleptele Cugetări ale lui Nicolae Iorga trebuia început
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Am observat că foarte ușor am început să iau din nou un pahar azi, un pahar mâine. Am început să bem tot mai mult, din ce în ce mai mult. In timpul în care ne făceam serviciul în acel internat, am descoperit că acei meseriași erau băutori fruntași. Nu mi-a trebuit mult timp pentru a ajunge exact cum erau ei. Pentru că natura mea păcătoasă și ființa mea era foarte slabă și era înclinată tot mai mult spre acest domeniu. Am ajuns foarte rău. Apoi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355327_a_356656]
-
de aici-șa, adică toate exigențele de la buget și de la filantropi, nici o obligație însă față de gloată, noi suntem „copii găsiți“ euroatlantici curați, voi, păcătoșilor, sunteți români împuțiți, puturoși, îngălați spiritual, Dinicu Golescu și Nicolae Bălcescu erau boieri romantici „duși“, noi suntem meseriași realiști pragmatici, ne facem treaba corect în nișă, NOI NU MAI VREM SĂ FIM INTELECTUALI FRAIERI, noi nu discutăm cu opinca, ci doar formăm pe formatorii opincarilor, și aceasta numai bine plătiți! Fiindcă în infernul de aici nu mai e
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Este de reținut că mai înainte, între 1927-1933, Aurelia Simionescu înființase la Rucăr un centru de gospodărie rurală și un atelier de țesut covoare, conduse pe rând de Filofteia Simionescu-Bălăceanu și Ecaterina Simionescu-Popescu. Absolventele cursurilor acestui atelier-școala obțineau atestat de meseriaș și erau reapartizate în învățământ ca maestre. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XI) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
inexplicabile, exploatarea acestui imens zăcământ de minereuri complexe, a fost redusă sau chiar sistată în subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li se asigurau condiții ceva mai bune. Veneau mineri din Munții Apuseni, deoarece condițiile minei erau asemănătoare cu cele de acolo. Acestor trimiși nu prea le conveneau noile condiții și, în cele mai multe cazuri, plecau de unde veniseră, când
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
hramul va fi atunci. Se organizează hramuri frumoase, de când s-a ridicat și este toată lumea mulțumită... Și noi am umblat prin sat de-am strâns bănuți. Am contribuit și noi cu toată lumea, plus că s-au schimbat rânduri întregi de meseriași și o fost nevoie să contribuim și cu mâncare, că nu s-o putut altfel... Și iar îi mulțumim și Părintelui Preaînaltul că și el vine acum la noi pentru a doua oară... A doua oară în slujbă așa mare
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
care construia poduri metalice atât pentru intern, cât și pentru export. Tocmai treceam pe sub un pod la care lucrase și el și era tare mândru că putea să mi-l arate. Lucra la acea firmă de mulți ani. Era un meseriaș bun, doar se experimentase în șantierul naval unde se muncea cu simț de răspundere la confecționarea de nave și se bucura de aprecierea patronilor săi. Desigur că pentru aceasta era și bine remunerat, față de cum ar fi putut câștiga în
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
au fost minunați și noi îi respectam iubindu-i așa cum înțelegeam noi atunci. Pentru mulți din cei care vor citi aceste rânduri se vor întreba ce înseamnă o școală profesională? Ei bine, din acest gen de școală au ieșit mulți meseriași care mai târziu au schimbat fața României de după cel al doilea război mondial. La școala din Zlatna învățau peste 400 elevi ucenici, primind aici mâncare și haine pentru a învăța o meserie, începând cu minerii, meseria de bază, dulgheri, zidari
AMINTIRI, AMINTIRI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370939_a_372268]
-
fel de obicei prin care ucenicii puteau urma și cursurile liceului, ceea ce a făcut ca mulți să aibă o rampă de lansare mult mai ușoară de a ajunge la o facultate mai repede. Alții au ajuns în domeniul lor buni meseriași, devenind apoi maiștri, cazul meu. Mă număram printre cei care nu aveam 7 clase, am fost ajutat să termin ultima clasă elementară pentru a putea urma liceul mai târziu, ceea ce s-a și întâmplat în anii următori. Școala avea o
AMINTIRI, AMINTIRI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370939_a_372268]
-
Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din timpurile așa zis comuniste sa dovedit cu acte că inventarul unui
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII atestat documentar. În restul țării
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
Printre primii: Rudoi care mărturisi sincer după primele bastoane, că el era beat iar la beție habar nu are ce spune. Era adevărat, însă mascații nu păreau prea convinși. După încă o rundă de întrebări cu tâlc puse de un meseriaș cu un ciocan de cauciuc pe degetele de la picioare, Rudoi, care arăta de parcă îl călcase trenul, spuse tot. Adică tot ce i s-a dictat iar el a repetat pentru a fi înregistrat pe casete video. În esență, declarase că
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
orice ridicarea, construirea unei clădiri destinate spectacolelor, ci încurajarea, susținerea, pe de o parte a trupelor teatrale care, nu cu mare ușurință treceau munții spre a da reprezentații în orașele Transilvaniei, sau trupe încropite din artiști diletanți din partea locului (școlari, meseriași, studenți, etc.), precum și pregătirea prin școli de artă, Conservatoare, Academii, a artiștilor profesioniști. Cu banii strânși urma să trimită, cu burse (stipendii) chiar în străinătate, tineri spre a se pregăti temeinic pentru profesiile specifice: actorie, regie, scenografie, cânt, coregrafie, etc.
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
încăperii se aflau multe tablouri unul lângă altul și o imensă bibliotecă cu rafturi mai mari ori mai mici pe care reau așezate cărți de diferite dimensiuni și diferite grosimi. Această bibliotecă era făcută de el și un alt prieten meseriaș, din scândură groasă și vopsită în alb. Nicu, privea departe apoi așeza pe hârtia din fața sa diferite schițe. La început am crezut că nu sunt observată, însă ușor mi-am dat seama aducându-mi aminte că nu trebuie să-l
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: În primul rând, cum spuneam ceva mai-nainte, ține de felul în care știe să se integreze în noua societate. Dacă lasă o impresie pozitivă, își poate expune calitățile de meseriaș și e apreciat în consecință. În cazul în care e refractar noilor reguli a unei noi societăți, cu greu va fi lăsat să arate că din punct de vedere profesional are o bună pregătire. Mai ales dacă are o pregătire
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
se cuplase cu un ofițer italian și la venirea în țară a și divorțat de Vio C. Titratul încă mai era afectat de acest nefericit eveniment, dar era hotărât să treacă peste și să o ia de la capăt. Era un meseriaș în ale ospătăriei și toți îi ceream păreri și sfaturi care ne prindeau foarte bine. Niciunul dintre noi nu mai avusese tangenta cu ospătăria. Singură hiba a lui Titratu era că nu prea „evolua” la parametrii nominali la limba lui
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
Orizont > Ganduri > LIANA SAXONE-HORODI - CUTIA PANDOREI Autor: Liana Saxone Horodi Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În mitologia greacă, PANDORA a fost prima femeie din lume, creată din apă și pământ de Hefaistos, zeul meseriașilor, la ordinul lui Zeus. Zeii au înzestrat-o cu multe talente: frumusețe, eleganță, putere de convingere și așa mai departe. De aici îi vine și numele, PANDORA, adică înzestrată „cu toate darurile”. Când Prometeu, a furat focul din Olimp, Zeus
CUTIA PANDOREI de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353008_a_354337]
-
erau numai mineri, ci aveau și alte diverse meserii legate de mină; lăcătuși, mecanici de locomotivă de mină, electricieni. Mulți alți muncitori lucrau la uzina de preparare sau chiar la birourile întreprinderii. Aveam să devin subordonatul maistrului Gheorghe CARACOANCEA un meseriaș în minerit, cu care aveam să devin coleg mai târziu. Printre primii cunoscuți au fost și unele rude ale soției, respectiv Ion și Ilie MARTINOVICI. Primul miner cunoscut din Coronini a fost un unchi de al soției Petru ODORESCU, care
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
a doua și cea mai veche - monument istoric de la 1633 - în satul Pleșești, iar Parohia Zgubea are bisericile din satele Zgubea și Balaciu. Nu putem trece cu exactitate anii în care s-au construit bisericile, pentru că la reno- vările suferite, meseriașii, neștiind ce importanță are pisania de la intrarea în biserică, au modificat, tocmai acolo, unde era mai important, anul săvârșirii sfintei construncții. Nota autorului). ( ... ) Credincioșii ortodocși țin sărbătorile religioase și tradiționale, precum și alte momente din viața lor particulară: onomastici, aniversări. Că
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
acest imperiu. Acești coloniști erau vorbitori de limbă latină populară, limbă pe care romanii au impus-o popoarelor cucerite. Fiind transformată în provincie vremelnică a imperiului, Dacia a fost ocupată de armată, iar acesteia i s-au alăturat negustori și meseriași, care erau aduși, și ei, din diferite părți ale Imperiului Roman și care vorbeau, firește, aceeași limbă latină populară (vulgară), nu limba romană! Civilizația și cultura celor aduși pentru colonizare, au făcut ca Dacia să prospere, mai ales că, oricum
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
izvoare istorice. În timp, puțin câte puțin, populația autohtonă s-a deprins cu instituțiile, cu civilizația și cultura romană, iar această asimilare progresivă, impusă de funcționarea instituțiilor romane, de viața în comun a populației autohtone, majoritare, cu funcționarii imperiului, cu meseriașii și negustorii, cu militarii, în ultimă instanță, a fost numit proces de romanizare. De aici pornind, de la denumirea acestui proces, presupun, s-a ajuns la afirmația potrivit căreia noi, poporul român, suntem „urmași direcți ai romanilor”, de parcă nu am fi
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
000 de euro în sus, dar la capitolul plătirii oamenilor care le fac serviciile de curățenie, întreținere și reparații, ale imobilelor lor somptuoase, lasă de dorit. Indiferent de mâna cu care fac ei politica, în general nu-i angajează pe meseriași cu contracte legale, furând și ei deci Statul de plata impozitelor, și foarte des, nici măcar nu le plătesc munca prestată, profitând de influența lor în societate. Și să nu credeți că fac lucrul acesta numai străinilor? Nici de spanioli nu
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]