11,299 matches
-
în suflet ceea ce nu are. Actrița oana Pellea nu știe să iubească și atunci cum să joace un personaj plin de iubire? Doar Mințind!De profani nu se vede. De colegi... Pentru D- cred ca “pentru oameni emo” era o metaforă, adică pentru oamenii “moderni”, ouț of the box, open minded...: D Un spectacol minunat, sfâșietor în unele scene, emoționant până la lacrimi. Am crezut că sunt singura care plângea, dar când lumea s-a ridicat și a început să aplaude, aveam
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
de tot ce face, de felul în care se vede de departe. O iubesc așa, pătată cum e, așa cu chiloții murdări, cum îi spun poeții ei cei tineri, si au dreptate, toata durerea lor, durerea mea, se vede în metaforele stridente ale unui popor strident. Și cînd sîntem nerușinați sîntem stridenți, si cînd sîntem departe, la fel de stridenți raminem. Eu voiam să vin la București la Revoluție și să mor pentru țara mea, așa patetic cum sună acum, mi-era dor
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
la rînd răbdătoare peste tot zumzete purpurii-albastre-maronii focalizînd boarea incoloră și soiul acesta de prune cum o duritate moale-a căldurii în grădină la revărsatul zorilor se precipită răspunsuri (nepuse întrebările încă risipite prin ierburi) respirația cerului duhnind a alcool metafora? uite-o nu e o potecă buimacă oprită pe brațul tău cum o brățară se suprapun gaițele ușor în văzduhul complice cum paginile unei cărți și se rotește ce? frunza ori soarele ori clipa de față-n alte clipe pînă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
limbaj al descrierii infernului ca singură obsesie. Autoscrutându-se nevrotic în oglinzile sparte ale realului, o butaforie ireversibil toxică și promiscuă, poetul pare să se delecteze (salveze) amănunțind-o programatic în chip de artă poetică. Aproape toate poemele se structurează în jurul metaforelor morții, sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina/ de sărbătoare macină celulele/ ca o moară
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
chip de artă poetică. Aproape toate poemele se structurează în jurul metaforelor morții, sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina/ de sărbătoare macină celulele/ ca o moară de vânt/ ca o carte străbătându-mă/ metafora din lama bisturiului/ atinge arterele gurile de canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina/ de sărbătoare macină celulele/ ca o moară de vânt/ ca o carte străbătându-mă/ metafora din lama bisturiului/ atinge arterele gurile de canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de zi cu zi și imunitatea pierdută în contra cruzimilor și primejdiilor istoriei, dar și nevoia de resurecție și eliberare
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
sau ,juxta-realism". Fără a fi cel dintâi dintre prozatorii români care procedează astfel (din cât am mai citit am întâlnit modalități asemănătoare la prozatoarele clujence Mariana Bojan, Dora Pavel sau Ruxandra Cesereanu), Marius Tupan este cel care desparte procedeul de metaforă, de poezia pe care autoarele amintite, ca poete în primul rând, nu le-au evitat. El vine cu determinarea epică propriu-zisă. De aiurea, acest aer de noutate vine dinspre Paolo Coelho și astfel se explică succesul lui rapid, în ciuda unor
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
acest punct de vedere, mulți au văzut marea, aproape toți au înfruntat oceanul și crestele de spumă lăsate în urmă de copiii piraților. Și toți mușcau din trupurile albe ale copiilor... Dar nici unul nu a strigat sătul: Pământ! N-aveau metafore, doar stenogramele lor întristate. Așa că nu veniți la mine cu povești inventate. Tocmai la mine, cel dezlegat de mări și oceane. Cel care de pe țărmul pustiu a cules o piatră ca să înceapă, de unul singur, războiul Troiei. Lăsați-l, nu
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
infinito, pare a fi citat, parțial și indirect: ŤE il naufragar m'é dolce in questo mareť (Ťși-mi e drag să naufragiez în această mareť), marea poetului din Recanati fiind, nu Adriatica, ci o imensitate de amintiri... Mazilescu refuză sec metafora doar frumoasă; el aruncă undeva o comparație de maestru, în treacăt: Ťanotimp incisiv ca un lătratť. Găsesc în ea o finețe aparte, de vreme ce și asociațiile aparent involuntare au fost premeditate. în loc de Ťincisivť, poetul ar fi putut opta pentru alt adjectiv
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
nicolae tzone scrie cățărat pe umerii lui nicolae tzone la rîndul său cățărat pe umerii lui nicolae tzone un poem despre căderea și decăderea imperiului vieții și al morții în haos scrie încet și meticulos scrie atent și direct fără metafore fără infectele înflorituri care mai mult ascund decît mărturisesc iată-l în aceste secunde aparent fără istorie fără urmări în cartea recordurilor pe nicolae tzone cum se cațără furios cu bocancii de schi înfrunziți în picioare pe nasul lui nicolae
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
convingeri, concepînd lumea ca text în permanentă schimbare, construit și interpretat activ în scopul de a fi înțeles. Gîndirea însăși este o activitate simbolică de producere a sensului, afectată de tonalitatea emoțională și funcționînd prin analogii sau similarități exprimate ca metafore. În termenii lui Jerome Bruner, realitatea e creată, nu descoperită, iar diferitele narațiuni constituie diferite lumi, a căror legitimitate derivă din modul de a înțelege și experimenta. Citînd un proverb englezesc, el afirmă că, la fel cum peștele e ultimul
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
aceea, cuvîntul realitate ar trebui scris numai în ghilimele, iar cei care pretind că o descriu ar trebui să înceapă de fiecare dată prin a-și cere scuze, pentru că nu fac decît să interpreteze niște simulări mentale, altfel spus, niște metafore. Rigoarea aparentă a discursului filosofic sau a celui științific nu trebuie să ne înșele. Dacă s-ar face o analiză serioasă s-ar vedea că, oricît de riguroase, ele conțin la fel de multe metafore ca orice operă de ficțiune. În plus
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
interpreteze niște simulări mentale, altfel spus, niște metafore. Rigoarea aparentă a discursului filosofic sau a celui științific nu trebuie să ne înșele. Dacă s-ar face o analiză serioasă s-ar vedea că, oricît de riguroase, ele conțin la fel de multe metafore ca orice operă de ficțiune. În plus, ele denotă o anumită defecțiune a aparatului narativ - astfel, oricît ar părea de ciudat, incapacitatea de a povesti este o formă disimulată de nevroză, un simptom maladiv care conduce la strategii ilicite de
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
fizica cuantică de Geoffrey Chew, susține că fiecare particulă este ceea ce este deoarece toate celelalte particule există în același timp cu ea; altfel spus, orice particulă este alcătuită din toate celelalte - dacă ar fi singură, nu ar exista! Cam multe metafore, totuși ideea merită reținută. Dacă n-ar fi circulat nici o mașină pe stradă, Valerian ar fi trebuit să se gîndească la altceva. A venit ambulanța, l-au pus pe o targă, l-au dus la spital, secția urgențe, iar medicii
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
probității științifice, el recunoaște în continuare că poetul român întrebuințează aceste imagini spre a crea o structură oarecum personală. Comparația între "model" și "copie" era însă desigur în detrimentul celei de a doua "căci dacă dșomnuțl Blaga a utilizat vocabularul și metafora nu s-a apropiat niciodată de înălțimea concepției poeților cehi și n-a dat, în poezie, decît mărunțișuri, sfărâmături din piatra scumpă a străinilor, în jurul căror sfărâmături, rar a reușit să înflorească un gând, ca în cutremurătoarea atmosferă a maeștrilor
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
ghid spiritual obligatoriu. Dar e de recitit acest pasaj din Acvarium (Cronică, II, ed. 1956, pp. 380-381) în paralel cu cel din }intarul (Lunatecii, ed. de Opere, III, pp. 264-265) și de văzut cum, preluînd sugestia de la Vinea, Dumitriu speculează metafora revolverului, dînd o epicitate sîngeroasă finalului de capitol. În rest, personajul lui Vinea și cel al lui Dumitriu n-au nimic comun și evoluează în contexte diferite. Probabil că, dacă e să-i acordăm, lui Dumitriu, o circumstanță atenuantă, o
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
din punct de vedere istoric pentru România o epocă de marasm și astăzi incomprehensibil, de aceea metaforic asociată deseori cu un coșmar născut din subconștientul unui dictator nebun și trăit în mod real de 22 de milioane de oameni. O metaforă nu se poate substitui, desigur, analizei istorice profesioniste. Există însă perioade și momente față de care instrumentele obișnuite ale acesteia sînt și rămîn neputincioase, iar epoca anilor '80 ai României pare a fi, cel puțin pînă acum, una dintre cele care
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
române, sunt pentru prima dată romantici dezlănțuiți. Între Luna eminesciană și cea julesverniană acești cititori ar alege-o probabil pe prima, mai aproape de emoțiile lor. Poemele lui Eminescu le vor da satisfacție: acolo se află cel mai nuanțat breviar al metaforelor Lunii omului romantic. Cu toate acestea, chiar în rândurile principalelor voci ale Junimii mai există oferte selenografice. Luna lui Eminescu diferă radical de cea a lui Creangă sau Slavici, Luna lui Caragiale de cea a lui Maiorescu, astfel încât nu se
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
se va termina, te vei fi rotit în juru-ți, deoarece ochiul dumitale va fi străbătut succesiv toate punctele camerei. Ei bine, sufrageria este cerul, masa este Pământul, iar Luna, Luna ești dumneata!" Iată că și știința e capabilă să facă metafore măgulitoare. Prins pe cerul propriei sufragerii ca o Lună, omul anului 1865 verifică legile cosmice citind romane. Deși cosmosul e același, iar legile lui se confirmă, lumea s-a schimbat mult: de-acum încolo orice om poate controla mersul Lunii
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
unele modificări) și La lemne reușesc performanța, deloc ușoară, să-și păstreze universul originar nealterat ideologic, în ciuda tematicii impuse. Iarna, frigul, stîncile, vulturii, pădurea, revolta, cuvîntul, cuțitul și sîngele sunt motive lirice care se înscriu organic într-o sintaxă a metaforelor stănesciene născută din ,,realitatea fundamentală" a poetului, aflat acum sub zodie argheziană după ce trecuse revelator prin cea barbiană. Doar tonul vindicativ justițiar, ca la Coșbuc, marchează istoric aceste onorabile exerciții de stil la comandă. Mai importantă decît adecvarea la tema
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și internaționale, că ”cercul poeților dispăruți” este doar o metaforă pentru clujenii care nu au uitat de valorile lirice autentice. Parafrazând pe Lucian Blaga trebuie să spunem nu declarativ, ci factual, că ”poeții clujeni nu sunt muți ca niște lebede.” -------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 15 mai 2017 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
nescrise ale naturii, cu lupul, umăr la umăr, în goană. Acesta din urmă este avatarul cel mai adecvat contextului: „cețoasa fiară” sare la beregată, fără întârziere, fără milă, sfârtecă și ucide pe loc. Viteza sa de acțiune este sublimată în metafora verbală, de maxim dinamism, fulgera. Dincolo de impresia de acțiune rapidă, derivatul postverbal de la substantivul fulger comprimă și ideea de pedeapsă divină implacabilă, asociată cu purificarea, prin foc, a locului. Nu e de neglijat nici relația cromatică, implicită, care se stabilește
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
apăsate și apăsătoare, într-un registru sumbru, sunt remarcabil puse în scenă și... în abis. Pregnantă, ca semnificație și imagine, este iubita, absentă din punct de vedere fizic, dar foarte prezentă în conștiința Poetului, afectat, până la prăbușire, de lovitura primită. Metafora de identificare a eului, prin raportare la iubită, „însoțitorul umbrei tale”, este o mărturie a indisocierii funciare a unui cuplu rarisim de îndrăgostiți, pontificat nu numai de Eros, dar și de Thanatos. Desprinsă din lumea umbrelor, eliberată de materialitate, iubita-umbră
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]