602 matches
-
de presupus că se foloseau deja în vorbire - cel puțin în cea familiară, în mediile culte, mai mult sau mai puțin franțuzite. La Caragiale apare înregistrată, în conversația de salon din High-life, formula franceză bleu gendarme (culoarea pălăriei purtată de Mița Protopopeasca). Sintagma desemnează o nuanță de albastru identificată tot cu ajutorul unei uniforme: ceva mai deschisă decât bleu marine (așa cum o demonstrează, în absența unor explicații din dicționarele generale, imaginile din internet). Termenul bleumarin/bleu marine apare la mai mulți scriitori
Culoare înșelătoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7367_a_8692]
-
Tanzania. Dacă le ziceai pe numele adevărate, făceau niște figuri de parcă le-ai fi înjurat. Somalia era longilină, Tanzania era neagră. De departe păreau gemene. Dădeau examen și ele, la Geografie. Piri se simțea ca Mamița, Mam' Mare și Tanti Mița într-una singură. Când s-a mai luminat de ziuă, că trenul pornea pe-ntuneric din Tășnad, ăstea două au început să circule peste tot. N-aveau stare, parcă erau două iepe în călduri. Au mers la vagonul-restaurant, de unde au
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
legătură între cele două lumi în afară de faptul că acest nume a fost ales cu trimitere la Sf. Francesca Cabrini, patroana emigranților. Însă înainte de a-i întâlni pe mafioții italieni, există mafioții români a căror victimă fără scăpare devine prietenul Francescăi, Miță (Doru Boguță). Acesta a cumpărat un teren litigios cu bani de la cămătari urmând să rezolve situația acelui teren prin intermediul unui prieten, funcționar la primărie și să-l vândă cu un preț avantajos unui belgian. Numai că rezolvarea trenează și Miță
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
Miță (Doru Boguță). Acesta a cumpărat un teren litigios cu bani de la cămătari urmând să rezolve situația acelui teren prin intermediul unui prieten, funcționar la primărie și să-l vândă cu un preț avantajos unui belgian. Numai că rezolvarea trenează și Miță trebuie să înapoieze banii luați cu dobânda convenită. Mafioții locali, cu nimic mai prejos decât cei ai macaronarilor, trec la un joc al intimidării și umilirii, joc în care remarcă șeful bandei, Remulus, excelent interpretat de Mihai Dorobanțu. Mai mult
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
luați cu dobânda convenită. Mafioții locali, cu nimic mai prejos decât cei ai macaronarilor, trec la un joc al intimidării și umilirii, joc în care remarcă șeful bandei, Remulus, excelent interpretat de Mihai Dorobanțu. Mai mult decât atât, iubita lui Miță intră în vizorul mafioților, ceea ce precipită starea de anxietate și disoluția personajului. Limbajul întrebuințat, jocul psihologic, faciesurile de buldogi nerași, politețea onctuoasă de cuțitari, totul contribuie la un portret extrem de reușit al mafiotului indigen, și pe alocuri scenele în care
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
suspectă a iubitului ei, Francesca se află într-un ultim cadru într-o gară pe un peron așteptând trenul pentru a pleca spre Italia sau pentru a se întoarce acasă. N-o vom ști niciodată, așa cum nu vom ști dacă Miță a fost aruncat de la etaj de către mafioți sau mai puțin probabil, s-a aruncat singur pentru a preveni luarea ca ostatică a iubitei sale sau a mamei acesteia. La fel ca și în filmele celorlalți regizori menționați mai sus avem
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
Dan Negru a cotinuat - pe pagina sa de Facebook - seria lecțiilor de istorie povestite într-o modalitate foarte plăcută publicului larg. După ce ulterior a scris câteva rânduri despre cine a fost Mița Biciclista sau despre Mihai Eminescu și Veronica Micle, a venit rândul lui George Enescu și a femeii care i-a fost soție acestuia din urmă, Maruca. Vedeta de la Antena 1 a scris pe pagina sa de socializare că marele compozitor
Dan Negru, poză cutremurătoare: Soția l-a înșelat, dar el se făcea că nu vede () [Corola-journal/Journalistic/46076_a_47401]
-
de fiece adiere de vînt...": Bucureștii ce se duc... Despre același Henri Stahl vorbește și Dan C. Mihăilescu într-un crochiu creionat de la Bellu. Ar trebui să fie trist. E, în fapt, codița aceleiași pledoarii (care sare de la chisele la Mița Biciclista și de la scrisorile de epocă la reportajele lui Brunea-Fox și la curtea regelui Petaud din cartea lui Adrian Majuru) pentru rînduială și pentru înscrisurile frumoase. Trebuie să zic, pînă nu uit, că e de citit Cronica Bucureștilor, dar e
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Constantin Țoiu Cu mult înainte de a întreprinde propriu-zis prima mea călătorie din viață în afara târgului în care m-am născut, călătorie făcută împreună cu prietenul meu greu Garabet și cu Mița lui, (despre care am mai scris), mai întâi voiajasem cu maică-mea, la patru ani împliniți, până la Corița, orașul ei natal, undeva în sudul Albaniei de azi, la granița cu Grecia. Localitate care, înainte de primul război mondial, pe când părinții mei
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
într-un cadru coregrafic ce presupune păstrarea unei tehnici în dans. Ioan Tugearu ne-a convins, încă o dată, că este un maestru al duetelor, întrucât toate duetele din spectacol sunt excelent realizate pe trupurile balerinilor (nu vom uita duetul Iordache - Mița, pe muzica cu Maria Tănase a melodiei „Cine iubește și lasă”, dialogul Miței cu Didina de la bal, și multe altele). Dar și scenele colective sunt superb realizate: dansul clovnilor care pregătesc sala de bal, dansul țigănesc, charlestonul, polka. Balerinii-actori care
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
ne-a convins, încă o dată, că este un maestru al duetelor, întrucât toate duetele din spectacol sunt excelent realizate pe trupurile balerinilor (nu vom uita duetul Iordache - Mița, pe muzica cu Maria Tănase a melodiei „Cine iubește și lasă”, dialogul Miței cu Didina de la bal, și multe altele). Dar și scenele colective sunt superb realizate: dansul clovnilor care pregătesc sala de bal, dansul țigănesc, charlestonul, polka. Balerinii-actori care au interpretat acest spectacol, fascinant prin inedit și vioiciune spirituală, s-au subsumat
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
salveze situațiile, cei doi eroi comici Crăcănel (Bogdan Tuluc) și Pampon (Adrian Ciapă) punctează excelent stările conflictuale comice ale personajelor, iar Catindatul, dansat de Dumitru Buzincu, realizează în dans efecte comice memorabile. Cele două personaje feminine sunt deosebit de bine alese: Mița (Roua Răuț) o balerină și mai ales o actriță plină de talent, care a marcat excelent stările pasionale și temperamentul posesiv, chiar agresiv al personajului, iar Monica Ailiesei, o Didină feminină, o cochetă de mahala pregătită, parcă, să-și înșele
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
cele care, la orice ar sluji, au "un aer julvernian", zic acum. Ce mai știam eu despre această mașină străveche era că ea participase și la "revolusie", la Odesa... Așa și declara: Când veneam revolusion, plecam la Ibraila și luam Mița..." că o lua pe Mița de nevastă, adică, o brăileancă de-alea... nu mai spun... și care învățase repede armenește... Cică-l iubea tare pe armean, fiindcă în tinerețe ea fusese "damă" la un stabiliment din orașul faimos din stânga Dunării
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
sluji, au "un aer julvernian", zic acum. Ce mai știam eu despre această mașină străveche era că ea participase și la "revolusie", la Odesa... Așa și declara: Când veneam revolusion, plecam la Ibraila și luam Mița..." că o lua pe Mița de nevastă, adică, o brăileancă de-alea... nu mai spun... și care învățase repede armenește... Cică-l iubea tare pe armean, fiindcă în tinerețe ea fusese "damă" la un stabiliment din orașul faimos din stânga Dunării. Iar Garabet știa... Nu auzisem
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
armean, fiindcă în tinerețe ea fusese "damă" la un stabiliment din orașul faimos din stânga Dunării. Iar Garabet știa... Nu auzisem, încă, de Romeo și Julieta, fiind prea mic. Dar aveam înaintea mea perechea ideală, cea dintâi văzută în copilărie: Pe Mița și pe Garabet. Astfel încât, dacă, pe lângă cei opt, aș mai fi vorbit cu domnul Garabet încă zece ani și mai bine și nu m-aș fi dus la nici o școală, aș fi vorbit și azi, dacă nu chiar armenește, cu
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Dar, dacă așa zicea Garabet... Uneori, când se ducea precipitat la privata din fundul curții cu ulcica în mână plină de apă pentru abluțiuni, el fiind - culmea - musulman! mă lăsa singur în prăvălie, să-i țin locul la tejghea, dacă Mița se lua cu treburile casnice, spăla, gătea... Atunci, mă simțeam foarte mândru, și nu atât de încredere, cât pentru faptul că mă socotea un fel de asociat... Dacă-mi pare rău de ceva și azi e că, o dată, i-am
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
scurt, cu accent armenesc: nu știam!... Imperfectul, slăbiciunea fiilor de lângă Ararat! Ca și cum, lor, prezentul nu le-ar fi convenit niciodată, doar ce nu mai este, doar ce-a fost și nu mai poate să fie - rasă veche, obsedată de trecut. Mița îmbătrânise fumând ca o șerpoaică, dând în cărți și stând serile singură și privind în gol. Pe Garabet al ei, îl iubise, într-adevăr, ca pe nici o ființă din lume. Când mă vedea, mă lua în brațe și mă pupa
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
stă și vorbește ori mă ascultă cu burta revărsată, veșnic asudat. El, care iubi o femeie pierdută. El, care prezise unui băiețel de opt ani un lucru de neînțeles. " A murit nen-tu, Gabaret" mi se văita din când în când Mița - nu mai ai cu cin'-să stai de vorbă, s-a prăpădit săracu..." O ascultam încremenit. Copiii nu mor niciodată. Nu știu...
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
voltajul montării, dar care nu-și află dezvoltări ulterioare autentice și cu adevărat creatoare. Richard Balint vede în catindatul la percepție prototipul farsei universale, îi asigură personajului său mobilitate, îl face să alunece ca pe gheață, dar nu-l aprofundează. Mița Baston e, în interpretarea Elvirei Platon Rîmbu, o isterică defulată, supraponderală, acutele verbale, gesturile violente și alergatul pe scenă fiind considerate de interpretă și, desigur, de regizor, suficiente pentru configurarea personajului, apreciere evident eronată. Didina Mazu e superficial jucată de
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle dintre cele mai interesante și mai hazlii. Agammemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul (Bampirul conform lui Pristanda), iar Zoe - Joițica pentru toți, mari și mici. Farfuridi e Tache, diminutiv ce vine posibil de la Petre sau Dumitru. Numai Cetățeanul Turmentat rămîne complet anonim. Așa cum
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
lui Cațavencu (dăscălimea și moflujii) Bampirul e unul singur, în fracțiunea adversă dacă se vorbește despre Moftologul sau Nifilistul toată lumea înțelege că e vorba de onorabilul d. Nae Cațavencu. Hazul și utilitatea unei porecle stă în consensul asupra ei. Soțul Miței e pentru ea și amantul ei Mangafaua și tot astfel, diminutivat, îl botează Tarsița Popeasca pe fiul său, Nae, căsătorit fără chibzuință cu Acrivița: Mangafache. Totul de la moldovenismul mang, adică prost. Numai Trahanache beneficiază de supranumele distins Venerabilul atît pentru
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări literare; un exemplu e grecismul a exoflisi "a defosa; a renunța la cărțile considerate inutile" - folosit și cu sensul figurat "a se debarasa de..." de personajele lui Caragiale, în D-ale carnavalului (Mița: "Bate-mi în ușe cînd l-ăi exoflisi pe Crăcănel..."; Iordache: "îl exoflisesc acuma, să vezi..."). Sursa directă a unei bune părți din "terminologia de specialitate" modernă a fost apoi franceza (a defosa, levată, pas etc.). Probabil că unele dintre
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
jurat de la "MasterChef", Florin Dumitrescu, care s-a cununat, sâmbătă, cu iubita lui, Cristina. Ceremonia religioasă a avut loc la Mănăstirea Cașin din Capitală, nașii cuplului fiind aceiași care au creștinat-o și pe fetiță, Liana Stanciu și soțul ei, Miță de la Bere Gratis. "Ultimul selfie în calitate de burlac. Oricum, 7 iunie intră în istorie ca ziua în care m-am căsătorit cu femeia pe care o iubesc, dar și ca Simona este unde este acum", a scris, pe Facebook, chef Florin
Unul dintre jurații de la Mastechef s-a căsătorit by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71289_a_72614]
-
Dispecerat al Poliției Locale a Municipiului București a avut parte - la rândul său - de o serie de sesizări și reclamații inedite. Astfel, în luna martie o femeie din sectorul 5 a făcut o sesizare direct pe numele unei pisici. Respectiva Mița, de culoare neagră, a fost reclamată că “dărâmă constant și abuziv” ghivecele cu flori din scara blocului. Un alt bucureștean a reclamat că are un șarpe în bordul mașinii, un altul și-a pârât vecinul că “își crește flori în
Bucureștenii pot face reclamații la Poliție pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/24215_a_25540]
-
Constantin Țoiu Prima și cea mai frumoasă excursie am făcut-o cam pe la opt ani împreună cu prietenul meu greu, Garabet, și cu Mița lui, despre care am mai scris. Mița avea niște neamuri de-ale ei, la Speteni, sat măricel, cu oameni harnici și fete frumoase, la vreo trei kilometri după ce treci podul de peste Ialomița. Tot la Speteni, zece ani mai târziu, aveam
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]