1,312 matches
-
Einstein, 1879-1955) OBIECTIVE: • înțelegerea unor raționamente privind mecanismele implicate în administrația publică; • identificarea elementelor introductive de audit și contabilitate, ca fundamente pentru performanța instituțiilor publice; • dezvoltarea abilităților privind utilizarea informațiilor financiare în procesul decizional. CUPRINS: Capitolul 1. CIRCUITUL ECONOMIC • Circuitul micro și macroeconomic • Bugetul - instrument de fundamentare și funcționare a administrației publice Capitolul 2. SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE • Dimensiuni conceptuale și istorice ale administrației publice • Sistemul ordonatorilor de credite. Specificitatea sectorului public Capitolul 3. PERFORMANȚA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE • Procese generatoare de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
conceptuale și istorice ale administrației publice • Sistemul ordonatorilor de credite. Specificitatea sectorului public Capitolul 3. PERFORMANȚA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE • Procese generatoare de performanță • Raportarea prin situații financiare. Rolul lor în procesul managerial Capitolul 1 Circuitul economic 1.1. Circuitul micro și macroeconomic Atunci când vorbim despre comportament avem în vedere un termen care sintetizează reacțiile diferiților oameni la anumite situații date, referindu-ne de obicei la reacții de natură emoțională. Însă comportamentul uman nu ține doar de răspunsul nostru emoțional la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
în cadrul unui sistem sau între un sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem complex, interdependența și conectivitatea apar în mod natural, fiind rezultatul scopului sau obiectivului comun al părților și elementelor sale, indiferent de nivelul la care acesta există (micro sau macro), de dimensiunile sale (sistem de dimensiuni mici sau mari) sau de orizontul de timp la care acesta se raportează (termen scurt, mediu sau lung). Conectivitatea și interdependența, multidimensionalitatea și dinamismul sunt caracteristici „genetice” ale sistemelor complexe, indiferent de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
importanța ei fiind superioară componentelor asociate stării de sănătate. Conceptualizarea contemporană a capitalului uman a făcut ca vechile metode de estimare monetară a valorii ființelor umane să nu mai fie adecvate pentru măsurarea stocurilor de capital uman, atât la nivel micro, cât la nivel macrosocial. Fiecare dintre componentele capitalului uman ridică probleme de definire și operaționalizare. Capitalul educațional se prezintă În două forme distincte: pe de o parte sunt abilitățile dobândite În urma participării la sistemele educaționale formale, cunoștințe atestate prin diplome
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Și mai mult, arieratele totale atinseseră la sfârșitul anului 1991 în jur de 81% din PIB. În mod normal, arieratele reprezintă mai ales o problemă specifică țărilor în tranziție. În fapt, arieratele reprezintă o formă alternativă de finanțare, cu impact micro și macroeconomic consistent, aflat în directă relație cu amplitudinea acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ubbcluj.ro/interactiv/ cursuri/GheorghePostelnicu/cap15.html (accesat la 2 martie 2006). footnote>. Concurența de monopol este impropriu denumită concurență, deoarece monopolul elimină libera concurență, instaurând dominația absolută a producătorului asupra consumatorului<footnote Constantin Gogoneață, Aura Gogoneață, Economie politică: teorie micro și macroeconomică, politici economice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, pp. 105-106. footnote>. Din acest motiv, pentru a proteja consumatorul intervine statul<footnote Bernard Guerrien, Economia neoclasică, Editura Humanitas, București, 1993, p. 173. footnote>, promovând metode antimonopoliste, în primul rând
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de Marketing și Management Franț, F., 2012, Bazele economiei de piață, Reșița, Editura Eftimie Murgu Galbraith, J.K., 1982, Știința economică și interesul public, București, Editura Politică Glais, M., 1983, Microconomie, Paris, Economica Gogoneață, C., Gogoneață, A., 1995, Economie politică: teorie micro și macroeconomică, politici economice, București, Editura Didactică și Pedagogică Guerrien, B., 1993, Economia neoclasică, București, Editura Humanitas Guitton, H., 1966, Économie politique, Tome I, Paris, Dalloz Hamat, C.-O., 2006, Economie generală, Timișoara, Editura Mirton Herling, J., 1962, The Great
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de muncă (pensionari de boală) este foarte mare. Profilaxia terțiară are menirea să găsească mijloace de a scădea numărul persoanelor uitate, izolate în locuințele lor și de a spori opțiunea lor spre deschidere socială și profesională. 3.2. Ameliorarea atitudinilor micro și macrogrupului social față de bolnavul schizofren. Nil nove sub sole: în realizarea obiectivelor profilaxiei terțiare este necesar să luptăm și astăzi cu prejudecățile referitoare la bolnavii psihici; deși medicația psihotropă modernă a arătat că schizofrenia este "reversibilă în sănătate", iar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize pertinente, sub aspect cantitativ, a fenomenelor și proceselor economico-sociale, ceea ce constituie un suport riguros, științific în fundamentarea deciziilor factorilor de conducere la nivel micro și macroeconomic. În aprecierea rolului statisticii în cercetarea fenomenelor economice și sociale trebuie făcută distincție între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
societățile comerciale cu capital integral de stat; • întreprinderi mixte; − în funcție de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic: • întreprinderi cu activitate economică nefinanciară (întreprinderi agricole, din industrie, construcții, comerț și alte servicii); • întreprinderi financiare, bancare și de asigurări; − după mărimea întreprinderii: • întreprinderi micro 0-9 salariați; • întreprinderi mici 10-49 de salariați; • întreprinderi mijlocii 50-249 de salariați; • întreprinderi mari 250 de salariați și peste. − în funcție de forma juridică de organizare: • persoane fizice: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; • persoane juridice: regii autonome, societăți comerciale, societăți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine ceea ce îi permite să formuleze opțiuni cf. cercetările lui Prigogine pentru care a primit în 1977 premiul Nobel; la scară micro și macroscopică obiectele-sisteme deschise negociază cu mediul ambiant, se mențin și se transformă, devenirea lor fiind efectul conjugat al determinismului și autogestiunii, al hazardului și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul 7. Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) / 189 7.1. Noi sensuri pentru (macro) paradigma evaluării / 189 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative / 194 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații / 200 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații / 208 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii, indicatori, referențiale, standarde, procedee / 213 Capitolul 8. Conducerea educației: paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ce consecințe sunt de prevăzut, • cum să se afirme continuu reflecția, • cum să se micșoreze subiectivitatea, • cum să fie găsite alternative, • ce elemente pot produce dereglări, • cum se reconstruiește ș.a. Pe acest teren, este util să ne raportăm și la (micro)paradigmele, cu modelele derivate, precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și să realizeze fiecare dintre convențiile vieții sociale, profesionale, culturale ș.a. Consecințele acestor teze ale paradigmei umanismului în educație sunt multiple, prin gradul de generalitate din care derivă conceperea și realizarea de fapte, acțiuni semnificative, care să concretizeze apoi în micro sau macroparadigme metodologice: • diferențierea și individualizarea în aplicarea sau facilitarea metodologiei educației, • dezvoltarea afectiv-motivațională, pentru înțelegerea sa și a celorlalți, • organizarea educației conform treptelor dezvoltării, • educația pentru și prin valori, • instruirea centrată pe educat, • afirmarea rolului educatorului de facilitator, • formarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a temei la înțelegerea pe secvențe, • de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiind design-oriented. Dacă s-au analizat modalitățile de respectare a adaptării la evoluția situațiilor, s-au proiectat modele de microadaptări pe secvențe, atunci s-a putut contura și un model generic ALEM (Adaptive Learning Elements Model), valabil atât la nivel micro, cât și macroproiectare. Practic, acest model poate fi conceput de către educator, folosind paradigme deja cunoscute: abordarea constructivistă (pentru rolul cunoașterii directe, inițiale, cu variate posibilități de înțelegere directă a contextului mediului pedagogic implicat) sau abordarea metacognitivă (pentru autoevaluare continuă, reflecție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fenomenelor în manieră științifică, identificarea și explicarea lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea datelor și comunicarea de concluzii, identificarea de ipoteze, elemente de raționare și concluzionare, reflectarea asupra implicațiilor sociale ale progresului științific și tehnologic) 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative Evaluarea actuală, prin schimbarea calitativă a aprecierii rezultatelor, a proceselor ș.a., arată că valoarea ei esențială se află în interpretarea, în înțelegerea, în cunoașterea și analiza sensului ei fundamental formativ și integrativ, pentru că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelelor practice de realizare (Bonniol și Vial, 1997, pp. 25-29). Astfel găsim că ea arată mai mult apropierea de practica aprecierii, interpretării calității integrării achizițiilor (nu numai cunoștințe) și a perspectivelor deschise, afirmate în rezolvarea de situații reale complexe ca (micro)paradigme, dar prin mai multe evaluări particulare, pe situații diferite, în faza inițială și pe parcurs prin modele. De unde și propunerea unuia dintre autori (Vial, 2001, pp. 44-49, 54-65) a variate modele practice de evaluare, ca instrumente funcționale, valorificate după
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metrie, docimologie), evaluarea-gestiune (cu raționalizarea prin obiective, prin luarea de decizii, evaluarea în sistem) și evaluarea-judecare (a situațiilor complexe, unde are loc dialogul formativ, chestionarea în acțiune, cercetarea de sens ca problematizare, ca interpretare în funcție de context). Dar acestea sunt esențial (micro)paradigme, între ele fiind un conflict interpretativ, fiecare exprimând o viziune asupra problematicii, din diverse perspective: ca explicație epistemologică asupra evaluării ca acțiune sau ontologică unde evaluarea este abordată ca fenomen, ca fapt real. De unde și două limbaje eterogene în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor evaluării și a modelelor rezultate, ca instrumente practice (Scallon, 2004, pp. 24-25). Tabel 19: Schimbarea paradigmelor dinamica criteriilor Criteriul Noua perspectivă Evaluarea tradițională Situații de performanță versus examene obiective • Sarcina, problema obligă la construcția unui răspuns elaborat propriu ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la control maximal la producția-maximală de sens) și al axei orizontale (axa punerii în aplicare, de la variabilitate maximă la singularitate maximă). Un alt cercetător avizat în temă, precum J-M. De Ketele (1993) realizează o altă asemenea sinteză utilă a (micro)paradigmelor specifice evaluării, conturate în timp, din care să derive modele practice. Tabel 20: Perspective de evaluare modele derivate Paradigma Caracteristici generatoare de modele Intuiția pragmatică Este fără obiective, fără precizie, fără referențial al situațiilor evaluate, fără criterii de luat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluarea prin proceduri, ca gestiune (a reușitei, cea sistematică, pentru remediere, a categoriilor de sarcini de tip formator, cea reglatorie) și • evaluarea prin procese, pentru găsirea sensului educației (competențe integrative în situații reale complexe). Autorii găsesc că, interpretativ, cele trei (micro)paradigme explică rațiunile evidențierii lor interogațiile care se ridică asupra sensurilor promovate. Căci nu este ușor de conceput evaluarea și utilizarea diferitelor modele, într-o practică de evaluare instituționalizată, standardizată a situațiilor profesionale sau a proiectelor de cunoaștere, de cercetare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
găsite și alternative de verificare și apreciere valorică, de multiplicat posibilitatea de a atinge sensul real al evaluării dezvoltării complexe a personalității, în anumite momente, din perspectiva viitorului. Și din această aplicare diferită apare conflictul în argumentare, în interpretare: care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care devine sumativ-integrativă aici. Dar în ambele evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței prin raportare la aceste criterii, putând rezulta o matrice care să permită interpretările calitative, integratoare (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 95-97). Fiind inclusă între (micro)paradigmele evaluării actuale, cea a evaluării formative servește prioritar respectării diferențierii educației (Scriven, 1967), pentru a preveni erorile în evaluare, care se regăsesc în modul de învățare și atunci educatul trebuie asistat, sprijinit când apare dificultatea, pentru a atinge apoi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare: o aplicare a modelului CIPP (Context, Input, Processus, Product utilizat în deciziile instituționale după evaluare), dar care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]