2,738 matches
-
domeniu/ subdomeniu; 2) transparentizează, în sensul în care știința nu recurge la complicarea titlurilor, așa cum se întâmplă în discursul literar. Metafora-titlu a subdomeniului se racordează la conținutul cognitiv, în ramurile tradiționale ale medicinii europene, prin numeroase alte constructe conceptuale: subdomeniul "microbiologie" în raport cu ramurile: "bacteriologie", "micologie", "protozoologie", "virologie", "parazitologie", "algologie". IV.3.1. Titrarea non-canonică și medicina viitorului În fiecare perioadă de evoluție a științei funcționează o anumită modalitate a titrării, solidară cu nivelul cunoașterii, cu tehnologia de avangardă. În secolul XX
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuale suportă modificări de semnificație prin restricție, extindere conceptual-semantică și lexicalizare. Excerptând datele oferite de dicționarele medicale remarcăm stabilitatea conceptuală a unor prefixoide grecești, regresiunea altora sau progresiunea unei clase mobile: auto-, macro-, poli-, micro- au devenit polisemantice în urma dezvoltării microbiologiei, a biologiei celulare, a psihoterapiei și psihologiei, a filozofiei; gastro-, entero-, cardio- sunt, în exclusivitate, consacrate paradigmei sistemice aparținând stomacului, intestinului, inimii. Caracterul interdisciplinar al formanților greco-latini se justifică prin apartenența la cel puțin două domenii științifice, mai mult sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de dezambiguizare sunt formate, de regulă, cu determinant adjectival. Sunt contexte în care sensul termenului se extinde prin noi seme. Extinderile de sens pot indica dinamica ontologică ("biologia dezvoltării"), nivelul la care se studiază materia (biologie moleculară/ biologie celulară), dimensiunea (microbiologie / macrobiologie) etc. "Biologie" dispune de o mare capacitate primară (cf. gr. βίος, -ου) de combinare. Raportate la criteriul ocurenței și al dispersiei, formațiile cu "bio-" formează aproximativ 40 de constructe cognitive binare și/ sau de metafore terminologice polilexicale pe care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
minerale cu relevanță în pedogeneză: apă, bazalt, carbon, dolomit, feldspat, humus, latosol, mică, nisip, pedolit, regosol etc. teoremele, modele conceptuale etc; 2) concepte care cuprind noțiuni pedologice de bază: biologia solului, cartarea solurilor, ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc; 3) concepte care indică procese: alterare biologică, arie superficială specifică, cloritizare, dezagregare, diageneză, hidratare, hidroliză, regolit, scoarță de alterare etc; 4) concepte referitoare la compoziția solului: por, porozitate, porozitate de aerație, soluția solului, spațiu lacunar, suspensie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au socotit-o fantezistă. Amedée Borrel (1867-1936), medic și biolog, a studiat științele naturale la facultatea din Montpellier. În 1890 și-a susținut teza de doctorat în medicină cu subiectul Studiul epiteliului. În 1892 a urmat „Le grand cours de microbiologie“ de la Institutul Pasteur, iar între 1892-1895 a intrat în laboratorul lui E. Mecinikov. În această perioadă a publicat două memorii asupra tuberculozei. Eminentul bacteriolog Charles Oberling (1895-1950), conaționalul lui Borrel, precizează într-un articol referitor la așa-zisa „controversă a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
născut în 3 noiembrie 1936 la Gelsenkirchen-Buer, Germania și a făcut facultatea de medicină la Bonn, Hamburg și Düsseldorf, obținând titlul de doctor în 1960. Au urmat doi ani de internat și patru ani de cercetare postdoctorală la Institutul de Microbiologie al Universității din Düsseldorf, unde zur Hausen a lucrat cu profesorul Kikuth. În 1966 Harald zur Hausen a plecat în SUA, unde a lucrat la „Children’s Hospital of Philadelphia“, intrând în laboratorul lui Werner și Gertrude Henle. Activitatea lui
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fost decisivă pentru cariera sa ulterioară. H.z. Hausen s-a reîntors în Germania în 1969, trecând inițial prin laboratorul unui alt fost cercetător din Philadelphia, Eberhard Wecker, din Würzburg. În 1972, H. z. Hausen a lucrat la Departamentul de microbiologie al Universității din Los Angeles, acceptând apoi să conducă un institut independent de virusologie medicală, ca profesor și șef de catedră la Universitatea din Erlangen. Din 1977 până în 1983 a fost profesor și șef de catedră la Institutul de virusologie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dobândite. Atât una, cât și cealaltă, utilizează arme umorale și arme celulare. 7.4.1.1. Apărarea cu ajutorul unor factori umorali Economia acestei lucrări nu ne permite să stăruim asupra unor noțiuni și fapte bine cunoscute din manualele elementare de microbiologie, virusologie și imunologie. Aceasta cu atât mai mult cu cât, reținând ca important rolul factorilor umorali nespecifici și cu atât mai mult al anticorpilor specifici în neutralizarea unor antigene virale și tumorale, trebuie să acordăm o atenție sporită imunității de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și aproape toată iarna, activitatea universitară reluându-se doar În februarie 1947. Au apărut noi cadre didactice, printre care profesorul Gheorghe Nichita la Fiziologie, profesorul Alexandru Vechiu, șefii de lucrări Nicolae Stamatin, Ioan Suhaci și Ioan Isopescu la disciplina de Microbiologie, profesorul Mihail Mihăilescu, secondat de șefa de lucrări Constanța Găzdaru și asistentele Ecaterina Vasiliu și Marcela Pavel la disciplina de Patologie generală și Anatomie patologică etc., etc. Profesorul Gheorghe Nichita completa triunghiul “VlădescuGhețieNichita”, peste care cine trecea Își putea comanda
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Am trecut peste examen, dar n-a fost ușor. Profesorul Nichita, savant format În laboratoarele marelui fiziolog francez Marey (Etienne Jules), cu a cărui fiică s-a căsătorit, a fost epurat din facultate În toamna aceluiași an. Colectivul disciplinei de Microbiologie era complet diferit. Profesorul Alexandru Vechiu, fost decan al Facultății era “pâinea lui Dumnezeu”. Prelegerile lui erau de o claritate deosebită. Începeau totdeauna cu repetarea ultimelor date din prelegerea anterioară și se desfășurau logic, cu glasul domol al blândului dascăl
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
participa la ședința Societății de la Institutul dr. Victor Babeș. Plin de bucurie, plimbându-mă pe aleea principală a Facultății m-am Întâlnit cu viitorul profesor dr. Nicolae Stamatin. M-a oprit și m-a invitat să lucrez În laboratorul de microbiologie. I-am comunicat cele petrecute cu puțin timp Înainte și hotărârea mea de a mă dedica anatomiei patologice. M-a felicitat, regretând că nu am ales microbiologia. În acea zi de 12 oct. 1948 s-a decis calea destinului meu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Stamatin. M-a oprit și m-a invitat să lucrez În laboratorul de microbiologie. I-am comunicat cele petrecute cu puțin timp Înainte și hotărârea mea de a mă dedica anatomiei patologice. M-a felicitat, regretând că nu am ales microbiologia. În acea zi de 12 oct. 1948 s-a decis calea destinului meu profesional. A fost o cale bună, dar nu fără greutăți. În zilele următoare, treptat, treptat “am intrat În pâine”. Mi s-a repartizat ca spațiu de lucru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
citirea Procesului Verbal de ședință, În luna următoare a izbucnit o nouă serie de discuții contradictorii, ocupând aproape tot spațiul de timp și al acestei ședințe. Noi am avut câștig de cauză. Prof. N. Stamatin a inclus cercetările noastre În Microbiologie Veterinară, vol. I, Ed. AgroSilvică de stat, București, 1956. Menționez că În 1954/55 Consiliul Științific al Facultății a hotărât Înființarea unui Cerc Științific al cadrelor didactice, condus de profesorii Vlăduțiu Octavian și Stamatin Nicolae, ca președinți și eu, ca
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Morfopatologie, cu 35 participanți din aproape toate județele țării. Pentru cei absenți sau dornici de instruire, cursul s-a reluat și În anul următor, cu 10 cursanți. La buna lui desfășurare au participat și colegii: Cotea Corneliu (Histologie), Grecianu Alexandru (Microbiologie) și Otilia Coțofan (lucrările practice de morfopatologie). Eficiența cursului a fost subliniată de către Directorul Direcției Sanitar Veterinare, dr. Mircea Movanu, la finele cursului și de colegii participanți. Dintre ultimii menționez câteva rânduri din scrisoarea dr. Gh. Moraru, București (22.12
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și i-am dat drumul la susținerea publică. Ca la toate lucrările de morfopatologie n-a făcut nimeni nici o obiecție. Ca doctoranzi proprii, În 1978, au fost Înmatriculați: CarpCărare Mihai și Ciudin Elena. Ambii erau cadre didactice la disciplinele de Microbiologie și respectiv Zooigienă, deci fără relații prea strânse cu Morfopatologia. CarpCărare Mihai și-a ales ca temă Contribuții la morfopatologia clostridiozelor viscerale la animale, iar Ciudin Elena: Contribuții la studiul morfopatologic al unor fuzariotoxicoze la animale. Ambele probleme erau de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care decimau la propriu. O igienă Îmbunătățită, proprie unei civilizații pe potrivă, a scos din joc acest flagel, oferind câteva secole de liniște, adică până În secolul trecut, când populația a atins miliardul, dar și “Era” tuberculozei, boala la modă. Grație microbiologiei s’a Învins și acest flagel, lumea căpătând câteva, de astă dată decenii, de liniște, Înainte de a intra În horă cancerul. Nici n’am găsit leacul, și cred că nici nu-l vom găsi, căci nu e vorba de o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca medic de medicină generală la Circumscripția Sanitară Epureni, raionul Bârlad. Prin concurs, în 1963, devine medic secundar de laborator clinic și se specializează la Spitalul nr. 1 din Iași. În anul 1964 se perfecționează în specialitatea Virusologie, Catedra de Microbiologie și Virusologie la Institutul de Medicină și Farmacie Iași. Prin concurs, în 1966 devine medic specialist de laborator clinic, iar între anii 1967-1970 a funcționat ca medic specialist laborator clinic la Sanatoriul TBC Bârlad. A urmat un curs postuniversitar în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Facultatea de Medicină din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca (1965). După absolvirea facultății a funcționat ca medic generalist de circumscripție sanitară, în comunele Cristești (1965-1968) și Sculeni (1968-1969), ambele din județul Iași. A devenit doctorand cu frecvență, disciplina de Microbiologie Virusologie, la Laboratorul de Virusologie al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași. În 1972, la I.M.F. Iași, în urma susținerii tezei de doctorat intitulată Contribuții la problema arbovirusurilor (altele decât grupul „B“ transmis de căpușe) în Moldova, sub conducerea științifică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fost ales membru într-o serie de societăți și asociații medicale din țară și de peste hotare: Societatea de Medici și Naturaliști (Iași); Royal Society of Tropical Medicine and Hygiene; Societatea franceză SIDA, Lille; Academy of Science, New York; Societatea Europeană de Microbiologie și Boli Infecțioase (ESCMID). În perioada 2000-2004 a fost prodecan al Facultății de Medicină din Iași. A fost membru în Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății Publice; șef al Departamentului de Jurisdicție și Deontologie Medicală, din cadrul Colegiului Medicilor și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de secundariat în Radiologie, fiind clasificat primul pe țară. A renunțat la post, deoarece, în același an, la recomandarea profesorului dr. Mihai Duca, s-a prezentat la concurs și a fost numit șef de laborator la disciplina Virologie - Catedra de Microbiologie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași. În 1962, la București, a devenit, prin concurs, medic specialist în Microbiologie, obținând locul doi pe țară. În 1970 a obținut titlul de medic primar. La 20 martie 1970, la I.M.F. Iași a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
profesorului dr. Mihai Duca, s-a prezentat la concurs și a fost numit șef de laborator la disciplina Virologie - Catedra de Microbiologie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași. În 1962, la București, a devenit, prin concurs, medic specialist în Microbiologie, obținând locul doi pe țară. În 1970 a obținut titlul de medic primar. La 20 martie 1970, la I.M.F. Iași a obținut titlul de doctor în științe medicale, specialitatea Virusologie, cu teza: Studiul experimental al acțiunii antivirale a unor noi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A lucrat în laboratoarele Universității Brandeis din Waltham, Boston - Massachusetts, cu prof.dr. Murakami și Levine, unde și-a însușit cele mai noi tehnici de izolare și caracterizare a componentelor virale. Din 1971 a fost șef de lucrări la catedra de Microbiologie și medic primar la Spitalul de Copii, asigurând diagnosticul de laborator al virozelor internate în spital și în toate unitățile sanitare de pe teritoriul municipiului Iași. Între anii 19711972 , după plecarea prof.dr.Mihai Duca la Organizația Mondială a Sănătății cu sediul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
funcționat întâi pe post de conferențiar și în scurt timp a fost avansat profesor, șef de catedră și conducător de doctorate la Faculté de Médicine et Pharmacie din Rabat. A publicat în limba franceză un caiet de lucrări practice de microbiologie și un curs de microbiologie. A condus lucrările de doctorat în medicină a 15 absolvenți și a organizat un Laborator de Virologie. În 1978 a revenit în țară. Pasiunea pentru cercetare a dr. Mircea Alexandrescu s-a manifestat încă din studenție
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
conferențiar și în scurt timp a fost avansat profesor, șef de catedră și conducător de doctorate la Faculté de Médicine et Pharmacie din Rabat. A publicat în limba franceză un caiet de lucrări practice de microbiologie și un curs de microbiologie. A condus lucrările de doctorat în medicină a 15 absolvenți și a organizat un Laborator de Virologie. În 1978 a revenit în țară. Pasiunea pentru cercetare a dr. Mircea Alexandrescu s-a manifestat încă din studenție, fiind prezent la cercurile științifice
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
celulară etc. Concomitent a condus lucrări de diplomă a unor studenți, toate apreciate cu nota maximă, iar ca îndrumător al activității științifice a studenților, i s-a acordat de trei ori Diploma de onoare. Fiind unicul cadru al catedrei de microbiologie, specializat în manipularea microscopului electronic, a colaborat și cu alte catedre ale IMF Iași. Totodată, ca unic specialist în microscopie electronică din Iași, a fost solicitat și de cercetători din alte unități de învățământ și cercetare: Universitatea de Agronomie și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]