438 matches
-
în mâinile Brîncoveanului, care are gustul de a da împricinatului savante onoruri voievodale. "Domnul" cu suita lui în fiare și cătuși, sprijinit de subțiori, e dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile clucerului Costandin Știrbeiu, îl cheamă la sine și-l împroașcă cu o enumerație furtunoasă de dovezi infamante: "...Dar până când aceste jafuri să le faci, cluciare Costandine, că din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o imagine abstractă. Vorbește și el de „nur osebit”, de „rumenețea” care este semnul știut al sensibilității, Însă criteriile lui de valorificare nu rămîn pe acest plan. Femeia care provoacă pasiunea erotică este „nostimă” la mers, are „cătare” bună, glas „mieros”, este delicată, are adică, un ce, determinabil. Pann dă realului ce este al realului. Idealitatea Îndelungată Îl obosește. 6. Chin, foc, mîhnaciune mare, năcaz mare, durere otrăvită, lacrimi curgînd pîrău și Încă o dată, de zece, de o sută de ori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Unde-ți este frumusețea, Suflețelul meu iubit? Unde-ți este rumenețea Și drăgăstosul zîmbit? Unde ț-e cătarea blînda Asupra mea s-o arunci? Să-mi vezi jalea netăcînda Și dureroasele munci. Unde-s dulcile-ți cuvinte Ș-Întru tot mierosul glas, Cu care p-al tău părinte Veseleai În orice ceas? Te-am pierdut, ah! vai de mine! Te-am răpus, soarele meu, Am rămas fără de tine, Nenorocitul de eu. De acum dar te voi plînge Și țărîna-ți voi uda
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu merge mai ușor? Trebuie să meargă?» Se adaugă că eroul slăbise și făcea, datorită cercetărilor, cearcăne la ochi. (Ă). Nuvela lui Gheorghe Cristea, S-a spart satul, Înfățișa, cu meritul noutății primelor investigații, sufletul țăranului sărac, ezitând Între vorba mieroasă a unchiului bogătan care Încerca să-l mențină În starea de servitute de dinainte și Între conștiința de clasă pe care partidul i-o trezește. Istoria crimei În Dușmănie, a lui Petru Dumitriu adâncea o astfel de situație, prezentând un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în gestul lumii bune din care venea, dar pe care a trădat-o, criminal, răspunzînd astfel, slugarnic, celuilalt salut cel mai odios din toate timpurile al pumnului bolșevic. Probabil că Napoleon (I) le oferea doar două degete inerte celor ce, mieroși, veneau să-l salute. Nici nu meritau mai mult. Celălalt Napoleon (III), în altă vreme, le întindea marilor români mîna toată. Da, dar aceștia cum Brătienii arătau șarmant în eleganța lor firească. Eleganța lor a făcut Marea Românie (ce regretabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile și nici Însuși tronul nu mă vor face să-mi vând țara și pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu apare decât la începutul și sfârșitul romanului (...). Dar dacă autorul a excelat în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rămas pentru el zile de grea învățătură care l-au făcut conștient de rămânerea sa în urmă față de viață și față de creația noastră literară. Vorbitorul s-a adresat acelora care s-au grăbit «să-l consoleze» pentru critica primită, tuturor «mieroșilor consolatori», arătând că, datorită ajutorului criticii principiale, scriitorii noștri nu sunt lăsați să alunece pe panta ideologiei burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Din cauza unor condițiuni N-am depășit planul de câteva luni. Morala: Mai iscusită ca iscusința panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
privirea pierdută În pahar, fără să bea. Nu prea merge, spune Într-un final. — De ce? Jess e din nou tăcută. Nu le prea are deloc pe-astea cu vorbitul-despre-iubiți, și de ce nu mă mir deloc? — Zi mai departe, o Îndemn mieros. Poți să fii pe pace, orice Îmi spui rămîne Între noi. Vreau să zic... chiar Îți place de el, așa-i? Sigur că da. Dar... Expiră. — E vorba despre faptul că... — Becky? bagă Luke capul pe ușă. A, bună Jess
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
insiste. Atunci te-a rugat să te mai gândești doar. La Casa Studenților, la prima înfățișare a PAR-ului la Iași, Varujan, Laurențiu Ulici și Adrian Iorgulescu au fost întâmpinați cu destule reproșuri. Varujan Vosganian era foarte roșu la față, mieros și "cântând" cuvinte care să placă, a sfârșit prin a se ploconi în fața primarului Simirad, care a fost extrem de dur, după intervenția ta, și ea destul de tăioasă. Am fost mirat atunci de energia cu care i-ați combătut, mai ales
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
oriunde, tineret care cheamă și strigă din adâncuri: apărați Neamul, apărați credința, apărați Biserica. Să nu-ți pleci capul în fața vicleanului cel fără de Dumnezeu. Învață să deosebești lumina de întuneric, învață să deosebești adevărul de nelegiuirile duse până la trădare. Cuvintele mieroase, frumos îmbălsămate, să le drămăluim cu sfintele noastre porunci. Vezi să nu-ți tulbure ochii și să nu-ți amețească mintea mirajele minciunii. Comunismul, fiară apocaliptică, urmărește distrugerea neamurilor, creația lui Dumnezeu, și să doboare Biserica lui Hristos. Dar Biserica
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]