1,006 matches
-
putea trimite țării de origine un procent fix din taxa pe venit a lucrătorilor. Nu există nici un dubiu că un mare număr de țări care exportă forță de muncă obțin câștiguri. Doar atunci când câștigurile depășesc costurile publice și private ale migranților, fenomenul brain migration (migrației forței de muncă înalt calificate) poate fi considerat ca făcând parte din categoria brain export (exportului de forță de muncă înalt calificată). c) Brain exchange Brain migration se poate regăsi sub forma schimbului de elevi, cercetători
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pierderea forței de muncă înalt calificate) este compensată de un brain gain (câștig al forței de muncă înalt calificate) corespunzător. Tipologii privind categoriile de migranți highly skilled Marea majoritate a forței de muncă highly skilled (înalt calificate) o reprezintă categoria migranților voluntari. Din momentul în care deprinderile și calificările lor sunt solicitate în țara de destinație, marea majoritate devin migranți legali. Ei sunt adesea, dar nu întotdeauna, migranți permanenți, dar acest lucru poate apărea în procesul schimbării, deoarece migrația multiplă pare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un an academic, altele permanente (fenomenul clasic de brain drainexod al forței de muncă înalt calificate). Un număr din ce în ce mai mare de tineri urmează studii în străinătate la toate nivelurile universitare. Military personnel (personalul militar). Ei sunt excluși automat din categoria migranților și majoritatea membrilor forțelor armate nu vor fi priviți probabil ca personal înalt calificat. Cu toate acestea un număr substanțial de ofițeri și specialiști vor intra fără îndoială în categoria personalului înalt calificat. Spouses (rudele). Rudele categoriilor mai sus prezentate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al restaurantelor tradiționale (de pildă, chinezești, indiene, braziliene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al restaurantelor tradiționale (de pildă, chinezești, indiene, braziliene, franțuzești, italiene etc.) în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Spania realizate „cu ajutorul cuiva”, de regulă, rude) (Sandu 2006, 24). Prin urmare, odată pusă în practică decizia de migrare, apar o serie de efecte în sfera vieții economice, politice, demografice, culturale, religioase, efecte resimțite atât în zona de plecare a migranților, cât și în cea care va deveni destinația acestora. Consecințe demografice ale migrațiilor Efecte cu acțiune pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung sunt produse de migrație sub aspect demografic. Specialiștii în domeniu apreciază că starea demografică actuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cauze o constituie migrația a cărei acțiune s-ar datora: absenteismului îndelungat sau repetat al unuia dintre parteneri ceea ce duce la disfuncții familiale și conflicte, negestionarea corectă a șocurilor culturale în cazul cuplurilor cu parteneri provenind din medii diferite, neadaptarea migranților la noile condiții de viață specifice noii zone de rezidență, scăderea controlului social local asupra comportamentului familiei mai ales asupra atitudinii față de divorț, relativa încurajare a relațiilor extraconjugale ce apare în zone în care se produc dezechilibre demografice generate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în regiuni stabile ca dezvoltare urbană și economică, poate doar cu o intensitate mai mică. Trebuie admis însă că schimbările de mediu (nu neapărat geografice) de ordin social, cultural (prin contactul cu alte norme, tradiții, valori, obiceiuri) constituie provocări cărora migranții le pot face față acceptându-le și adaptându-se lor sau dimpotrivă (ceea ce atrage după sine sancțiuni). Or, tocmai aceste dezechilibre între propria zestre socială, culturală, morală și caracteristicile altui mediu organizat și condus după alte principii pot genera acte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
hepatitei B și de creștere în ariile în care s-a răspândit virusul C, poate sugera că heterogenitatea geografică apare în relație cu expunerea la factori de risc și momentul expunerii, mai degrabă decât o predispoziție genetică. Studiile la populațiile migrante au arătat că la prima generație de imigranți riscul pentru CHC este același ca și în țara de origine dar riscul scade la descendenți [12]. Incidența CHC poate varia și la nivel de țară, la diverse grupuri etnice și rasiale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
în ariile în care s-a răspândit virusul C, poate sugera că heterogenitatea geografică apare în relație cu expunerea la factori de risc de mediu și momentul expunerii, mai degrabă decât în relație cu o predispoziție genetică. Studiile la populațiile migrante au arătat că la prima generație de imigranți riscul pentru CHC este același ca și în țara de origine, dar la descendenți riscul scade [12]. Nu se cunoaște o susceptibilitate genetică predeterminată pentru CHC. O serie de studii urmăresc eventuale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
sentiment de inferioritate care nu poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de a găsi un loc imposibil pentru un erou "deterotorializat"555. Obsesia găsirii locului său este foarte concret reprezentată de către gesturile lui Karl, neîndemânatic cu corpul său
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
arăta că „the first migration took place in the last two decades of the nineteenth century and the first two decades of the twentieth century”. „In this period, își continua el expunerea, Romanians coming to America are best discussed as migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reuni la fiecare 3 luni sau ori de câte ori este necesar pentru a îndeplini următoarele atribuții: a) monitorizarea și analizarea implementării prezentului memorandum; ... b) examinarea posibilităților și a modalităților de cooperare cu organizații guvernamentale și neguvernamentale care pot fi implicate în repatrierea migranților; ... c) consultarea asupra fezabilității și eficienței unor noi inițiative. ... 4. Comisia va adopta metode de lucru adecvate pentru a asigura îndeplinirea eficientă a atribuțiilor sale. Articolul 4 Părțile contractante vor aplica prevederile instrumentelor internaționale relevante și ale reglementărilor române în
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 28 iunie 2002 între Guvernul României şi Organizaţia Internationala pentru Migratie privind cooperarea în domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152473_a_153802]
-
cu eficientă a obiectivelor acestora. ... Secțiunea a II-a SPECIFICUL CRIMINALITĂȚII TRANSFRONTALIERE (9) Una dintre manifestările transfrontaliere predominante ale criminalității internaționale organizate o reprezintă migratia ilegală, care este generată de situația politică, socială și economică din țările de origine a migranților, se poate dezvolta, de la caz la caz, în țările de tranzit și poate produce efecte în țările de destinație (țintă), în mod asemănător se pot propaga și celelalte acțiuni ilegale transfrontaliere (traficul cu arme, muniții, materiale explozive și radioactive, produse
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]
-
prevederile legale care reglementează intrarea, șederea și ieșirea de pe teritoriul acestora; ... b) migrația ilegală și activitatea călăuzelor, ceea ce include și informații privind importul, fabricarea și vânzarea de documente frauduloase privind imigrarea și identitatea, organizatorii de filiere și persoanele care însoțesc migranții ilegali. 2. Cooperarea vizată în prezentul articol se desfășoară fără a aduce atingere altor acorduri bilaterale dintre părțile contractante. Aceasta se referă doar la cooperarea în domeniul legislației privind străinii. Articolul 9 Datele cu caracter personal care trebuie comunicate în
ACORD din 15 decembrie 2003 între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind eliminarea reciprocă a vizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154964_a_156293]
-
ministrul de interne. Articolul 3 Comitetul Român pentru Probleme de Migrări are următoarele atribuții principale: - convenirea și punerea în aplicare a programelor de cooperare bilaterală și multilaterala cu alte țări, în scopul facilitării revenirii în țară și reintegrării socioprofesionale a migranților români, precum și a prevenirii unor noi cazuri de migrare; - asigurarea pregătirii și participării la reuniuni, consultări și alte acțiuni internaționale bilaterale și multilaterale, vizind stabilirea cadrului juridic al exercitării libertății de deplasare a persoanelor fizice, uniformizarea reglementărilor și a practicilor
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
vizind completarea și îmbunătățirea reglementărilor legale privind statutul refugiaților și al altor categorii de migranți, regimul străinilor, regimul pașapoartelor și vizelor și alte aspecte referitoare la migrări; - încheierea și aplicarea înțelegerilor departamentale cu alte țari privind revenirea în țară a migranților români, respectiv retrimiterea în țările de origine sau în alte țari a migranților aflați în România; - asigurarea în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afară programelor de
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
de migranți, regimul străinilor, regimul pașapoartelor și vizelor și alte aspecte referitoare la migrări; - încheierea și aplicarea înțelegerilor departamentale cu alte țari privind revenirea în țară a migranților români, respectiv retrimiterea în țările de origine sau în alte țari a migranților aflați în România; - asigurarea în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afară programelor de cooperare cu alte state sau organisme internaționale; - adoptarea măsurilor necesare pentru acordarea unor
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
cu alte țari privind revenirea în țară a migranților români, respectiv retrimiterea în țările de origine sau în alte țari a migranților aflați în România; - asigurarea în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afară programelor de cooperare cu alte state sau organisme internaționale; - adoptarea măsurilor necesare pentru acordarea unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați pe teritoriul României; - asigurarea participării la organismele internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afară programelor de cooperare cu alte state sau organisme internaționale; - adoptarea măsurilor necesare pentru acordarea unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați pe teritoriul României; - asigurarea participării la organismele internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați și alte categorii de migranți, perfectarea unor programe de cooperare cu asemenea organisme și urmărirea realizării acestor programe; - îndeplinirea altor atribuții
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
unor migranți străini aflați în situații deosebite, în așteptarea elucidării statutului lor în România. Articolul 6 Ministerul Finanțelor va sprijini realizarea programelor de cooperare cu alte state și cu organizații internaționale, destinate revenirii în țară și integrării în societate a migranților români sau acordării unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați în România și care sunt în situații deosebite. Articolul 7 Activitatea Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
elucidării statutului lor în România. Articolul 6 Ministerul Finanțelor va sprijini realizarea programelor de cooperare cu alte state și cu organizații internaționale, destinate revenirii în țară și integrării în societate a migranților români sau acordării unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați în România și care sunt în situații deosebite. Articolul 7 Activitatea Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor pentru comisia de decizie, este asigurată de către Direcția generală
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193165_a_194494]
-
unui stat de către cetățenii acelui stat, care constituie un grup numeric inferior restului populației statului; și (îi) diferite de limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) acelui stat; Ea nu include nici dialectele limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului, nici limbile migranților; b) prin zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită se înțelege aria geografică în care această limbă reprezintă modul de exprimare al unui număr de persoane justificând adoptarea a diferite măsuri de protecție și de promovare prevăzute
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
în alt stat membru. Capitolul II Drepturile lucrătorilor migranți la prestații familiale în România Subcapitol SUBCAPITOLUL I Prestații familiale pentru lucrătorii migranți și lucrătorii migranți aflați în șomaj Secțiunea 1 Stabilirea dreptului la prestații familiale Articolul 4 (1) Orice lucrător migrant care desfășoară o activitate salarială sau independentă în România, conform prevederilor legale în vigoare, are dreptul la prestații familiale în România. ... (2) Prestațiile familiale pentru lucrătorii migranți care desfășoară o activitate în România, precum și pentru lucrătorii migranți aflați în șomaj
INSTRUCŢIUNI din 27 august 2007 de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii şi ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 574 din 21 martie 1972 care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, în domeniul prestaţiilor familiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194491_a_195820]
-
de formularul E 401 "Atestat privind componența familiei în vederea acordării prestațiilor familiale", denumit în continuare formularul E 401, completat la partea B de către instituția competentă în materie de stare civilă de la locul de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant. ... (2) Dacă lucrătorii migranți prevăzuți la art. 4 care au formulat o cerere de acordare a prestațiilor familiale nu prezintă formularul E 401 completat în partea B, direcțiile teritoriale completează partea A a acestuia și îl transmit instituției sau autorității
INSTRUCŢIUNI din 27 august 2007 de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii şi ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 574 din 21 martie 1972 care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, în domeniul prestaţiilor familiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194491_a_195820]