257,135 matches
-
întrebarea dlui N.M. care a răspuns scurt: "Nu dl I.Z. m-a făcut de rîs, m-am făcut singur publicîndu-l". A bon entendeur, salut! Demnitarii discreți... Declarațiile de avere ale demnitarilor au „ținut" prima pagină a ziarelor începînd de la mijlocul săptămînii trecute. Cum ele au fost mediatizate și de televiziuni și de posturi de radio, Cronicarul nu vă reține atenția cu detalii, ci cu cîteva observații de ansamblu. La categoria demnitari pe care nu-i invidiază nimeni conduce detașat președintele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
mai mare,... o neroadă și o năzădrăvană, care a asistat la venirea lor pe lume în patul larg unde i-a născut mama lor severă, Evdochia, un pat de bâlci cu tăblii albastre cu doi porumbei albi pictați drept în mijloc cioc în cioc,... fiind, toată viața ei, D., numai curiozitate, o dârză nevoie de a cunoaște, de a afla, pândind încă de acolo, din fața celor doi... un viitor gata încărcat, gata suprasaturat de propria ei foame de a păstra în
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
doilea, o idee mai izbutit, crucificat, după modelul celui dintâi, între Mulți văd lumea/ Mare, mare mare (sus), Puțini pricep/ Adânca ghicitoare (jos), Ascuțimea minții/ Ne dă mângâiere și Prin răbdare/ Căpătăm putere (de-a stânga și de-a dreapta). La mijloc, poemul: Din el iese ori se ascunde/ N-are frunze are rude/ De vorbim nu ne aude/ Cântă dacă nu se pierde/ E oriunde e și vede/ Îl vedem și nu ne vede/ În semeni nu se încrede. Totul se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
doi protagoniști, dar sunt atâtea „goluri", mărturisește autorul, lipsesc atâtea evenimente din viața lor, încât a intervenit, plăsmuind și povestind altfel cu talentu-i inconfundabil. Există deosebiri și există asemănări între cele două lumi. Dacă pentru Flora Tristán sexul reprezintă un mijloc de oprimare a femeii de către bărbat (de unde și înclinația ei lesbiană), pentru Paul sexul este o forță vitală care-l ajută să creeze. În cazul Florei Tristán putem vorbi de o viziune altruistă asupra lumii, ea își propune prin scrierile
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat, dar sunt absolut sigur că nu există reguli prin care mijloacele de transport în comun să fie igienizate la fiecare capăt de linie, așa cum se întâmplă în lumea civilizată. Dacă vom continua să tratăm murdăria ca pe-o caracteristică inevitabilă a neamului, n-are nici un rost să mai discutăm. Dar dacă
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
al lui Bulgakov". Astfel criticul se vede angajat într-o luptă surdă cu pretențiile a sute și sute de autori de-a se ocupa de ei, de a-i "ajuta" într-un fel sau altul, luptă practic fără sfîrșit. Un mijloc de apărare al său ar fi izolarea în bibliotecă, unde îl așteaptă, "răbdătoare, tăcute, atîtea cărți de literatură bună, de adevărată literatură", la antipodul celor "care doar seamănă cu literatura și care de fapt n-au nici o legătură cu ea
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
70-’80... Universitarii și criticii literari nu trebuie să-și declare război pentru că n-au pentru ce să se bată. Ambele familii au pierdut războiul demult. Dușmănia lor este fără obiect. Ei trebuie să folosească media și să-și adapteze mijloacele de comunicare. Cota unei cărți este stabilită acum de Bernard Pivot (sau, mă rog, de cel care i-a luat locul la Apostrophe), nu de foiletonistul de la Mercure de France. S-au schimbat vremurile. Opere fără temă, fără personaje, fără
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
a pune în circulație idei false referitoare la istoria României ori a limbii române. Rădăcinile acestor manifestări se află în deceniile din urmă ale comunismului românesc, atunci cînd, pe fondul respingerii ideologiei internaționaliste a sovieticilor, la putere și pînă spre mijlocul anilor ^60, au reînviat fantomele naționalismului autohton. Nu fără legătură cu scrisoarea de la cititorul nostru, am publicat și un comentariu redacțional � pag. 32, în cuprinsul rubricii Revista revistelor) despre un lung și tendențios studiu al dlui Mihai Ungheanu consacrat
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
concluzia din Post scriptum-ul traducătoarei, doar parțială, ocolește cu multă prudență problemele de conștiință ale unei scriitoare care semnase articole de adeziune la limita penibilului și care, înșelată în convingerile ei de stînga, încearcă să plece din țară prin orice mijloace ( în speță, o căsătorie fictivă cu un cetățean italian). Talentul de prozatoare și, mai ales, de ziaristă, o ajută în schimb să-și transforme cartea într-o fascinantă minifrescă a Bucureștilor anului 1947, semănată cu bancuri ale momentului ( în fapt
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
Valentin Gheorghiu îl consacră compozitorului Valentin Gheorghiu atunci când îi cântă lucrările, dar nu-i mai puțin adevărat că pianistul își cultivă favorurile în baza virtuților etalate de către compozitor. Și poate că numai datorită teribilelor tehnologizări și hiperspecializări ale arsenalului de mijloace prin care muzicianul trebuie astăzi să se exprime, au făcut ca manifestările compozitorului să nu aibă aceeași frecvență și aceeași precumpănire ca acelea ale interpretului. Au însă magnitudini comparabile, opusuri ca Burlesca, Simfonia II-a, Concertul pentru pian, Cvartetul de
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
nu se produce. Exasperați, muncitorii brașoveni se revoltă, la 15 noiembrie 1987, iar acțiunea lor se bucură de o amplă reflectare în media occidentale. Posturile de radio „Europa Liberă", „BBC" și „Vocea Americii" dețin cote nemaiîntîlnite de audiență fiind singurele mijloace corecte de informare aflate la îndemîna românilor. Pentru mulți români din țară Doamna Monica Lovinescu este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța atunci cînd totul părea pierdut, iar emisiunile sale culturale (realizate la Paris
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
caracterizează cantata Adinei Sibianu (anul III, Universitatea Națională de Muzică din București UNMB, premiul al II-lea), Metanoia (după versete din Psalmi). Diana Danciu (studii aprofundate, UNMB, premiul al II-lea) preferă timbralitatea, explorarea culorii, într-o muzică scrisă cu mijloace minimale, semnificând ritualul în Descântecul apelor. Eficiență, umor, claritate a construcției muzicale deloc simple, relația complice poate postmodernă cu citatul muzical au asigurat un succes deloc surprinzător cantatei Inog (după Blaga) semnată de Cătălin Crețu (doctorand, UNMB, premiul I). După
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea și rigoarea documentației, dar și capacitatea sugestivă a formulărilor, culoarea scenelor evocate cu mijloace economice, dar cu perfectă stăpînire a mijloacelor căci Florin Manolescu nu este aici numai istoricul literar sagace și elaborat din cartea sa binecunoscută despre Caragiale, ci și prozatorul care-și regizează savant construcțiile epice din Misterul camerei închise... Autorul explică
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea și rigoarea documentației, dar și capacitatea sugestivă a formulărilor, culoarea scenelor evocate cu mijloace economice, dar cu perfectă stăpînire a mijloacelor căci Florin Manolescu nu este aici numai istoricul literar sagace și elaborat din cartea sa binecunoscută despre Caragiale, ci și prozatorul care-și regizează savant construcțiile epice din Misterul camerei închise... Autorul explică în Introducerea enciclopediei sale principalele criterii de
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
aprecieze calitățile, îmi trimiseseră, din simpatie spre lectură, cîte 50-60 de pagini fiecare. Și totuși, nu m-am putut reține: tentația "comunicării", a scoaterii în evidență a unor coincidențe biografice sau de motive literare, a posibilei întîlniri în spirit la mijloc de drum, sau, pur și simplu, vanitatea de a-mi clama prezența în timpul unor urechi binevoitoare, a fost prea mare. Imediat, de altfel, mi-a părut rău, mi-am făcut tot felul de reproșuri și, după ce am ajuns la concluzia
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre oralitate și scris: odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de sens: "Și am zis, zic... domne, zic, mi-a zis aseară: te rog frumos, vorbește
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
pildă, generalizarea absenței lui -l final articol în multe registre ale limbii ( "în contractu’ cadru"), tendința analitică de extindere a mărcii lu pentru genitiv-dativ ( "dosaru’ lu... cealaltă firmă", "dosaru’ lu Viva"), frecvența conectorului pragmatic păi și a adverbului așa ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
a constat în prezentarea preferențială și prioritară a "pierderilor colaterale". Expresia a fost folosită prima oară de americani în legătură cu războiul din Kosovo. Presa i-a dat numaidecît un sens dezavantajos pentru cei care o rostiseră, ușor de realizat fiind la mijloc civili uciși de bombe rătăcite ori clădiri demolate fără rost, cum ar fi ambasada Chinei la Belgrad. Nefericita expresie a reînviat în timpul emisiunilor despre Irak. Ciocnirea a două helicoptere aliate ori împușcarea unor copii și femei dintr-un autobuz care
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Parchetul General trebuie să se autosesizeze împotriva procurorului său, Mircea Petrescu, pentru a vedea în numele cui a organizat el tot acest circ judiciar împotriva lui Andrei Gheorghe. Cronicarul se grăbește să adauge că e de această părere nu pentru că la mijloc se află un coleg de breaslă. Dacă în locul lui Andrei Gheorghe de la ProFM ar fi fost un Gheorghe de care nu știa nimeni, ar fi ieșit scandal? Mai mult ca sigur că nu. Și mai mult ca sigur că nimeni
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
de la severitatea și acuratețea geometrică și pînă la diversele variante ale amorfului. Și chiar dacă în preocupările sculptorului nu intră formele exterioare de experiment, întrega sa investigație este un experiment continuu. Care implică, însă, fondul gîndirii și nu simpla administrare a mijloacelor. P.S. în dimineața zilei de 5 august 2006, s-a stins din viață, la sanatoriul din Zătreni, jud. Vâlcea, după o lungă suferință și doar la vîrsta de 66 ani, pictorul Constantin Cerăceanu. Unul dintre cei mai viguroși artiști români
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
persistă și chiar prosperă, fără a stîrni confuzii. Din seria de mai sus, peșin și cash sînt poate termenii cei mai interesanți prin conotațiile lor culturale: cuvinte-pereche și cuvinte-emblemă ale comerțului oriental și occidental, vechi și modern. Între ele, la mijloc de drum, își consolidează poziția și locuțiunea cu banii jos.
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
critic în vacanță de la masa lui de scris. Așa-s Cronicile optimistului, antologia de publicistică scurtă pe care Călinescu a lăsat-o să-i apară, în '64, la Editura pentru literatură. Copertă simplă, cu ramă ieșită în relief, lăsînd la mijloc oglinda mică pe care stau, negre, numele și titlul, pe urmă, cum deschizi, poza, față spre profil, semnătura în josul ei și, imediat, prefața. Prefața peste care mai bine treci, dacă vrei să nu te enervezi în concediu. Fiindcă amintitul cuvînt
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
prin consecința acestei provocări, adică prin profunzimea și acuratețea evocărilor, concepțiilor artistice și judecăților proprii, trebuie amintit faptul că Mihai Sârbulescu, pe lîngă faptul că s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de observator, de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
văzut că o serie de opinii din Creație și analiză, care este o capodoperă în miniatură, au fost, prin referirile la personajul lui Proust, reluate, dacă vreți, fară să știe nimeni despre ceea ce a scris Ibrăileanu, de critica franceză de la mijlocul secolului al XX-lea, Picon, Genet. Aproape merg cu aceleași cuvinte despre personajul la Proust, aceleași cuvinte folosite de Ibrăileanu. - Iată, ne apropiem de sfîșitul divanului nostru. Aș vrea în încheiere să vă întreb, ca pe un om care a
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și se referă tot la mijloace de transport - "așa că au adus o rablă de microbuz" (poezie.ro); "o rablă de elicopter rusesc a provocat un accident aviatic" (gardianul.ro) - sau în genere la aparate, instrumente, obiecte tehnice: "am întrebat dacă n-au cumva o rablă de
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]