499 matches
-
compusă din profesorii Deleanu, Șumuleanu, Ciucă și Slătineanu, care să întocmească un regulament de funcționare. Cu toate acestea, nu au putut fi depășite condițiile provizoratului. În anul 1924, la Secția de farmacie se țineau următoarele cursuri: Botanică profesor A. Popovici, Mineralogie V. C. Buțureanu, Chimie minerală N. Costăchescu, Fizică Th. Ionașcu (Facultatea de Științe), Farmacologie I. Enescu, N. Costăchescu, Farmacie chimică și galenică N. Deleanu, Analize alimentare și băuturi N. Deleanu, Toxicologie N. Deleanu, Igienă M. Ciucă, Bacteriologie Al. Slătineanu. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medicină și științe. În 1930, în planul de învățământ figurează următoarele cursuri: bacteriologie, chimie analitică și calitativă, igienă și parazitologie, botanică, chimie analitică calitativă, chimie analitică cantitativă, chimie alimentară, chimie minerală, chimie organică, farmacie organică și galenică, fizică experimentală, farmacologie, mineralogie, toxicologie și chimie biologică. Cu această structură, Secția de farmacie și-a continuat activitatea în pofida dificultăților. În 1934, s-a produs o nouă încercare de desființare. Consiliul profesoral al Facultății de Medicină "constată cu durere o nouă încercare de sugrumare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Roubaix, ori Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de telecomunicații și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns, potrivit legii din 1929, la șapte grupe de licență: matematică, fizică, chimie, geologie și mineralogie, zoologie, botanica și geografie 80. Numărul studenților înscriși la Facultatea de Stiinte a variat între 17 și 103 până în 1870-1871, trecând de limita de 200 în 1877-1878, de cea de 300 în 1880-1881, pentru ca in 1883-1884 să fie înregistrați nu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
se poate stabili mărimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice și izotopii lor. Studiul radiațiilor X a jucat un rol vital în fizică, în special în dezvoltarea mecanicii cuantice. În afară de aplicațiile din fizică, chimie, mineralogie, metalurgie și biologie, razele X se utilizează și în industrie, pentru testarea nedistructivă a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizează Co-60 și Cs-137. De asemenea, prin radiații X se testează anumite faze de producție și se elimină defectele
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de a face știință în acord cu natura experiențială, creatoare și polivalentă a înălțărilor și extinderilor supraadăugate în timp în edificiul catedralelor societale. Reluând o formulare memorabilă a lui C. G. Jung, conform căreia "nu putem reduce catedrala la rubrica mineralogie sub pretextul că este construită din pietre", autorul propune înțelegerea "catedralei societale" ca "uniune a materiei și a formei spirituale", aceasta din urmă fiind mai degrabă neglijată în lucrările de sociologie canonică. Cum o arată subtitlul cărții de față "o
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ales membru al Academiei Române în 1889. Va fi ministru al Cultelor și Instrucțiuni publice în repetate rânduri. Grigore Ștefănescu (1838-1911), geolog și paleontolog, licențiat în științe naturale la Universitatea din Paris. A fost, încă din 1863, profesor de geologie și mineralogie la Universitatea din București. În 1876 a fost ales membru al Academiei Române. Din punct de vedere politic s-a plasat de partea liberalilor, obținând de mai multe ori mandatul de senator. Vincențiu Babeș (1821-1907), jurist și om politic originar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1741 și 1798) intenționează sa înființeze o academie de științe, precum și o sumă de instituții aferente. Ambițiile prea mari îi depășesc puterile, în speță cele materiale, astfel încât proiectul său se rezumă la o bibliotecă, un mic muzeu de antichități și mineralogie și la un observator astronomic. Acest institut, care dobândește după scurt timp o reputație ce depășește cu mult granițele Transilvaniei este cunoscut sub denumirea de Batthyăneum. Instalat într-o fostă biserică trinitariană, fondul de carte intră în circuit public începând
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
servesc ca discipline de legătură. Zona II cuprinde patru arii: (3) hylenergetica; (4) științele biologice; (5) științele psihologice; (6) științele sociale. Hylenergetica (de la gr. hylé - „materie” - și energheia - „energie”) acoperă studiile dedicate materiei și energiei: chimia, fizica, astronomia, geologia și mineralogia. În rândul științelor biologice sunt incluse: botanica, zoologia, morfologia, citologia, genetica și fiziologia, reunificare însă după principiul evoluției vieții. În rândul științelor sociale sunt incluse: sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline de legătură: biofizica
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alt cîmp de bătălie. Să luăm ca exemplu victoria codexului asupra papirusului în secolul al IV-lea și pe cea a creștinismului asupra păgînismului în aceeași perioadă. Gravura în aramă și primele semne ale dezvoltării științelor naturale (botanică, geologie, medicină, mineralogie). Organizarea caselor de litere în atelierele tipografice (gravorii care mînuiau poansoanele suprimînd ligaturile dintre litere pentru normalizarea matrițelor și accelerarea culegerii) și spiritul de analiză ca nouă normă a rațiunii. Descoperirea tipografică a liniuței de dialog (care făcea posibil stilul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
activitate didactică îndelungată, ca profesor de gimnaziu și de liceu, apoi ca inspector general în învățământul primar și secundar sau ca secretar general la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Singur sau în colaborare, a editat numeroase manuale de citire, aritmetică, mineralogie. Fructificându-și experiența pedagogică, a scris Încercări critice asupra învățământului nostru primar (1888), analiză documentată și pătrunzătoare a situației școlilor din România la acea dată. M. s-a făcut cunoscut mai ales prin studiile și conferințele sale pe teme științifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
cetățanului Minin și cneazului Pojarski“. „Alievii (ciracii) fac la fieșcare 3 ani o expoziție (înfățoșare) de cele lucrate în cursul acela.“ În piața Academiei „este înălțat un obelisc (stâlp patrumuchit, ascuțit la vârf) pentru biruințile lui Romianțov“, iar cabinetul de mineralogie „cuprinde o prețioasă adunare de unelte, modeluri și metaluri brute (nelucrate) și pietre rare a Siberiei, precum și o piatră elastică (îndoitoare) de Brazilia“. Efectul acestor paranteze numeroase este o notă de oralitate sui-generis. Dacă facem abstracție de vârsta lui Asachi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
firele nevăzute ale soartei ce le-a hărăzit să se nască aici. Conform datelor statistice întocmite de cele mai autorizate foruri sau institute de cecetare locale, din cele mai diverse laturi ale vieții ca demografie, sociologie, economie agricolă, strategie, zootehnie, mineralogie, etc., etc., concluzia tuturora, a fost aceeași, anume că principalul factor de producție al comunei, principala sursă de existență a fost, este și rămâne, cel puțin deocamdată, ogorul. În conformitate cu cele mai recente măsurători efectuate în zonă și cu ultimile date
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
laudae”, prezentând o lucrare de licență privind structura mineralelor. În facultate a fost îndrumată de profesori de prestigiu precum Ștefan Procopiu, Octav Mayer, Radu Cernătescu, Mircea Ion Savul și alții. Rezultatele obținute în timpul studiilor universitare o recomandau pentru Catedra de mineralogie din Iași, fiind propusă și susținută de prof.univ.dr. Mircea Ion Savul. Fiind fiică de preot nu i s-a permis să funcționeze la nici o catedră, fiind nevoită să se încadreze ca muncitor necalificat într-o fabrică de bere din Iași
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
îl găsesc lector universitar la Facultatea de Geologie Geografie din București. În numai câțiva ani, ceea ce nu reușise în circa douăzeci și trei, va mai urca încă două trepte universitare, cea de conferențiar și apoi cea de profesor. Catedra de mineralogie a fost cea care l-a consacrat cadru universitar. Între 1990 și 1996 a fost prorector și apoi rector al Universității București. Această funcție administrativă supremă în cadrul universității bucureștene, îl va propulsa în viața politică. Încă de la începutul regimului politic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ed. Pugh (p. 369). Universitatea, Palatul Academiei; I. Zalomit, rectorul Universității; I. Nicolescu, secretar; Facultatea de științe: Al. Marin, decanul facultății; Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în țară, proaspăt inginer, plin de elan și de idei. Nu reușește să obțină o catedră la „Sf. Sava”, în schimb, la Iași, i se oferă o catedră de profesor la Academia Mihăileană (1842-1843), unde predă geometria descriptivă, geologia și mineralogia. Profesor la clasele înalte de economie politică, îndeplinește și funcția de inspector. În această calitate concepe un proiect detaliat (publicat parțial în „Propășirea”, în 1844, și continuat după trei ani în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), în care insistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
după ce a citit exemplarul cărții sale pe care i-l trimisese acesta, profesorul de geologie Adam Sedwick observa că autorul „a abandonat adevărata metodă a inducției“. Iar îndrumătorul și protectorul lui Darwin din perioada studiilor sale la Cambridge, profesorul de mineralogie John Stevens Henslow, sublinia că în carte există multe inferențe legitime, dar autorul „împinge ipoteza (căci o teorie reală nu este) prea departe“. Temeiurile acestor rezerve față de acceptarea teoriei lui Darwin ar putea fi exprimate spunând că cei care le
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Mihaela Macri, icoane pe sticlă (9-18); Muzeul Banatului, Secția de Artă: Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului (9-16); Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss (9-16); Flora și Fauna Banatului (9-16); Mineralogia, estetică a Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Salonul de artă plastică al artiștilor neprofesioniști din județul Timiș - expoziție colectivă de
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]
-
colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Expoziție permanentă: Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat; Sala de Marmură: Între pasiune și performanță, expoziție dedicată istoriei sportului românesc; Muzeul Viorii: Vioara
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
Facultatea de Muzică: Recital de chitară susținut de studenții din clasa asist. univ. Ionuț Dorobanțu, 31. 05, ora 17. Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; Mineralogie estetică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucutiene“; „Gravură Käthe Kollwitz“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Adriana Tomici Ilin (l. -v. , 9-18
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
statuie, o altă sculptură, un alt miner. Însă care nu-i aparține aceluiași nobil, ci, după cum ne-a asigurat dl Constantin Gruescu - nea Costică, după cum îi spun prietenii din toată lumea, cunoscutul colecționar de flori de mină și creatorul Muzeului de mineralogie estetică a fierului de la Ocna de Fier - este o lucrare nereușită a unui imitator lipsit de talent al lui Tiberiu Bottlik. Despre Bottlik am stat de vorbă cu nea Costică, unul dintre puținii prieteni ai sculptorului. Între timp, minerul lui
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Expoziție permanentă: Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat; Sala de Marmură: Între pasiune și performanță, expoziție dedicată istoriei sportului românesc; Muzeul Viorii: Vioara
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
Swallow și aproximativ 50 de studenți de la facultate au făcut o excursie, mai bine zis o vizită de lucru, în zona Reșița - Crivaia - Muntele Mic. A rămas profund impresionată de frumusețea locurilor și a peisajelor, dar și de Muzeul de Mineralogie „Constantin Gruescu“ din Ocna de Fier, pe care l-a vizitat cu mare plăcere. Tot cu studenții a mai întreprins o vizită de lucru la stația de pompare a apei de la Aquatim și are în plan o vizită la stația
Agenda2004-19-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282384_a_283713]
-
colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Expoziție permanentă: Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat; Sala de Marmură: Între pasiune și performanță, expoziție dedicată istoriei sportului românesc; Muzeul Viorii: Vioara
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]