939 matches
-
mi se cuvenea oarecare întâietate la împărțeala părerilor de bine, pentru că eu îl știam încă din copilărie și eram prieten chiar și cu Budulea cel bătrân. [...] Întorcândumă acasă după cele dintâi ceasuri petrecute la școală, sufletul îmi era plin de minunățiile ce văzusem. Închipuirea mea de copil era prea slabă spre a putea aduna atâta sumedenie de copii la un loc, și toți acești copii, pe care îi văzusem acum în aievea, ședeau tăcuți, nemișcați și cu ochii țintiți la învățător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că Îi fac pe evoluționiști să considere că nu poate exista o minte atât de deosebită Încât să poată realiza așa ceva și numai Întâmplarea, hazardul a determinat existența a ceea ce ne Înconjoară, Plecând de la aceleași argumente, creaționiștii consideră că această minunăție din jurul nostru nu este posibil să fie datorată Întâmplării ci, așa cum menționează Max Planck (1858 - 1947): „Toată materia, Își are originile și continuă să existe, doar În virtutea unei forțe. Suntem nevoiți să presupunem că, În spatele acestei forțe, există o Minte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a străbătut va fi de-acum înainte un spațiu al înstrăinării. Dacă Nică este tipul copilului universal, mama lui este tipul mamei din toate timpurile, o femeie superioară, cu fire sociabilă: "Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat, când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu-i gângurind și uitându-mă în ochii ei cu drag". Trăind la granița fabulosului, universul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plecării copilului la școala din Broșteni, râia căprească, distrugerea casei Irinucăi, fuga înapoi acasă, cu pluta pe Bistrița. Partea a II-a începe pe un ton nostalgic, evocă amintirile din copilărie, chipul mamei care "știa a face multe și mari minunății", întâmplări celebre (la cireșe, pupăza din tei, la scăldat), celebra autoironie: " Ia, am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești...". Partea a III-a începe cu un dialog al naratorului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avea cine să ne tragă ciubotele". Mama lui Nică este o mater genitrix a universului mitic al copilăriei (Mircea Tomșa). Prin calitățile ei, Smaranda face legătura dintre existența fenomenală (spațiul familial) și infinitul cosmic, știind să facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apoi ghirlandele și beteala, iar la sfârșit globurile. De Crăciun, cu toții redevenim copii măcar pentru câteva clipe. E vremea Crăciunului, sărbătoarea tainei și a misterului. Renii sunt înhămați la sănii iuți ca vâtul, iar Moș Crăciun colindă voios, bucurânduse de minunăția brazilor împodobiți. Povestioare vechi de când lumea Se pare că tradiția bradului de Crăciun a fost instaurată pentru prima dată în Germania, cu apropae 1000 de ani în urmă, când, Sfântul Boniface, care a convertit germanii la creștinism, a trecut pe lângă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ambalaj își expun bogăția de ghivece improvizate din pahare și cutii de plastic. Mulți iubitori de flori și de animale mici merg la această piață singuri sau cu copiii, trec de la o tarabă la alta, încântându-și privirile cu aceste minunății ale naturii vegetale și animale, cumpărând, după sumare negocieri, fie un cățeluș, ca un ghem de blană, fie un pisoi sau un pui de urecheat pe care copiii îl strâng la piept, în dreptul inimii, dând semne că nu s-ar
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Introducere în didactica biologiei (ediția a II-a) Lorin Cantemir, Teodora-Camelia Cristofor, Istoria tehnicii. Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze 1 Deși are un caracter preponderent geoistoric, lucrarea conține și elemente din alte domenii. 2 Aceste minunății ale unei naturi divine au inspirat penelul iscusit al multor pictori. Călătorind prin întreaga noastră țară, vom avea impresia deloc greșită că ne plimbăm pe culoarele unui vast muzeu. 3 Mai există două cordoane de seismicitate moderată, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
58 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și Florica Georgescu, Editura Meridiane, București, 1993, p. 100. 59 Ibidem. 60 Ibidem. 61 Cartea lui Messer Marco Polo zis și milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii, traducere, cuvânt-înainte și note de Emanuel Grosu, Editura Humanitas, București, 2004, p. 304. 62 Umberto Eco, Kant și ornitorincul, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 2002, pp. 65-66. 63 Pamela Gravestock, Did Imaginay Animals Exist?, în vol. The
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
254 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și Florica Georgescu, Editura Meridiane, București, 1993, p. 100. 255 Ibidem. 256 Ibidem. 257 Cartea lui Messer Marco Polo zis și milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii, traducere, cuvânt înainte și note de Emanuel Grosu, Editura Humanitas, București, 2004, p. 304. 258 Umberto Eco, Kant și ornitorincul, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 2002, p. 65-66. 259 Pamela Gravestock, Did Imaginay Animals Exist?, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
studiilor. De aceea copilul vede în ființa care i-a dat viață o adevărată zeiță, de unde și acea atitudine de venerație pentru mama sa, realizată sub forma unui adevărat imn filial: „Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat, și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat.” Tabloul acestei mame poartă în el
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea!» Și vremea se îndrepta 8după râsul meu... Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
câte doi sau trei de zeci și sute. Mulțime de trandafiri, stele, apusuri de soare, curcubee, frați și surori, mătuși și veri, dar numao mamă, în întreaga lume.” Kate Douglas Wiggin „Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu i, gângurind și uitându-mă în ochi-i cu drag! Și sânge din sângele
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
istoriografia muzicală ale domnului Alexandru Emanoil au fost privite cu indiferență doar de ei, cei care erau, prin natura menirii lor, obligați să se declare onorați să îl susțină! Prin atitudinea manifestată față de un act cultural important și în gestionarea minunățiilor artei aflate în patrimoniul lor național, forurile culturale ce reprezinta aici Franța, Rusia și Italia nu s-au dovedit mai interesate decât ai noștri specialiști. Astfel că autorul a tipărit toate aceste lucrări printr-un important și istovitor efort financiar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din Europa occidentală, și-au făcut doctoratele acolo și nu se mai întorc decât în vacanță. Au cariere frumoase și la urma urmei contribuie din plin la schimbarea în bine a imaginii României. Speranțele mele se leagă și de o minunăție de fetiță care a apărut în viața noastră de aproape doi ani, nepoata mea Iulia, pe care îmi doresc să o văd crescând și evoluând într-o lume cu un simț mai precis al direcției, cu mai multă decență, respect
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
statură, anunța de la parter: „Zupaaa!...”. Întâi se servea gustarea de dimineață, o zupă de chimen, apă fiartă cu câteva bucățele de pâine tocate ca anafura, cu miros de chimen și două-trei steluțe de ulei deasupra. Ni s-a părut o minunăție. După atâta înfrigurare ne încălzea stomacul și nici nu mirosea a ciubăr putred. Un deținut de drept comun, același totdeauna pe etaj, distribuia elixirul sub privirile atente ale gardianului. Îl chema Șaramet, era găgăuz, condamnat pentru crimă de omor la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe câmp. Cei prinși au fost jefuiți și dezbrăcați, vagonul de poștă devastat și coletele violate. CFR-istul poștaș și însoțitorul au fugit și ei să își scape viața. Dar, o, minune! Dezertorii sovietici spărgând ambalajul din scândură, la vederea minunăției s-au prosternat la pământ. Unul care rupea un pic pe românește înduplecă un călător să le descifreze adresa. Lumea e rechemată în tren, i se restituie obiectele și hainele furate. Tâlharii duc ei înșiși Chivotul la poarta Mânăstirii Vladimirești
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu alta. Masa de după Înviere, a rămas și după plecarea soției mele, o masă sfântă, ca și cea din Ajunul Crăciunului. După trecerea acestor clipe, pentru noi, ca familie, 697 parcă sărbătorile și-au Împlinit rostul. Să vă spun o „minunăție”. Cu o zi două Înaintea Floriilor am primit o scrisoare de la Dl. Profesor Constantin Ciopraga. „Minunăția” a fost cuvântul Întrebuințat de Domnia-sa. Despre ce este vorba... În anul 1999, pe la Începutul lunii septembrie, Îmi apăruse cartea „Tăcerea orchestrei” și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și cea din Ajunul Crăciunului. După trecerea acestor clipe, pentru noi, ca familie, 697 parcă sărbătorile și-au Împlinit rostul. Să vă spun o „minunăție”. Cu o zi două Înaintea Floriilor am primit o scrisoare de la Dl. Profesor Constantin Ciopraga. „Minunăția” a fost cuvântul Întrebuințat de Domnia-sa. Despre ce este vorba... În anul 1999, pe la Începutul lunii septembrie, Îmi apăruse cartea „Tăcerea orchestrei” și neavându-i adresa, am trimis la revista Cronica, exemplarul cuvenit dar și un plic cu câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
felii cred că te făcea. — Ei, știi ce înseamnă asta, nu, domnișorule Cristian ? — Uimește-ne ! — Înseamnă că a fost un poem chiar bun ! Nu că merită să atingi fundul Dâmboviței pentru un poem, feliat ca pas- trama, dar păcat de minunăția de sticlă de vin... și Pribeagu se ridică, scuipând puțin sânge. Mihail o fi prin Cișmigiu ? — Mergem ? — Nu v-ajunge seara asta ? râde Mamutu’. — Care seară ? Nici n-a-nceput ! Asta e întrebare de dimi- neață pentru orașul ăsta ! Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
la Răcaru. — Domnișorule Cristian, am eu bani. — Dar n-aș putea... — Domnișorule Cristian ! Nu simțiți că aceasta este o seară de-a dreptul minunată ? — Da, dar... — Dar ce ? De ce s-o oprim tocmai acum și să nu vedem ce alte minunății ne mai ascunde ? Lasă așa, că la următorul chef îmi las ficatul în mâinile și portofelul dumitale. — Urcați sau nu ? întreabă birjarul, sictirit. — Noi nu urcăm, țipă Pribeagu, după care rămâne mut, cu o privire tembelă, către trăsură. Uitați ! Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri, ridică foarte hotărât Pribeagu degetul arătător. Domnișorule Cristian ? Dar Cristi amuțise la vederea minunăției de fată. Și un sentiment de gelozie nemaiîntâlnit îi invadase tot trupul. De gelozie și neputință, știind că cele câteva hârtii și monede pierdute prin buzunare n-au cum să o miște pe frumoasa curtezană. — Domnișorule Cristian, permiteți-mi să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mai puteți ieși din Bucureștiul ăsta nemernic de frumos care ne înghite pe toți ? Așa au fost tot timpul Cristian Vasile și Jean Moscopol, prieteni și rivali. Le plăcea să se înțepe în legătură cu cine are mai multe prezențe la radio - minunăția care începuse de curând să emită muzică direct în casele oamenilor și avea să schimbe lumea, aducând artiștii spre brațele publicului, chiar dacă acesta nu putea fi prezent la spectacole -, se întreceau pe cine are sălile mai pline, cine are mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ani. Se dădea întruna la radio, era atât de cerută, că o auzeai uneori și de zece ori într-o zi, poate și mai bine. La concerte, la Grand, pe bulevardul aglomerat al Victoriei, lumea venea buluc să audă noua minunăție pe viu. „Bis, bis“ se striga și după a treia sau a patra audiție și cu greu îi îmbuna Cristi să mai schimbe repertoriul. Acceptau o melodie, două, hai, trei, și o cereau din nou, insistent, cu aplauze și chiote
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
linii melodice ale tango- urilor lui Cristian Vasile. Multă antipatie a început să stârnească în rândul colegilor săi de breaslă, care de invidie lansau zvonuri care mai de care mai răutăcioase despre el, taxându-i viața boemă și libertină. Multe minunății a mai auzit Cristi pe la mese dis- cutându-se, și de fiecare dată îl bufnea râsul, apreciind creativitatea rivalilor săi. Numărul amantelor fictive se înze- cise, la fel și numărul bețiilor fictive fără sfârșit, care se terminau cu câte o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]