15,494 matches
-
ceea ce impunea programa și conștiința neputinței de a ne izbăvi de prea multă minciună. Am prins încă astfel de profesori, care umblau cu Istoria... lui Călinescu în geantă, arătându-ne-o, în părăsirea sălilor noastre de clasă, ca pe o minune din alte vremi. Nu atât la mine mă gândesc, scriind acestea, cât la cei tineri, fragezii de acum. Cine le sunt acele fascinante modele, în stare să le deturneze întru luminare devenirile? Școala românească, cu marile ei tradiții, asaltată de
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
foc; Poate-n altă toamnă Am mai mult noroc Tu să fii aceea Munți de întâmplare ceasurile poartă, Calea vieții nu e niciodată dreaptă, Când deschid bezmetic poartă după poartă, Tu să fii aceea care mă așteaptă; Și de ești minunea zilelor puține, Lângă ne-ndurarea vremilor de clește, Cu frumosul lumii întrupat în tine, Tu să fii aceea care mă-nzeiește; Când cuprinde ziua cerul ei subțire, Nu știu nici cărarea, nici cuvântul rege, De-mi va fi privirea zid de
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
nostru se-nvârte de cinci ori Pe stofa-nchipuită cu braț și subsuori. Doar truda Ta, Părinte, e-ntreagă și-ncheiată: Croiși în șase zile ce-ai măsurat o dată. Apoi, Meșter și Calfă, ai prins a iscodi Cum ți-a ieșit minunea și-ai zis: fie ce-o fi! Și n-ai mai dormit singur în cea de-a șaptea zi. în zori ai dus la buze făpturile de lut, Dând glas și suflet lumii cu-ntâiul Tău sărut. Psalmul II De
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
ficțiuni", el replică: ,- Ei, tată Simion, ia mai scutește-mă pe ziua de azi măcar de vaca ciută. Ce vrei, să-ți înghit toate min? unile într-o zi? Mai păstrează-mi și p-altă dată". Saltul de la minciuni la minuni e, astfel, nu doar dovada unui gratuit joc de cuvinte, ci și dovada nevoii de a rămîne încă în ambiguitate, chiar citind totul în cheie ironică. E ca și cum teritoriile acestea ale invenției n-ar trebui nicicum denunțate ca false. Să
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
darul naturii ca zmeul în noaptea adâncă daraua mai mare-i decât ocaua și-i mare pedeapsă ranchiuna ta mare. XXXI. Pe vârful muntelui tău în adâncul inimii punctul slab al iubirii m-am bucurat toată viața potrivindu-mă de minune cu grădinile suspendate; dar asta nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine pe vârful muntelui tău. XXXVII. În fața patului Dragostea mea nici laie nici bălaie, dușman de moarte-al
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
ridicai Vuind în valuri Să mă ajungi, Dar graiul tău Mi-era ca ceața... în van citeam în scoici, în alge, Cuvintele Demult desprinse, Din cartea De pe fundul apei. Silabe de nisip Mocneau în juru-mi, Cu pâlpâiri Nedeslușite. Dar ce minune - Mărunțirea Scria la infinit întregul, Fărâma, totuși Desfăcută, Se mai putea încă deschide în curcubee De ecouri. Cum...? Cum se desface sufletul de trup, Când lasă-n urmă boala ca o taină, Și trece-asemeni boarei prin ai săi? Cea care
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
de subtilitate filologică și înaltă erudiție, oferind cititorilor ediția de opere Ion Pillat și poate cel mai fidel portret al poetului. Era împăcată. Socrul, pe care acum îl înțelegea altfel, cu care - îmi repeta adesea - s-ar fi înțeles de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte. Dar preaplinul sufletului și scânteia din ochii numeroșilor tineri care o vizitau, precum și dorința poate inconștientă de a evada din cotidianul cenușiu
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
pentru ca două-trei săptămâni mai târziu, după marea victorie, să fie cu toții puși pe liber. Se pensionase așadar, fusese relativ simplu, avea un dosar medical complex, operații, tahicardie, dureri de cap și, în special, multă imaginație care i-a servit de minune, atunci când doctorul care-i întocmea fișa confruntase mai multe diagnostice și observase că multe se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
mi-o da: mă mulțumeam să fiu o lume întreagă, iar rațiunea o vedeam ca pe vîrful de iceberg al unui dar ascuns. Greșelile-mi minuscule creșteau sub lupa oarecum geloasă a acelei rațiuni și mă sileau să aștept o minune care să le împăturească iar în adagiul lor embrionic (abia mult mai tîrziu greșelile-mi, leneșe, aveau să stea cu șoldurile împăcate). Nu mai eram atît de mic încît să nu fi învățat să vreau să uit. Cînd, în fine
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
a lumii, este "ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu, de influențe și
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu, de influențe și împrumuturi, ci de paralelisme posibile între spirite afine
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu, de influențe și împrumuturi, ci de paralelisme posibile între spirite afine și totuși atât
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu, de influențe și împrumuturi, ci de paralelisme posibile între spirite afine și totuși atât de deosebite
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
e o nadă, Ispită pentru tot ce se întâmplă, în care alte chipuri o să cadă, Cu alte nopți ascunse lângă tâmplă Către o floare încă neînflorită Cât se petrece vara-n fire Privești la cer cu ochii vii Și lași minuni să se deșire Peste coline și câmpii; Mă-ntreb mirat de unde-ți vine Eternul bucuriei nimb, De vrei să faci întruna bine Fără să ceri nimic în schimb? Tu știi că turmele grăbite Cătându-și ierburi dulci cu jind, Te calcă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Bârnele gândurilor rupte Se-adună albe în coloane, prin geamul tulbure lumina Se despletește ca-n vitralii. Acoperișul de colibă Se-nalță-n turle, se subție, Podeaua mică, netezită Se-ntinde-n lung și-n latul lumii. Poteca ta către minune Oriunde -ai fi, crește sub pasul Care te duce parcă singur, Atât de sfânt e-acum pământul... Contur Cum se transformă închisoarea într-o chilie de monah? Cum chemi în carceră lumina Când nu mai știi nici un cuvânt? Aprinzi în
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
face drumul "de la Pământ la Lună" ca să descopere lucruri pe care nu le știe sau ca să dea mâna cu seleniții, ci doar ca să confirme deducțiile, afirmațiile și observațiile astronomilor, adică tocmai lipsa aerului, pustietatea, răceala și craterele. Este aproape o minune că Luna pe care Jules Verne o propune cititorilor în 1865, când apare romanul De la Terre ŕ la Lune învinge zeița milenară și are un uriaș succes. Faptul se explică prin bulimia științifică a contemporanilor săi, dornici să înțeleagă totul
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
arestat și împreună cu un lot de români basarabeni deportat dincolo de cercul polar. După un an de zile, în condiții groaznice de viață, moare cu gândul la Dumnezeu, Căruia i-a încredințat pe cei dragi ai lui. Cineva scăpat ca din minune de acolo i-a relatat lui Valeriu aceste lucruri. În 1941 Valeriu este arestat la Iași împreună cu un grup de studenți și elevi FDC-iști, dar în anchetă face în așa fel încât toți ceilalți scapă, fiind singur condamnat la
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
l-oi lua la mine-acasă.Ce-or mai zburda Lupișorii... V. TRANDAFIRAȘUL DE CÂMP, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. După Goethe Într-o zi de primăvară, Stingheră, pe arătură, Zări băiatul o minune: O floare roz: o răsură. Ce bucurie pe-amândoi Când prima oară se văzură! Alergând într-o suflare, Se-apropie sfios de ea Și, cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz trandafiraș, Vino în grădina
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin și drăgălaș. Surprinsă, tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Citește mai mult După Goetheîntr-o zi de primăvară,Stingheră, pe arătură,Zări băiatul o minune:O floare roz: o răsură.Ce bucurie pe-amândoiCând prima oară se văzură!Alergând într-o suflare,Se-apropie sfios de eași, cuprins de o dorință,Grăi, în timp ce o privea.-Răsurică, răsurea,Sălbatic roz trandafiraș,Vino în grădina meași câmpia
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de a ne confrunta cu lumea. Poezia din acest florilegiu ne este oferită în accepția sa cea mai înaltă, ca maximă purtătoare de semnificație, instrument de cunaștere, radar ce ne poate relaționa cu „divinul” din noi. Viorela Codreanu Tiron invocă minunile Creației astfel încât ea însăși să se prefacă în rugăciune întru comuniunea cu Creatorul: „Și-nvață-mă, Doamne, /cum să percep și să-nțeleg muzica/ din strunele curcubeului/ ca liniștită s-adorm în brațele tale/ și rugă să fiu peste noap-te
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
ametist alte capete-n coroană - alte frunți sub joc de săbii alte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite și-n noi viersuiri - noi fraze - trec Cuvântul prin noi site... ...o minune-i veșnicia - din crin cer până-n pământ dar destăinuiri nu face Înviatul din Mormânt... de vezi semne în abisuri: taci - asculți și înțelegi nu-ți tocmești tălmaci uimirii nici pe magi și nici pe regi ...nu poți ști - uitând de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-i gura iadului umple gura raiului pe picior de plai ajunși de raze să fim străpunși să uscăm păcat și vină să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm la sfinți cocori grădina cu sfinte flori hai - bureți întunecați la minune ajutați și-o să fiți în ochii Lui creți de nori - lumii gurgui BRIC-À-BRAC-URI NECESARE a murit modern: înghețat în plin câmp experimental vă urâm - cu simpatie: vomați din plin - ca poftă ce va să fie doi oameni mugeau - apoi au
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
un cântec mut turme-n poiene au făcut popas păstorii au trecut în nevăzut: din cer așteaptă - toate - Sfântul Glas solemn - pâraiele cu țurțuri iscălesc pe filele pădurii-n rugăciune stinghere-n pisc - tălăngile vestesc: trepte de nori se dezvelesc minunii ...în mijlocul de magi și de păstori El-Crist aprinde drum de flori... mașini care se scapă pe ele (numai motorină...) înviorând funebru iarba pădurii burtoșii - doi câte doi la grătarul răscrăcărat sub brazi: nemulțumiți că pe tot întinsul sârmelor sleite - nu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]