881 matches
-
ȘI MĂ ARDE Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă frige luna grea de vară, Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oară În miriștea cosita de-un bunic. Mă-înțeapă paiul grâului ucis, Mă arde pâinea caldă, nedospita, Îmi plânge luna iulie din vis De când am fost mireasă mult iubita. Adun imagini, ăn de an, si doruri Ce le păstrez în suflet ca-într-un cufăr
MĂ FRIGE ȘI MĂ ARDE de DORA PASCU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375715_a_377044]
-
ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru și de praf și de fir cenușiu ce-a picat de pe oaia cu mielul alături când se-ascunde pescărușul sub mal pe sub corp de stabilopod tot cu ochi pe
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru și de praf și de fir cenușiu ce-a picat de pe oaia cu mielul alături când se-ascunde pescărușul sub mal pe sub corp de stabilopod tot cu ochi pe
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru ... Citește mai mult când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoaptecând e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilorcând gâtul
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greiercând ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aerfără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufărcând pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru... V. ADINA DUMITRESCU - HÂRJOANA CU MINE (VERSURI), de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. JOCURILE CREPUSCULULUI Mă las vederii ambilor ochi pe jumătate, mă
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
care le-am identificat, le corespund trei modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
du texte. Ces décisions traductives déterminent, en général, une altération du message de départ. 5. 2. 4. Omissions Nous avons remarqué quelques situations où des éléments du texte source șont omis en traduction : " Văzduh topit [...]/curgea de-a lungul peste miriști că un râu. " " L'air fondu [...]/coulait dans leș champs comme une rivière. " (Pământul/La terre) (Miclău, 1978 : 133). L'image de départ est celle de l'air fondu qui coule " à travers " (" de-a lungul ") leș champs, et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
adverbe " aussi " est encombrante, tandis que la version n'est pas correcte du point de vue grammatical. " Pe spate ne-am întins în iarbă : tu și eu./ Văzduh topit că ceara-n arșiță de soare/curgea de-a lungul peste miriști că un râu. Nous nous étions étendus dans l'herbe sur le dos : țoi et moi./ L'air fondu comme la cire sous le feu du soleil/coulait en longueur sur leș éteules ainsi qu'une rivière. " (Pământul/La terre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până întru a domni asupra ei, lipsa aceasta ne esplică împregiurarea că cea mai mare parte a actorilor aparține acestei trepte, acestui stadiu. Ba încă să ne ținem fericiți când simțim că adie o suflare caldă de inspirațiune asupra (cîmpului) miriștei celei uscate de vulgaritate și de sărăcie poetică a masei cei mari de actori; să ne ținem fericiți când esistă o asemenea suflare, care să ne-aducă aminte de-a artei patrie adevărată. Indiviualitatea femeiască stă în genere mai aproape de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie de cel puțin 4 ani și în mod ideal de 6 ani . Resturile vegetale rămase după recoltare ar trebui tăiate și arate pentru a minimaliza răspândirea tulpinilor putrezite, iar noua cultură nu ar trebui semănată în câmpurile adiacente vechii miriști. Există unele probleme și în ceea ce privește cultivarea după sfecla pentru zahăr, deoarece aceasta are anumiți dăunători comuni cu rapița. 2.2.7. Fasolea și soia Fasolea de câmp este caracterizată ca o plantă având o rădăcină bine dezvoltată, capabilă să pătrundă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor sunt implicate în acest proces. în funcție de tipul solului, rădăcinile trifoiului roșu sau ale lupinului se pot extinde în adâncime până la 1,5 - 2 m, în timp ce rădăcinile trifoiului alb, măzărichii comune și rapiței în miriște ating adâncimi de 0,8 - 1,5 m, iar cele ale muștarului și măzărichii păroase ajung până la 0,8 m. Controlul buruienilor poate fi atins repede, îngrășămintele verzi fiind mai competitive în lupta pentru spațiul de nutriție, apă, lumină și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
câmp are un efect similar înainte de sfecla pentru zahăr, iar un îngrășământ verde de muștar poate fi de folos în lupta contra viermilor sârmă. Există o gamă de potențiale îngrășăminte verzi care pot fi semănate printre rânduri sau semănate în miriște și pot fi rezistente sau nu la iernare. De obicei ele sunt semănate în miriște după cereale, cartofi sau alte culturi care nu sunt recoltate prea târziu. Primăvara pot fi păscute, dar de obicei sunt împrăștiate ca îngrășământ după ce s-
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate fi de folos în lupta contra viermilor sârmă. Există o gamă de potențiale îngrășăminte verzi care pot fi semănate printre rânduri sau semănate în miriște și pot fi rezistente sau nu la iernare. De obicei ele sunt semănate în miriște după cereale, cartofi sau alte culturi care nu sunt recoltate prea târziu. Primăvara pot fi păscute, dar de obicei sunt împrăștiate ca îngrășământ după ce s-au tăiat, sau lăsate să se ofilească câteva zile și apoi se încorporează în sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sol a fost mineralizată ca rezultat al creșterii activității biologice în urma aplicării îngrășămintelor netratate. Factorii care determină alegerea fie a compostului fie a gunoiului sunt rezumați în tabelul 4.9. în Marea Britanie, mari cantități de îngrășăminte organice sunt produse pe miriște, unde este permisă acumularea lor pentru o anumită perioadă de timp. Principalul motiv pentru aceasta este faptul că gunoiul stocat devine tasat, comprimat, iar construirea grămezii de compost îngreunează descompunerea secundară. în cazul în care compostarea a fost făcută prea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea nitraților prin aplicarea mustului toamna pe miriște, existând și suspiciunea că amoniacul volatilizat în urma administrării, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la formarea ploilor acide. Altă problemă majoră a poluării este cea a mirosurilor emanate, denumite în termen eufemistic “patria aerului”, care este o problemă comună
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Andromedei, 1/1978), Ion Agârbiceanu (1/1983), Marin Preda (3/1984), Zaharia Stancu, M. Blecher, Hortensia Papadat-Bengescu (varianta definitivă a nuvelei Rochia miresei, 4/1989), Ion Vinea (povestirea Mireasmă pe calvar, 1/1990), Mircea Vulcănescu (prozele Rada, Spre casă, Prin miriște, 1-2/1996), G. Bacovia (poemele în proză Tăcere de savant și Oameni civilizați, 1-4/2001). Publicația oferă tiparului și texte dramatice inedite având ca autori pe Eusebiu Camilar, I.L. Caragiale (Titircă, Sotirescu et c-ia - caietul berlinez cu schițele pentru
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
nu necesită multă Îngrijire, astfel Încât să se adapteze la programul lor. După cum am văzut mai devreme, profitul pe care Îl aduce o anumită cultură poate să nu fie reprezentat doar de cantitatea de boabe obținută și de costul producerii ei. Miriștea poate juca un rol esențial, fiind folosită ca sursă de nutreț pentru animale sau baltă pentru păsări. O cultură poate fi vitală datorită efectului pe care Îl are asupra solului atunci când este plantată alternativ cu o alta sau datorită modului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atras, satul constituie la nivelul expresiei un prim termen-pivot, semnificativ atât din punct de vedere tipologic, cât și din perspectiva arhitecturii structurilor lirice. Satul „de sub munte” e înconjurat de livezi și grădini, de poiene cu otavă, de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P. Deleanu, George Miriște. La „Cronica literară” Val. Neagu se ocupă de romanul Golia al lui Ionel Teodoreanu, D. Florea se oprește asupra volumului Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Cezar Miron asupra romanului Aurul negru al lui Cezar Petrescu. Sub titlul
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
vietăți. Căci nu degeaba a rostit profetul cuvintele de mai sus, folosindu‑se de o parabolă. Într‑adevăr, prepelița este un animal tare țanțoș. Ori de câte ori ochește prin preajmă un cuib al altei prepelițe, plin cu pui - tatăl fiind plecat prin miriște [după mâncare] - ea începe să imite vocea acestuia din urmă și să cheme puii. Puii, crezând că e chiar tatăl lor, dau fuga la ea. Și ea tare se mai mândrește cu puii altuia, de parcă ar fi ai săi. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al personajului (să ne amintim că prima fiară de la Dan. 7,4 este pe jumătate leu). Pecetea este o trimitere la Apoc. 12,16. „Fața lui este întunecată, firele de păr de pe cap, ascuțite ca niște țepi, sprâncenele [stufoase] ca [miriștea] câmpului, ochiul drept ca luceafărul din zori, celălalt ochi, ca al leului, gura lungă de un cot, fiecare dinte de o palmă, degetele ca niște coase, urmele tălpilor lungi de două palme, iar pe frunte scris: Anticristul. El se va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o mbrățoșat Și ca morți jos au picat Și din grai așa grăia: — Maică, măiculița mea, Meri la târg la Glogoveț Și cumpără giolgi cu preț, Și mi-l coasă-n patru foi Și ne-n groapă pe-amândoi în miriștea plugului, De marginea drumului, Cine-o trece, toți să vadă Ca fost dragoste curată De la un june și-o fată. Rămas bun, măicuță dulce, Io cu nevasta m-oi duce!449. * „Măicuță bătrână” este o prezență (descrisă aproape stereotip) pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iconografic, efuziunea sentimentală se condensează în contemplație. Iubitei frenetice i se substituie „o fată ca Iisus de doisprezece ani”, sunt contemplați „patriarhi biblici cu barba ca iernile / și mantii albe ca helgile”, care ies din cer făcându-și loc „prin miriștea de stele”. Poetul visează și aventuri argonautice, când și când făcând apel și la elemente de figurație decadentă: cabarete verlainiene, dansatoare ce își „leagănă Etiopia de-abanos a coapselor”. Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]