918 matches
-
mai publicat, în colaborare cu Viorel Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria de ucenic, Oradea, 1993; Femeia în roz, Oradea, 1997; Despre mistificare, Oradea, 1998; Ridicolul, Pitești, 1998; Tandrețea dintre noi, Botoșani, 1999; Despre calitatea umană, Pitești, 2000; Leonid Dimov (în colaborare cu Viorel Mureșan), Brașov, 2000; Orbul și dintele de aur (povestire eseisticopoematică), Pitești, 2002. Repere bibliografice: Ioan Moldovan, „Călătoria de ucenic
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
1-2; Iulian Boldea, Arta evocării, VTRA, 1995, 1-2; Ioan Moldovan, Cântece de dragoste și moarte, F, 1997, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Spectacol în spectacol, RL, 1997, 45; Octavian Soviany, La bâlci, cu femeia în roz, CNT, 1998, 15; Iulian Boldea, Patologia mistificării, VTRA, 1998, 9; Doina Curticăpeanu, Suprafața lui Moebius, F, 1999, 11-12; Adina Dinițoiu, Trei poeți „optzeciști”, OC, 2000, 8; Mircea A. Diaconu, Traian Ștef: o melodie tandră, CL, 2000, 5; Iulia Popovici, Ithaca, RL, 2000, 33; Gheorghe Grigurcu, Ulise ca
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Cristoiu să considere că autorul Cîntecelor de pierzanie s-a autofalsificat, silindu-se a-și recomanda poezia anterioară cotiturii de la 23 august 1944 drept "prevestitoare a revoluției comuniste". Un soi de albatros care, pasă-mi-te, anunță furtuna. E o mistificare de sine evidentă: "Parcurgînd fără prejudecăți volumele Cîntece de pierzanie (1938), Cîntece noui (1940), Poezii (1943), Orașul pierdut (1943), mi-a încolțit bănuiala că poetul a pus la cale un fals ce i se va dovedi de-a lungul timpului
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
Eliade, un spirit al amplitudinii, București, 1995; Fragmente critice, vol. I-II, Craiova, 1997-1998, vol. III-IV, București, 1999-2000; ed. vol. I, București, 1998; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, București, 1998; Mit, mitizare, mistificare, București, 1999; Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu, București, 2000; Clasici români, București, 2000; Ficțiunea jurnalului intim, I-III, București, 2001; Genurile biograficului, București, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Proză literară, introd. edit., București, 1964 (în colaborare cu Flora Șuteu), Poezii, pref.
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
În realitate, prorocia lui Moise nu are nici o legătură cu mitul lui Dionysos, ea referindu‑se în mod strict la înălțarea lui Isus la cer, după înviere. Demonii - precursori, prin viclenia lor, ai viitorului Anticrist - se află la originea acestei mistificări (1 Apol. 54). Creând un antimit, ei au reușit, mai întâi să devieze atenția oamenilor către un fals zeu și apoi să treacă în umbră adevărata Înălțare la ceruri a adevăratului Dumnezeu. În acest fel, demonii au falsificat aproape toate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea a faptelor credinciosului. Ne dăm seama astfel în ce măsură Origen lărgește spectrul semantic al cuvântului „Anticrist”, care se referă nu doar la o falsă învățătură, ci la orice gen de mistificare. Fragmentul merită reprodus in integrum: Puto autem quia non solum est sermo Christus et simulatus sermo Antichristus, ueritas Christus et simulata ueritas Antichristus, sapientia Christus et simulata sapientia Antichristus fallens amatores sapientiae dei et ueritatis, quae omnia pertinent ad fidei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
SION, Gheorghe (18.V.1822, Mamornița - Cernăuți - 1.X.1892, București), memorialist, autor de versuri și teatru, traducător. Sedus de plăsmuirea enormă din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii copii ai Eufrosinei (n. Schina), fiică de eterist, și ai paharnicului Ioniță Sion. Învață mai întâi acasă cu un dascăl rus, apoi cu altul, grec. Din cauza unui
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
câteodată) îndreptată asupra nurorii, o intrusă periculoasă pe firul iubirii dintre mamă și fiu: Maică-sa nu l-ascultat, Nora-n temniță-a băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală: „Fiuț, fiușoru meu,/ Cât am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă,/ Am rămas inimă arsă,/ Și de când ne-ai părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iubise însă pe Petrini doi ani (cât durase despărțirea de Petrică Nicolau), fusese extraordinară, și Petrini, bărbatul îndrăgostit, nu înțelege ce s-a petrecut cu femeia pe fața căreia apăruse, atât de promițător, lumina simbolică. Matilda are o forță de mistificare neistovită, în ea renaște, periodic, „blestemata chestiune insolubilă”, o ură năprasnică încolțește contra bărbatului cu care a făcut un copil. Romanul adună probele, dar refuză să dea un verdict. Când Petrini se îndrăgostește de altă femeie, Suzy Culala, se întâmplă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Marin Preda: jocul periculos cu fetișurile și cuvintele fetișizate, CRC, 1990, 21; Cornel Munteanu, Triunghiul erotic în proza lui Marin Preda, F, 1990, 11; Lovinescu, Unde scurte, I, 257-262, 332-336, II, 17-20, 120-126, III, 131-141, VI, 316-321; Alexandru George, O mistificare și o iluzie posibilă, RL, 1991, 42; Petreu, Teze, 32-71; Steinhardt, Monologul, 281-285; Mihai Ungheanu, Un roman insurecțional: „Delirul”, L, 1992, 32; Octavian Paler, Digresiuni pe marginea cazului Marin Preda, VR, 1992, 8-9; Cristea, A scrie, 10-42; Savu I. Dumitrescu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează păstrarea cronicii lui Grigore Ureche (chiar și indirect, deoarece și manuscrisul dascălului s-a pierdut), vina de a fi alterat textul original cu informații nesemnificative sau neadevărate și de a fi provocat mistificări grave a făcut ca faima lui să fie preponderent negativă. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ed. îngr. și introd. P. P. Panaitescu, București, 1958, 64-65, 68-71, 175-185, 187-188, 195-224; [Interpolări], în Liviu Onu, Critica textuală și editarea
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
domniei lui Grigore Alexandru Ghica, ascensiunea ambițiosului boier, avid de înalte cinuri, încetează. Socotindu-se persecutat, dospind în el nemulțumirea și ranchiuna, paharnicul pune la cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu aparențe de veracitate istorică. Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
opiniile confraților. T. își formulează judecățile direct, fără să menajeze eventualele susceptibilități, câteodată chiar într-un chip ce frizează brutalitatea. Cronica dedicată piesei Cocoșul negru de Victor Eftimiu debutează cu o introducere în care verva caustică flagelează reclama, falsul și mistificarea. Alteori, în același scop, se recurge la o formulă percutantă, anunțată chiar în titlu: o trilogie (a lui Pompiliu Păltănea) e „un monstru”; piesa Bunicul a lui A. de Herz e un „manechin dramatic”, Gala Galaction și Al. Ciura sunt
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism la viziunea onirică și la amestecarea deliberată a ficțiunii în realitate, ca în secvențele în care spațiul real e populat de imagini preluate din cărțile precedente ale scriitorului, Dumitru Țepeneag procedează la
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
și cel al trecutului apropiat, într-o cordială devălmășie, căci, explorate în aspectele lor derizorii, cele două universuri se confundă. Lumea fictivă a cărții ascultă de aceeași regulă a jocului - simularea - și se supune principiului lui „ca și cum”. În narațiunea titulară mistificarea este ridicată la puterea a doua, mimând o formă deja golită de sens. Refugiat în lumea sordidă de bloc, un grup de nostalgici comuniști debusolați imaginează un grotesc simulacru de democrație al unei lumi definitiv apuse: adunarea de partid. Maimuțărindu
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Maiorescu, T.T. Burada, Carmen Sylva, Moses Gaster (Chrestomație română, I-II), A. Philippide (Principii de istoria limbii), Lazăr Șăineanu (Istoria filologiei române) ș.a. U. găzduiește nu puține atacuri imunde și replici sub pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a trei scrisori expediate de C.A. Rosetti
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
lui Anton Holban (și cu psihologismul interbelic) o dovedesc și cele două romane ale autoarei, O lume fără mine (1991) și Prăpastia de hârtie (2003), în care se regăsește același balans între implicare și teatralizare, între introspecția lucidă și (auto)mistificarea perfidă, între descompunerea sistematică a senzațiilor și reproiectarea lor pe o scenă imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
Scrisori către fiul și fiica mea”, RITL, 1994, 4; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 257-261; Dan C. Mihăilescu, Mica bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 49; Frusinica Moraru, Femei arestate în anii 1949-1953 , „Analele Sighet”, 1997, 7; Stelian Tănase, Anatomia mistificării, București, 1997, 196-198; Z. Ornea, Jurnalul unei ființe rare, RL, 1998, 4; Dan C. Mihăilescu, Triumful resemnării, „22”, 1998, 4, 5; Cornelia Pillat, Ceva despre Alice Voinescu, RL, 1998, 13; Adriana Bittel, Autoportretul unei doamne, RL, 1998, 13; Barbu Cioculescu
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
voluntară, dar și involuntară, realități superlative, grotești, la care individul de masă a consimțit vinovat și s-a supus. Cu toții am participat formal la mascaradele ce au însoțit cultul personalității conducătorului iubit. Unii chiar au intrat în jocul magic al mistificării, simptomatic pentru comportamentul lor: fecioare exaltate, trubaduri pletoși, barzi cu chitară, vrăjiți irecuperabil de urgența exprimării de sine. În acest fel, ordinea lucrurilor ce se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
baza acestor concluzii circumspecte, conducerea Ministerului Educației și Învățământului a luat hotărârea întreruperii contactelor cu N. Stoian. După un an, conducerea superioară de partid a trecut la „valorificarea” în mod propriu a sarcinii de serviciu din ianuarie 1981, recurgând la mistificări, răstălmăciri politico-ideologice, invective grotești și umilitoare. La protestul hotărât al cercetătorilor, care au prezentat documente dovedind că sarcina venise chiar din partea Cancelariei CC, Comitetul Politic Executiv a răspuns cu represalii extreme: printr-o hotărâre în 6 puncte, a desființat Institutul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
realității duce la pierderea simțului realității, ceea ce destabilizează psihicul cel mai puternic. Absența empatizării și practica renegării sunt periculoase pentru sănătatea psihică individuală, dar și pentru mentalitatea unei națiuni. Problema cea mai delicată este fenomenul cronicizării, după atâtea decenii de mistificări ale realității, precum și a „dovezilor de carton” acumulate între timp: creierul are nevoie permanent de justificări și poate accepta dovezi chiar dacă ele nu sunt reale; el nu suportă prea mult tensiunea inexplicării. Creierul interesat - al unui maniac, de exemplu - este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a lui Don Juan) ș.a. Preponderent e filonul comic, prin care piesele și-au câștigat popularitate. Cu înclinație de moralist și ingeniozitate în compoziție și tipologie, scriitorul denunță impostura, fariseismul, parvenitismul, oportunismul, incompetența, abuzul de putere, traficul de influență, birocratismul, mistificarea, corupția, gândirea dogmatizată și exprimarea în clișee, logoreea pretențioasă, demagogică etc. Apelează nu o dată la grotesc, caricatură, parodie, după cum deseori în spatele umorului se află implicații existențiale grave. Astfel, piesele sunt, în esență, pledoarii pentru adevăr, pentru autenticitatea ființei umane, noblețe
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
rol de comentarii ilare, sau alte referințe derizorii la teorii/modalități literare vădesc intenția de a deconstrui actul literar, ca în postmodernism. Un fel de joacă a unui spirit viu, subtil și sarcastic, cu scopul de a atrage atenția asupra mistificării prin cuvinte și construcții artificiale, creatoare de lumi paralele, care alienează individul, făcându-l să cadă în nefiresc și absurd. Experiența războiului - la care P. participase - nu rămâne fără urme, și culegerea de proză Strigoii (1920) deschide seria narațiunilor „serioase
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
apărută în trei ediții, si un mic dicționar spaniol-român. Preocupat permanent de problemele românești, R. se angajează cu generozitate în numeroase acțiuni, menite, pe de o parte, să atragă atenția Occidentului asupra României sovietizate și asupra procesului de degradare și mistificare culturală, pe de altă parte, să susțină activitatea culturală și literară a românilor din exil. Este, alături de alți intelectuali români, inițiator de conferințe, mese rotunde și congrese, fondator de asociații, societăți și edituri. În 1948, cu sprijinul lui Cirilo Popovici
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
își dorea criticul, o „viziune despre lume”, al cărei orizont ontologic își datorează complexitatea frecventării asidue a unui mediu spiritual aflat în perpetuă efervescență și prefacere imaginară. Prefața la Pagini critice, partizană și deformantă, concentrează unele dintre cele mai grosiere mistificări ale proletcultului: într-o „conversație” cu un „străin” care dorea să se informeze „cu bună credință, asupra libertății de creație în țara noastră” este pusă pe același plan ideologia impusă literaturii în țările căzute în sfera de influență sovietică cu
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]