1,977 matches
-
ea, comunicativă, ea însă te atrage în mrejele singurătății și iluziei, vrei să îi faci bine, ea, însă, te plicitisește cu neînțelesele compromisuri, vrei să crezi, că e o sumară dorință, când ea îți pătrunde prin toate fibrele și-ți mistuie energia. Asta e dragostea. Cel mai mult ar fi urât propria ei stare de acest gen, dacă ar fi avut-o. Fugea de această stare de familiaritate a ei cu dragostea. Concluzionase că ea( dragostea), totuși, nu e familială, nu
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
Pe la noi, nu prin Vișeu. Viele mulțumiri primește De la noi, așa, în dar, Fiindcă sincer, mă uimește Că tot tai și nu ești rar. Sehe tu pe astă lume O pasiune mult mai mare, Care, spune-acu’, pe bune, Să te mistuie mai tare ? Grϋβe îți transmit acuma Și promit să-ți fiu aproape, Pân’ ți se va șterge urma, Și-un destin ne va desparte. Referință Bibliografică: Liebe codru cu izvoare / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul
LIEBE CODRU CU IZVOARE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367757_a_369086]
-
VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic"să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când folosim pentru dumnezeieștile Taine criteriile, măsurile și raționamentele noastre omenești. Este ceva înălțător și înspăimântător, din punct de vedere duhovnicesc, în conștiința liniștită și curată cu care episcopii
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
Atât de aproape dar la o eternitate distanță! Amintiri tânguitoare prin profunzimile lumilor infinite, intrarea în existența timpurilor trecute, viitoare, alegerile le aparțin, în botezul focului s-au căutat în chipul din ochiul morții, Focul din Ea putea să-l mistuie, gheața din Ea putea să-l vindece! Aflați în cercul cel mai îndepărtat din cercurile concentrice, spre punctul în care simțurile se contopeau cu vidul a traversat infinitul să-l caute la marginea conștiinței în expediția Ei de salvare, acolo
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
Articolele Autorului Ekphrasis, miniatură în mantia unui înger- Irina Lucia Mihalca Undeva în timp, ascult Vangelis, efigia zâmbetului tău rămas în palma mea, o frunză memoriei furată, monada oglindită în creatoarea diadă. Esența de caprifoi prin culorile toamnei și-a mistuit sufletul, sleit de putere, prin căutări de la izvoare sau începuturi. În inima lor și-au scris poemul bucuriei, ekphrasis, miniatură în mantia unui înger coborât pe urmele pașilor lor din constelația cosiței dedicată zeițelor. Șoaptele vântului, mesagerul primăverilor pierdute, adie
EKPHRASIS, MINIATURĂ ÎN MANTIA UNUI ÎNGER de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367123_a_368452]
-
vei reuși de tine cu lanțuri să mă legi. Te-ai înșelat amarnic călăule hain, viața-mi lângă tine e ca un cer senin. Iubesc omul feroce, înfometat ca fiara, iubirea e mai dulce că tu îmi duci povara. Te mistuie amorul? în el, sfârșitul tău, m-ai osândit la viață, te voi iubi mereu. Cu cât fiara se zbate în ghearele durerii cu atât crește pofta sălbatică a plăcerii. În tine nu văd fiara, văd prada hăituită ce-n brațele
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
ai la dispoziție cele mai de seamă resurse, cel mai bun timp și cea mai potrivită dispoziție sufletească. Nu este simplu să transmiți în armonia versurilor gândurile pe care le ai, impresiile ce vin asupra ta și simțămintele care te mistuie. Nu este simplu nici în zilele bune, nici în cele obișnuite, dar cu atât mai puțin în cele când viața îți stă în cumpănă, când neantul se deschide înaintea ta, nesățios să te înghită și când chiar dorința de a
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
despre lipsurile vieții mele de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta...”, spune poeta
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
și doresc să te gust încă bucățică cu bucățică iubito, iar tu să faci la fel cu mine! Ea se zbătea să meargă degrabă în piscină să se răcorească, căci acel pahar de șampanie din care băuse simțea că o mistuie pe dinlăuntru, însă el cu încăpățânare o reținea prizonieră între brațele sale, lipită de corpul lui tare și o picura cu șampanie din paharul lui, pe umeri, pe sâni după care o gusta încet , duredos de încet șoptindu-i că
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
O voi chema la telefon chiar diseară și mă pregătesc să plec în scurt timp, că aici nu mă simt în stare să mai rămân și nu cred că pot să-mi înăbuș multă vreme durerea și furia ce-mi mistuie sufletul. Părinții mei vor observa repede că ceva nu-i în regulă cu mine și nu doresc să mă mai las mereu controlată și manipulata de nimeni. Îmi dau seama că a sosit momentul să-mi croiesc drumul meu în
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
de huma Înghețată,istovita-n dimineți cu stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și crezul în iubire Ne freamătă în inimi tangoul fericirii. Și rătăciți prin lume,asiduu încercăm Să mai găsim , iubite , speranța ce-o visăm Ne-ncearca Raiul astăzi și îngerii ne-ndeamna Să credem în iubire , atunci când ea ne
PUTEREA IUBIRII NOASTRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368629_a_369958]
-
în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului "Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrățișare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respirația, mistuiți amândoi de o singură - însângerată și nesățioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am știut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă - voluptate fără spasm, beatitudine
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
de Sumedru, Menit să purifice loc. Din vremuri îndepărtate, Străvechi obicei revine Cu focuri arzând în noapte, Ce-ar avea puteri divine. Prin focul sacru se-alungă Duhuri rele, rătăcite. Celor care-l sar în fugă, Sufletele-s ocrotite. Focul mistuie tot răul Din anul ce-i pe sfârșite, În locu-i să vină altul, Ducând vremea înainte. Puteri supranaturale Au strigoii din morminte. Cu instinct de posedare Intră-n chipuri bântuite. Spiritele încetează, Puterea să-și manifeste, În zori, când se
FOCUL LUI SUMEDRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368703_a_370032]
-
de huma Înghețată,istovita-n dimineți cu stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și crezul în iubire Ne freamătă în inimi tangoul fericirii. Și rătăciți prin lume,asiduu încercăm Să mai găsim , iubite , speranța ce-o visăm Ne-ncearca Raiul astăzi și îngerii ne-ndeamna Să credem în iubire , atunci când ea ne
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
obosită în două suflete de humaInghetata,istovita-n dimineți cu stropi de brumaNe-nvaluie suflarea în zorii zilei reciSi gerul arde-n noi pierdutele poteci.Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doiCand obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și crezul în iubireNe freamătă în inimi tangoul fericirii.Si rătăciți prin lume,asiduu incercamSa mai găsim , iubite , speranța ce-o visamNe-ncearca Raiul astăzi și îngerii ne-ndeamnaSa credem în iubire , atunci când ea ne cheamă .Și vine primăvară
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
înviere în tot ce am și-n tot ce nu mai am, caii speranței iarăși să-i înham spre a fugi din lacrimi și durere. Aură În lutul meu iubirea-i o comoară a cărei sfântă aură e rug ce mistuie-al durerilor belșug cu arderea-i deplină și solară. Te-aștept să o dezgropi și mulțumire să văd în ochii tăi când ai s-o iei ca să te bucuri de lumina ei, căci nicăieri nu-i astfel de iubire. Cât
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
Isaac Sirul. Dar o dată conștientizată această dependență pe calea suferinței, o dată asumată în toată lipsa ei de noblețe, se creează o deschidere pentru acceptarea darului. Pentru că a se cunoaște cineva pe sine înseamnă a cunoaște golul și așteptarea care-l mistuie, dragostea spre care tânjește cu toată puterea și conștiința deplinei sale ne-înțelepciuni. Privește spre cer și vezi! Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă
CUNOAŞTEREA DE SINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363657_a_364986]
-
inimi un fel de căsătorie a amintirii cu presentimentul riscând eroarea pentru a găsi alt drum pe care ne vom rătăci am citit în semnele cerului cuvintele mele pleacă de-aici în vânt nicio fală niciun foc nu le-a mistuit jumătăți de clipe în fugă mă surprind descifrând câte un vis ticălos timpul mi-e lavă care se-ncheagă curgând aiurea pe un relief nul al istoriei trăim cu masca lui faust pe față vom ajunge la sfârșitul piesei să
FLUX ŞI REFLUX de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363681_a_365010]
-
noi facem ceva foarte primejdios, pentru că, după cuvântul Scripturii, Dumnezeu este foc. Și dacă nu suntem întru totul gata de a ne preda fără rezerve flăcării dumnezeiești și să devenim un rug arzând în pustie, care ardea și nu se mistuia, această flacăra ne va mistui, pentru că experiența rugăciunii o putem cunoaște numai dinlăuntru, și a glumi cu ea nu se poate. Apropierea de Dumnezeu este întotdeauna atât o descoperire a frumuseții lui Dumnezeu cât și a distanței care ne desparte
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
pentru că, după cuvântul Scripturii, Dumnezeu este foc. Și dacă nu suntem întru totul gata de a ne preda fără rezerve flăcării dumnezeiești și să devenim un rug arzând în pustie, care ardea și nu se mistuia, această flacăra ne va mistui, pentru că experiența rugăciunii o putem cunoaște numai dinlăuntru, și a glumi cu ea nu se poate. Apropierea de Dumnezeu este întotdeauna atât o descoperire a frumuseții lui Dumnezeu cât și a distanței care ne desparte pe noi de El. Distanța
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
de dulce... Pân-în fund băui voluptatea morții Ne'ndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit că Nessus. Ori că Hercul înveninat de haina-i; Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet, Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări... Pot să mai re'nviu luminos din el că Pasărea Phoenix? Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
piară...! Putem arăta cu dovadă aceasta pe Viorica Macovei, ea e o principesă frumoasă la chip și încă și mai înfrumusețată și de haruri! Cântă de se-opresc rândunicile sub streșini și se miră că o fată frumoasă le-a mistuit voioșia și o dăruie publicului, iar privighetorile tac să se reasculte în voce umană, pe când pe oglinda cerului ochii stelelor zăresc pe sub brazi, pe câmpii, de-a lungul vadurilor albastrelor râuri sărbătoarea iubirii și păcii unde o fată frumoasă sărută
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
semnal nu apare că popularitatea și relația ei afectivă cu publicul se va degrada vreodată. Sunt multe întrezăriri de vedetism în evoluțiile unor ziși artiști cu un destin ca al zăpezii: de cum se schimbă anotimpul se preface lichid și se mistuie în apele de jos și de sus. Lorena însă e o artistă consecventă, de strălucitoare și rezistentă relevanță în spectacolul diversului artistic, dar și un om de televiziune elevat, profesionist, apreciat și admirat. Este un reper a cum îi stă
LORENNA. UNIFORMITATE ÎNTRE CE TREBUIE SĂ FIE ŞI CE ESTE ARTISTUL… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364759_a_366088]
-
relație inversabilă de respect, însă există azi o pronunțată râvnire a prosperității evazive în presa nescuzabil de subvalorică. Încât, rămâne ca gândul celor care o cunosc și o recunosc pe Carmen Movileanu să fie acel care, în tainele ce-l mistuie să facă reverențe...! Doar atunci când cei care o admiră și respectă conversează cu sinele lor pot împlini aceste gesturi foarte umane, altminteri, întâlnirea și conversarea personală cu ea decurge pe o orientare cardinală de a nu pierde nicio secundă itinerată
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]
-
atunci mă întreb necontenit de unde coboară între oameni chinul pierderii copiilor?! Au trecut ani din ziua aceea, dar nu am aflat răspuns lămuritor. Am aflat însă că scurgerea timpului așterne învelișul amar peste durere. Zi cu zi, nevăzutul spiritual se mistuie în văzutul și trăitul vieții, iar tensiunea fiecărei tristeți slăbește! În ce mă privește, rolul cuvintelor spuse de artista Doina Spătaru a fost acela de a-mi crește zi cu zi prețuirea statorniciei în iubire. Toate în omenire au durate
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]