21,271 matches
-
Înclină spre imanent, nu spre transcendent, Încât Luceafărul poate fi numit „poemul reabilitării sferei contingentului omenesc În raport cu lumea fantomatică a ideilor eterne”. Și totuși, termenul „etern”se cuvine a fi rostit și În legătură cu simțirea și dragostea omenească, tot așa cum „timpul mitului”(creație umană) devine „loc de Întâlnire și fuzionare a celor două modalități temporale”. Ceea ce deosebește radical omenescul de transcendent se referă la cunoașterea de sineconcept inutilizabil În lumea astrală. Ea se mulțumește cu existența În sine, aceeași de la Începutul creației
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
-și păstreze forma, esența În eternitate. Cu stăpânirea deplină a conceptelor filosofice și estetice, dar și cu deschiderea minții sale de poet dăruit, George Popa comentează de asemenea unele categorii ontice rezultând din condiția umană, cum ar fi: iubirea, dorul, mitul, misterul, visul etc. Totdeauna comentariile sale se impun prin argumentele pe care se bazează În interpretarea nuanței creatoare. Astfel, pe Întreg parcursului eseului Cătălina este idealizată. Autorul ne dă de Înțeles că Luceafărul o vede astfel și că, de fapt
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
memoriile, proiectele de roman rămase în ciornă (Ștefania, Viață nouă, Gaudeamus), corespondența. Dramaturgia lui Eliade (piesele Iphigenia și Coloana nesfârșită) este și ea examinată în noua ediție a cărții lui Eugen Simion. Eseistica, publicistica politică și culturală, studiile despre aspectele mitului, despre istoria credințelor și ideilor religioase sunt și ele aduse în discuție, fără a fi însă obiect de examinare sistematică. Lucrarea nu este o monografie, ci un studiu amplu dedicat literaturii epice eliadești, aici intrând romanele, nuvelele, prin extindere și
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
le-a generat la apariție și mai târziu. În studiul de față era de așteptat să se raporteze la estetica autenticității, la gidism și proustianism, la experiențialism, la afinitățile lui Eliade cu Papini, cu Huxley, cu Joyce, la relația cu miturile, la sacru și profan, la toposurile simbolice, la inserția fantasticului în viața banală.Sunt subiecte, probleme și teme de neocolit pentru cine s-a ocupat și se ocupă de literatura lui Mircea Eliade, de la G. Că-linescu, Pompiliu Constantinescu, M. Sebastian
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
recuperarea valorilor adăpostite în trama lirico-epico-dramatică a paginilor de referință subscrise acestor episteme artistice"), exegeza are la bază o abordare sub aspectul poeticii, autoarea insistînd, pe tot parcursul analizelor întreprinse, pe astfel de elemente specifice ale literaturii romantice, cum sînt mitul, simbolul, oniricul, fantasticul, elemente ce nu doar dau culoare operelor scrise în cadrul unui curent literar, ci devin și constantele literaturii de-a lungul secolelor. înscris în contextul larg al literaturii universale, studiul romantismului nu reprezintă astfel, "contemporaneizarea cu orice preț
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
c-o nuia". Întorsătura frazei este mereu proaspătă, neașteptată, expresiile, ușor ironice, sînt inspirate. Rampa este rodul aceleiași revolte satirice, rostite, tocmai de aceea, dezinvolt, vioi; impetuozitatea șăgalnică a discursului e măsura de reprimare a hîrșîitului în istorie a unui mit mucezit: Avem și noi o rampă de lansare. Îi zice Miorița. Fii atent, / printre construcțiile de-acest gen, / se pare, / că-i cea mai veche de pe / continent. // Un cosmodrom în fiecare tîrlă / de oi avem, / desigur, / conservat. / Din cîte vise
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
care riscă să-i înțepenească degetele, ceea ce ar fi dezastruos pentru un aviator. El vine vara în Vladia pentru că atunci racii sunt cei mai gustoși, un remediu paradoxal pentru boala prințului. Această ipoteză, lansată malițios de către inginerul Bașaliga, distruge însă mitul iubirii dintre prinț și K. F. Inginerul Bașaliga și locotenentul Copaciu merg însă mai departe în distrugerea acestei legende care face farmecul locului: o percheziționează pe K. F., îi confiscă scrisorile și răspândesc zvonul că ele sunt confecționate de femeia
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
devine axiomă, punct de plecare pentru deducerea legilor lui Kepler (1571-1630) și a studiului fenomenelor cerești. A introdus simbolul g pentru accelerația gravitațională. O parte a contribuțiilor sale matematice se găsește și în lucrările Commercium philosophicum et mathematicum (1745), Korrespondenz mit Leibniz (2 vol., 1745). A apărat și susținut prioritatea lui Leibniz în descoperirea calculului diferențial și integral în fața membrilor de la Royal Society.
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
cu moliile, mai cu seamă Însă la obiecte și obiective cultural turistice: muzee În aer liber, sculptori, pinacoteci. Revelația acestora din urmă a căpătat interes permanent după sejururile oficiale din Italia și Franța, Grecia. Dacă până la ieșirea din țară, nominalizarea miturilor o realiza prin și din cărți (Paler notând, fie și În treacăt, că n-are imaginație!), de acum, universul mitologiilor din lume s-a dilatat enorm, incluzând și personaje Ulisse, Don Quijote sau scriitori Shakespeare, Cervantes. Atât de mult (firesc, până la
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă la nivelul acestui grup de oameni printr-o permanență asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și la anumite pasaje cu trimitere directă la Vechiul, respectiv Noul Testament. Situația acestei societăți aflate În plină schimbare este definită
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci și de faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
cod lingvistic destinat a clarifica o dată pentru totdeauna diferențele critice dintre teoria creștină a îndumnezeirii și limbajul asimilării platoniciene. Era ceva ce Sfântul Grigorie al Nyssei simțea că Origen nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nuanțele vieții intime.” În ceea ce privește dimensiunea mitologică, este speculată obsesiv imaginea titanului Greciei Antice, Prometeu, imagine ce se dorea, de către tabăra opusă Fundației, Frăția, a fi asociată tinerilor germani care, În viziunea lor, trebuiau să dobândească trăsături și calități masculine superioare. Mitul speculat Îl are În centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și pe fratele său contemplativ, Epimeteu, un alt titan ce se presupune că a creat bărbații din argilă și apă, lasând femeile să fie făurite de Hefaistos, la comanda
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
care diferența dintre masculin și feminin este rareori clară și niciodată definitivă.” Un alt obiect-simbol care accentuează această dimensiune a textului este tabachera Dorei, orferită cadou de Sascha, tabacheră În interiorul căreia era gravat „Cutia Pandorei”, obiect ce, În final, asemenea mitului grec din care se revarsă toate relele, se va dovedi a ascunde o bucată de film, dovadă incriminatorie a unor activități ilegale, totodată pretext al Întregii intrigi de factură polițistă. Acțiunea este, la rândul ei, deviantă prin simplul spectru de
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
puțini poeți, ca Eminescu, și-au creat (...) o mitologie, pe care neamul lor să și-o poată însuși.’’ În continuarea demonstrației sale, susținută cu masive și revelatorii citate din poezia eminesciană, universitarul bucureștean punctează: ,,Luceafărul este astfel pentru noi un mit, despre a cărui semnificație nu ne mai întrebăm azi, după cum nu ne mai întrebăm nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
demonstrației sale, susținută cu masive și revelatorii citate din poezia eminesciană, universitarul bucureștean punctează: ,,Luceafărul este astfel pentru noi un mit, despre a cărui semnificație nu ne mai întrebăm azi, după cum nu ne mai întrebăm nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
multe cărți, dintre care cele mai recente sunt ”Targets” (Anon Edition, NY, 2013) și ”And Tell Tulip the Summer” (Quattro Books, Toronto, 2011), care a primit cronici elogioase în Evergreen Review, Pacific Rim Review of Books, Rain Taxi și Leonardo (MIT Press). Allan Graubard dedică recitalul sau de poezie prietenilor și colaboratorilor săi apropiați Lawrence D. ”Butch” Morris (renumit dirijor și compozitor decedat în 2013) și Îra Cohen (poet și fotograf decedat în 2011). Un al doilea eveniment va avea loc
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
Este oarecum neobișnuit ca o poetă să îmbrățișeze cu atâta dăruire mitul lui Prometeu și al vulturul lui ,,S-a tras/ în cel mai bun prieten al meu/ - Vulturul’’ (Zăpezi peste ființă) într-o tăcere a unei grădini din piatră, nemișcată și imuabilă, care a rămas, încă de la începuturile ei într-un
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
să cerceteze, nu să dea directive. Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot român. Ca urmare, îi veștejea pe cei care-și făcuseră o practică din a denigra poporul român, de a prezenta istoria națională ca o succesiune de „mituri” . A prezenta istoria adevărată - cu plusurile și minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credință Gheorghe Buzatu. Desigur, nu vor lipsi nici cu acest prilej, cum nu au lipsit nici la moartea lui Florin Constantiniu, detractorii
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
puritatea și căderea în păcat, moartea și supraviețuirea, dragostea ca aspirație către absolut și deopotrivă ca fugă de realitatea concretă conferă poeziei Ťmoderneť a Anei Blandiana o dimensiune atemporală care, refuzând atât biografismul cât și artificialitatea, consacră actul poetic ca mit creator" apreciază Bruno Mazzoni. "Recuperarea lecției moderniste" de către generația lirică din care face parte Ana Blandiana, constată traducătorul italian, a însemnat nu numai "o simplă revoltă generaționistă", ci și o "reacție morală, chiar mai mult decât una explicit politică, la
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Gheorghe Ceaușescu Spuneam în articolul Armonia din Pleiade, comentând imaginea lui Orfeu în poemul Memento mori, că voi reveni asupra altor sensuri pe care Eminescu le conferă mitului legendarului poet. O fac acum referindu-mă de data asta la poemele postume dacice Sarmis și Gemenii. Poemele fac parte dintr-un proiect vast rămas, ca atâtea altele, neîncheiat. Fragmente importante din Sarmis au fost utilizate în Scrisoarea a IV
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
urmeze cu undele-i senine de cântece-ndrăgită, înamorată-n tine." Până aici nimc deosebit, doar o versificare a forței magnetice cu care este înzestrat cântecul orfeic, adică pur și simplu reluarea unui loc comun devenit banal în istoria literară a mitului; și, dacă versurile lui Eminescu s-ar reduce doar la asta, n-ar fi meritat să zăbovim asupra lor. Dar acum intervine insolitul: atracția exercitată de harfa lui Sarmis nu se limitează numai la elemente ale lumii materiale - țărmi, insule
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
expresia evidentă a neputinței; "legenda vremilor" intonată de cântecul orfeic este dominată de "durere", deoarece trecutul constituie dovada categorică a caducității în universul creat. În ciuda nenumăratelor interpretări poetice conferite de-a lungul a peste două milenii de istorie literară a mitului lui Orfeu, ideea că numai harul cu care a fost înzestrat fiul lui Apolo și al muzei Calliope reînvie timpurile revolute nu își găsește precedent; în fapt, poeții convertesc în metaforă miturile, spre a-și exxprima propriile idei și sentimente
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
a peste două milenii de istorie literară a mitului lui Orfeu, ideea că numai harul cu care a fost înzestrat fiul lui Apolo și al muzei Calliope reînvie timpurile revolute nu își găsește precedent; în fapt, poeții convertesc în metaforă miturile, spre a-și exxprima propriile idei și sentimente, iar ideea atragerii prin cântec a trecutului arată că pentru Eminescu cultivarea istoriei este un gest poetic prin excelență. Cum însă Sarmis îi blestemase pe zei urmează pedeapsa; zeul Soare o rostește
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
privaz) A găsi frumuseți și sensuri noi în toposuri consacrate este un har poetic. Eminescu prin motivele utilizate, în cazul de față Orfeu, se dovedește a fi un poet participând la universul de cultură european, iar prin interpretarea personală a miturilor, prin sensurile pe care le conferă unor motive aparent definitiv uzate prin folosire multiseculară, un poet autentic de valoare europeană.
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]