2,504 matches
-
de cărturari și nici de înțelepți, ea a fost cârmuită de guvernanți și politicieni, despre care autorul în capitolul doi scrie: ”Mulți politicieni și guvernanți nu au conștiință, ei au doar interese“. Aceasta este oglindirea fidelă a realității. Despre jumătatea mitologică a bărbatului, femeia, autorul, în capitolul trei intitulat simptomatic “Cu femei și despre femei “, se axează pe povestea noastră eternă, femeia, care, de-alungul istoriei a stat în spatele marilor bărbați, și, la fel ca banii, a stârnit dueluri, intrigi și războaie
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
nu arăt a fi mai bun,/ Dși mă străduiesc întruna “.( Din tăceri). Versurile par străbătute de o dorință ambguă, ce poate însemna deopotrivă căutarea identității pierdute în spațiul fabulous al iubirii, al cunoașterii, și invocarea unei ființe complementare, a jumătății mitologice, întrezărite sub diverse ipostaze. Discursul liric are dramatism, vezi poezia dedicată mamei, și un soi de încordare paroxistică în poeziile evadate din chingile clasicismului:” Grăbită mai e/ dimineața poetului, / atunci când se desfac petalele strofei/ precum porțile/ unei cetăți medievale. “( Inimi
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
duhul tău cel sfânt. “(Rugă ). Amestecul acesta de jubilație candidă și de frison creștin străbate, de altfel, aproape în întregime volumul.Echilibrul se menține adesea pentru a impinge poemul fie în relatarea diafană unde regăsim, mai în toate cazurile, jumătatea mitologică a femeii, adică bărbatul, în cazul Emiliei Tudose fiind vorba de regretatul ei soț, poetul Mircea Tudose), fie în imaginarul încărcat de expresii eclatante. Volumul este un exercițiu metodic de plonjare în romantism împreună cu eul propriu. Confesiune lirică este împărtășită
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
menirea pe-un astru. Îmi curge sângele în valuri când ea naște, Durerea o simt precum mielul tăiat în van, Însă copilul din noi aduce-n casă iarăși Paște, Sărbătoarea Învierii ce se repetă an de an. Suntem două jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Al.Florin ȚENE
FEMEIA MEA CEA DE TOATE ZILELE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365059_a_366388]
-
murit soția într-un accident de circulație, pe care a îngropat-o cu bruma de bani strânși pentru un tratament la Băile Olănești. Nu de puține ori se gândea când au trecut 39 de ani de muncă. De la decesul jumătății mitologice, Sorin își „omora timpul” jucând șah de unul singur, după ce se întorcea de la servicu, iar în timpul verii ieșea pe banca din fața blocului să joace o partidă de șah. Se găseau destui să răspundă invitației lui, și mult mai mulți pentru
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei. Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar orchestra revărsa peste ei o melodie astrală. Se trezi brusc și cu părere de rău că visul
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
unei clipe, un fel de clic-clac al aparatului de fotografiat care surprinde trăirile eului într-un moment dat:”De-s dragostele una,de-i leit/ Al nostru dor-pieirii nu va fi nicicând sortit“.(Tranziții), unde dorul de Celălalt, de jumătatea mitologică, fiindcă în acele clipe” Lumina doare/ în curcubeul răstignit/ pe fiecare lacrimă( ... )“( Curcubeul). Poeta aduce în lirica sa și o bună doză de ingenuitate și fervoare. Ionela Flood jubilează în fața candorii și a freamătului naturist, însă reprezentările poetice au o
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
de lebădă. În fine, detaliile anatomice, de la Cântarea Cântărilor și până la lirica modernă, sunt metaforizate, adică metamorfozate. Acesta este repertoriul de imagini și reprezentări simbolice care au invadat arta contemporană, mai ales fotografia digitală. Este vorba nu doar de recuperări mitologice, de resimbolizări, ci, mai ales, de avansul unei estetico-erotici noi, în care urâtul și repulsivul atrag în același fel cum se simte Frumoasa fascinată de Bestie, în celebrul basm. S-a spus că atracția vine din iubire, numai că, după
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
miturile au străbătut istoria ca motiv de inspirație pentru literatură și artă, astăzi mitologia este mult mai puțin prezentă, deși unele scenarii originare, aparent „uitate”, se regăsesc frecvent în vise și poezie. Asemenea zeilor sau lui Dumnezeu, fie urmând exemplul mitologic, fie pe cel biblic, artistul va așeza la temelia esteticii corpul omenesc, de a cărui nuditate nu se va rușina. Arta, ca și sexualitatea, abolesc pudoarea, cerând omului contemplarea goliciunii ca „stare naturală”. Cu toate acestea, în istoria milenară a
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina Paula Drăgănuță elevi de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, din Ploiești au reînviat personaje mitologice românești, precum Muma Pădurii, Norocul, Sorbul, Spiridușul. Având în vedere că pe data de 31 decembrie 2015 se împlinesc 126 de ani de la moartea scriitorului Ion Creangă, Gabriela Teodorescu, profesoară de limba română, a ținut o prelegere despre particularități ale
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
ritmându-și-le-n dans”. Remarcabilă e și tehnica reliefării unui contrast semnificativ; chip de-a spune că percepția asupra lumii exterioare se modifică, în funcție de stările noastre subiective: “pârtie de brazi, /verdele suind voios/vârfuri amare.” (“Munții Buzăului”). În mod surprinzător, întâlnim reminiscențe mitologice: Orfeu, Euridice, Penelopa. Deși ar putea să pară, la o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate și grație: “Timpul trece greu când aștepți. De ce e furioasă, tocmai acum, /Penelopa din mine?” (“Dilemă”). Poezia d-nei
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
Antichitate. Celebra sculptură a lui Miron, „Discobolul”, este poate cea mai cunoscută viziune a corpului în mișcare din acea epocă, cel al atletului care se află în momentele premergătoare lansării discului. În Renaștere, scenele de gen, cum ar fi îmbăierea mitologică, sunt picturi esențialmente dinamice, motiv pentru care asistăm la o complicată geometrie a dispunerii trupurilor care, deși se mișcă, sunt surprinse în momentul perfectei armonii și care reprezintă coregrafia imaginată de artist. Toată arta europeană vă trai din acest moment
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
unde, dincolo de convenții, nu putem să nu admirăm expunerea cu fața și spatele a nimfelor din planul apropiat, ambele de o frumusețe robustă și surprinse, ca și celelalte, în stare de somn. Nu mai puțin interesantă este tratarea acestei scene mitologice într-o manieră mai degrabă realistă. În fundal, izvorul decorat cu amorezi de piatră creează un efect și mai puternic de distanțate de canonul mitologizant în favoare unei compoziții realiste, cu aer câmpenesc. Pe de altă parte, corpurile adormite impun
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
menirea pe-un astru. Îmi curge sângele în valuri când ea naște, Durerea o simt precum mielul tăiat în van, Însă copilul din noi aduce-n casă iarăși Paste, Sărbătoarea Învierii ce se repetă an de an. Suntem două jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Farmec În grădina mea se adună Zânele în
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]
-
filosofice, amintind de încleștarea din piesele lui Eschil și Shakespeare. În concluzie, pot afirma, că, după Blaga și Sorescu, Dumitru Velea este singurul dramaturg contemporan (având în vedere și celelalte piese ale lui), care abordează, realitatea istorică imediată, prin elemente mitologice, unde vânzarea umbrei, a sufletului și pactul cu diavolul devin vânzarea de oase, elemente alegorice ce exprimă contrariul trăirii în demnitate. Reabilitare spectacularității, bazată pe trei categorii dominate: conflictuale, psihologice (mitice) și scenice, pentru Dumitru Velea este mijloc de a
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
însuși, deși pe „Marele Orb” l-a asimilat până la lacrimi, înțelegând prin arta compoziției, că Borges e Borges, unic de altminteri, cum și Răpan e, inconfundabil, Răpan! La ultimul, fiecare rostire de cuvânt are o anume simbolistică, o anume conotație mitologică, dar și o candoare și gingășie dezarmante, totul fiind tras către Divin. Borges are și el momente divine, și el a închinat multe poeme marilor personalități literare, dar ceea ce îi unește îi și desparte! Iată, bunăoară, pentru Apollinaire, găsește o
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
alta divinitate - cum veți vedea mai jos, va fi intermediata de un "oficiant"). Cum titulatura de "zână" nu ne poate trasmite în mod imediat nimic altceva decât exact înțelesul cuvântului în cauză, descris atât de clar de DEX [5](ființă mitologica înzestrata cu puteri supranaturale și cu influență asupra destinelor oamenilor, nemuritoare) ne lămurim că este vorba tot despre ceva supranatural în aceste atitudini și ne face să devenim mai atrași de cel de-al doilea exemplu, oferit de această data
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
pe faliile «tectonice» ale poeziei, de seisme existențiale, în care sunt amestecate vibrato-urile ancestrale (remanentele istoriei), cu sinergiile omului modern, rezultând o lirica bine închegata, simetrica și construită în jurul unei idei îndrăznețe, cu finalitate și consistentă. Prin alăturarea elementelor mitologice cu elemente ale științei moderne, se amplifică energiile, se creează rezerve de epos, prelungind valențele mitului în realitate, efectul fiind al unei realități traversate de personaje unice, conferind poetului puterea de a asocia cu ușurință realității construcții imaginare, o doză
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
caracter autobiografic. Și orice autobiografie constituie, într-o măsură mai mare sau mai mică, un act de narcisism. Oglinda nu-i oferă scriitorului prilejul de a se privi pe sine întru adorație, ci calea de a privi în sine. Personajul mitologic Narcis semnifică indubitabil căutarea perfecțiunii. În cazul unui artist, creația este oglinda în care acesta se reflectă. și, în chip absolut firesc, acolo, în miezul plăsmuirii sale artistice, tinde să atingă perfecțiunea. Geamănul din oglindă este o scriere incitantă, interesantă
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
poetul a dorit să spună că timpul chiar dacă a trecut rămâne mereu în fața iubirii un veșnic surâs, optimist, “ Dând nume ciudate iubirii/ Și ochilor tăi/ Și dimineții. “(Zâmbetul clepsidrei ). Gavril Moisa este un sentimental rafinat, care transfigurează iubirea pentru jumătatea mitologică, femeia “cu chipul tău dumnezeiesc “, în reflecție sentimental-lucidă unde sufletul vibrează ca un efect liric și reflex psihologic. Mânuitor excelent al versului clasic, poetul, este sedus de himera clasicității, și bine face, fiindcă iubirea se poate exprima numai prin “muzica
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
de mulți, chiar dacă nu-i vizează pe toți, atâta vreme cât nu atentează la demnitatea umană. Cvadriga aleasă de autori ca să-și încalece pegAșii reprezintă formula ideală pentru un atelaj fabulos, tras de cai pur sânge, de inorogi sau de alte ființe mitologice, recunoscute prin puterile lor supranaturale. Poate fi și o caleașcă trasă de îngeri. Cu ea se pornea la război în antichitate și tot în ea erau purtate cu fală, trofeele de luptă, ca să reluăm ideea cvadrigăi. Caleașca aurită era admirată
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
și noi, românii, părași la cina nemuririi, alături de sfinți.” Potrivit afirmațiilor făcute de către scriitorul și publicistul creștin Răzvan Codrescu „Fără a fi teolog, publicistul Dumitru Manolache a cercetat cu dragoste și migală mărturiile sau argumentele scripturistice, patristice, istorice, arheologice, lingvistice, mitologice și folclorice referitoare la Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi chemat, și la misiunea lui evanghelizatoare la Gurile Dunării, unde strămoșii românilor, vechii daci (al căror nume etnic se tălmăcește „lupii”), au primit creștinismul de timpuriu, în mod pașnic și organic
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
țărîna destinului- ori să încep să rîd ca o nebună și să-mi bat joc de rătăcirea de-a fi ieșit în afara mea. Aproape c-am încremenit într-un rictus din propriile clepsidre așteptînd, desigur, ca absurdul și rudele sale mitologice să-și croiască drum, indiferent și inexplicabil prin sufletul meu desfrunzit de tot. Referință Bibliografică: În rame înguste, din lemn ceruit / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
haotic geamătul orgasmic intelectual inima scapă un țipăt ora de zi ramolită-n noaptea reântoarsă pierdută prin curte domnească închisăde corset schizofrenic clipa - fabuloasă comoară prăfuită curge fâșii prin fisura ascunsă sub piramida de gânduri statuie pagână luând forma de mitologică fiară dispărută ca luna în eclipsa de suflet urlă jurnal de calatorie ... 23 decembrie 2012 Referință Bibliografică: SIDERALĂ / Cavalerul Rătăcitor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 723, Anul II, 23 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cavalerul Rătăcitor : Toate
SIDERALĂ de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351583_a_352912]
-
filosofice, amintind de încleștarea din piesele lui Eschil și Shakespeare. În concluzie, pot afirma, că, după Blaga și Sorescu, Dumitru Velea este singurul dramaturg contemporan (având în vedere și celelalte piese ale lui), care abordează, realitatea istorică imediată, prin elemente mitologice, unde vânzarea umbrei, a sufletului și pactul cu diavolul devin vânzarea de oase, elemente alegorice ce exprimă contrariul trăirii în demnitate. Reabilitare spectacularității, bazată pe trei categorii dominate: conflictuale, psihologice (mitice) și scenice, pentru Dumitru Velea este mijloc de a
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]