1,059 matches
-
favorabilă ventriculară. Abținerea în continuare de la CRT are drept urmare în timp creșterea din nou a dimensiunilor ventriculare. REDUCEREA REGURGITĂRII MITRALE Este frecvent observată după CRT, dar este important de diferențiat regurgitarea mitrală funcțională de cea datorată modificărilor structurale ale valvei mitrale, întrucât acestea din urmă nu vor fi ameliorate de resincronizare, ci de o eventuală corecție chirurgicală. Adesea însă dilatarea anulară prezentă în aceste cazuri face greu de diferențiat cele două forme. Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care se
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cea datorată modificărilor structurale ale valvei mitrale, întrucât acestea din urmă nu vor fi ameliorate de resincronizare, ci de o eventuală corecție chirurgicală. Adesea însă dilatarea anulară prezentă în aceste cazuri face greu de diferențiat cele două forme. Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
utilizării pe termen lung a terapiei inotropice sunt deja demonstrate. Ameliorările contractile furnizate de CRT se obțin în contextul absenței modificărilor sau chiar a scăderii presiunilor de umplere cavitare, denotând o adevărată ameliorare a contractilității. În plus ameliorarea/dispariția regurgitării mitrale prin CRT și prelungirea timpului de umplere diastolică, toate survenind imediat după instituirea CRT, contribuie cu certitudine la beneficiile hemodinamice ale acesteia [3-5, 7]. EFECTELE DE DURATĂ ALE CRT Există o întreagă varietate de procese cardiace și extracardice declanșate de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
nivelul postero-lateral, această zonă oferind rezultate optime atât imediate cât și la distanță. Stimularea apexului ventriculului stâng sau a peretelui anterior este descurajată pentru că poate fi urmată chiar de agravarea statusului hemodinamic al pacientului și poate crește gradul de regurgitare mitrală. Sonda de ventricul stâng se plasează într-o venă posterioară sau laterală sau în una dintre ramurile acestora. În caz de necesitate se pot accepta și venele antero-laterale. Marea venă cardiacă sau interventriculara anterioară, întinzându-se de-a lungul septului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cu amprentarea peretelui anterior al ventricului drept și torsionarea inimii spre stânga. Angiografiile radioizotopice au arătat că post-operator volumele diastolice în ventriculul drept și stâng sunt mult crescute ca și volumul bătaie. Studiile ecocardiografice [22] au evidențiat prolapsul de valvă mitrală la 18% din pacienții cu pectus excavatum. Mecanismul de producere pare a fi prin compresia anterioară a cordului și deformarea inelului mitral sau a ventriculului. Foarte important este că la controlul ecocardiografic postoperator, incidența prolapsului valvular a scăzut cu 43
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
drept și stâng sunt mult crescute ca și volumul bătaie. Studiile ecocardiografice [22] au evidențiat prolapsul de valvă mitrală la 18% din pacienții cu pectus excavatum. Mecanismul de producere pare a fi prin compresia anterioară a cordului și deformarea inelului mitral sau a ventriculului. Foarte important este că la controlul ecocardiografic postoperator, incidența prolapsului valvular a scăzut cu 43%. Evaluare clinică și paraclinică Malformația este rar simptomatică de la naștere. Poate produce intoleranță la efort, durere toracică, dispnee, infecții respiratorii intercurente, palpitații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
mult mai mică s-a descris hipertrofia ventriculului drept, mulți autori negând implicarea acestuia în contextul bolii de bază. Atriul stâng apare frecvent dilatat și chiar cu pereți hipertrofici ca urmare a diastolei ventriculare dificile la care se asociază insuficiența mitrală ce se întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și creșterea dimensiunilor cavităților. În afara modificărilor de la nivelul pereților
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și creșterea dimensiunilor cavităților. În afara modificărilor de la nivelul pereților ventriculari, valva mitrală este și ea implicată în CMH prin modificări de formă și dimensiuni, cuspele putând ajunge să-și crească suprafața de două ori (cel mai frecvent cea anterioară sau scalopul mijlociu din cuspa posterioară), iar aparatul subvalvular devenind elongat sau putând
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
care de multe ori prezintă aceleași aspecte morfologice, existând însă alte criterii de ordin ecocardiografic care le diferențiază. De asemenea, la persoanele vârstnice apar hipertrofii localizate la nivelul septului interventricular, însă nu atât de importante, iar modificările de la nivelul valvei mitrale sunt de ordin degenerativ. Cu frecvență mult mai mică putem întâlni aceste aspecte în rândul copiilor ce provin din mame diabetice, în bolile cu depozite miocardice, boli endocrine (hiperparatiroidismul, feocromocitomul) sau tumori primare ale septului [9]. Pattern-ul histopatologic tipic
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
apariția tahicardiilor ventriculare și a morții subite [3]. FIZIOPATOLOGIE Principala caracteristică fiziopatologică a CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv. După Maron și colab
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv. După Maron și colab., în 70% din cazuri boala are
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
contrast, scăderea contractilității miocardice (administrarea de beta-blocante) sau creșterea volumului ventricular sau a presiunii arteriale (efortul izometric, squatting-ul, administrarea de adrenalină) duc la reducerea obstrucției [3]. Cauza principală a obstrucției subaortice este dată de mișcarea anterioară în sistolă a valvei mitrale (SAM) și contactul acesteia cu septul inter¬ventricular sub un unghi de aproximativ 90 grade. Durata acestui contact determină gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi (fluxul sistolic trecând
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi (fluxul sistolic trecând printr-o zonă îngustată a tractului de ejecție ventriculară, va avea o velocitate crescută ce va determina sucțiunea valvei mitrale către sept), precum și prin efectul de împingere a valvei de către presiunea crescută ce se realizează subaortic [3]. Consecința existenței SAM este apariția unui jet de regurgitare la nivelul valvei mitrale - de cele mai multe ori ușoară sau moderată și care este orientat
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
va avea o velocitate crescută ce va determina sucțiunea valvei mitrale către sept), precum și prin efectul de împingere a valvei de către presiunea crescută ce se realizează subaortic [3]. Consecința existenței SAM este apariția unui jet de regurgitare la nivelul valvei mitrale - de cele mai multe ori ușoară sau moderată și care este orientat către peretele posterior al atriului stâng. Dacă în contextul unui pacient cu CMH apare o insuficiență mitrală severă, cu jetul orientat anterior sau central, concluzia care se impune este asocierea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
3]. Consecința existenței SAM este apariția unui jet de regurgitare la nivelul valvei mitrale - de cele mai multe ori ușoară sau moderată și care este orientat către peretele posterior al atriului stâng. Dacă în contextul unui pacient cu CMH apare o insuficiență mitrală severă, cu jetul orientat anterior sau central, concluzia care se impune este asocierea cu o boala mitrală organică (degenerare, valvă mixomatoasă) [11]. Obstrucția intraventri¬culară, având drept consecință creșterea presiunii în această cavitate este responsabilă pe de o parte de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
ușoară sau moderată și care este orientat către peretele posterior al atriului stâng. Dacă în contextul unui pacient cu CMH apare o insuficiență mitrală severă, cu jetul orientat anterior sau central, concluzia care se impune este asocierea cu o boala mitrală organică (degenerare, valvă mixomatoasă) [11]. Obstrucția intraventri¬culară, având drept consecință creșterea presiunii în această cavitate este responsabilă pe de o parte de creșterea gradului de hipertrofie miocitară (prin activarea factorului TNF-alfa), dar și de suferința miocardică prin creșterea stresului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
între apex și stern, dar iradiază și în axilă sau la baza gâtului, începe după zgomotul 1 și este crescendo-descrescendo. Acesta are de fapt două mecanisme: fluxul turbulent de la nivelul obstrucției tractului de ejecție a ventriculului stâng, dar și insuficiența mitrală produsă prin mecanismele descrise anterior, fără a se putea însă face o diferențiere netă între ele. O altă caracteristică a acestui suflu este faptul că el poate fi scăzut sau crescut în intensitate prin diverse metode clinice sau farmacologice enumerate
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
manevrei nu a fost demonstrată. Radiografia cord-pulmon nu aduce elemente specifice CMH, de cele mai multe ori dilatarea siluetei cardiace realizându-se pe seama atriului stâng și nu a cavității ventriculare. O altă imagine ce poate apare la acești pacienți este calcificarea inelului mitral, fără a fi însă un element diagnostic. Ecocardiografia reprezintă metoda neinvazivă de elecție care poate pune diagnosticul pozitiv al unei CMH. În explorarea bidimensională trans¬toracică, unul dintre criteriile cele mai importante de diagnostic îl constituie dimensiunea septului interventricular (SIV
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]