943 matches
-
lucrări de alimentare cu apă, amenajarea de noi surse de apă și de iazuri, precum și întreținerea acestora, construirea de fîntîni, puțuri, captări de izvoare, aducțiuni și alte asemenea lucrări. 3. Amenajări de irigații și desecări în sisteme locale, asanarea terenurilor mlăștinoase, consolidarea terenurilor alunecătoare, îmbunătățiri funciare, întreținerea și ameliorarea pășunilor, curățirea pădurilor. 4. Construirea și întreținerea digurilor și executarea altor lucrări de apărare împotriva inundațiilor. 5. Curățenia străzilor, îndepărtarea zăpezii, întreținerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport
LEGE nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141904_a_143233]
-
Fâșia de protecție a frontierei de stat se stabilește de la linia de frontieră către interior și are o lățime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie și se marchează prin grijă administrației publice locale în colaborare cu Poliția de Frontieră Română
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148076_a_149405]
-
ani că distrugând plajele turistice. Beneficiarul român: Compania Națională "Apele Române" - Ș.A. Costul total al proiectului: 2,87 MEUR Fonduri alocate de PHARE: 2,20 MEUR Cofinanțarea: 0,67 MEUR (Compania Națională "Apele Române" - Ș.A.) Proiectul RO0103.03 - Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării - un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu Dunărea marchează granița dintre Bulgaria și România. De-a lungul Dunării de Jos există multe insule și câmpii inundate, dintre care unele sunt nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144064_a_145393]
-
a proteja cooperarea dintre regiunile de frontieră din Bulgaria și România în probleme de mediu. Activitatea prevăzută constă în elaborarea unui raport asupra situației existente, a specificațiilor tehnice și a documentației de ofertă pentru următoarele două proiecte: "Parcul din zona mlăștinoasa" și "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglindă" bulgar pentru proiectul român "Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144064_a_145393]
-
a specificațiilor tehnice și a documentației de ofertă pentru următoarele două proiecte: "Parcul din zona mlăștinoasa" și "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglindă" bulgar pentru proiectul român "Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-al doilea proiect ar trebui să elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144064_a_145393]
-
cel de-al doilea proiect ar trebui să elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează: ● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlăștinoasa va asigura conservarea habitatelor și a unei rețele mari de mlaștini de ambele părți ale frontierei, recunoscând relațiile lor complexe; ● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informații și date specifice pentru a soluționa conflictele dintre aceste două țări
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144064_a_145393]
-
ani că distrugând plajele turistice. Beneficiarul român: Compania Națională "Apele Române" - Ș.A. Costul total al proiectului: 2,87 MEUR Fonduri alocate de PHARE: 2,20 MEUR Cofinanțarea: 0,67 MEUR (Compania Națională "Apele Române" - Ș.A.) Proiectul RO0103.03 - Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării - un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu Dunărea marchează granița dintre Bulgaria și România. De-a lungul Dunării de Jos există multe insule și câmpii inundate, dintre care unele sunt nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144065_a_145394]
-
a proteja cooperarea dintre regiunile de frontieră din Bulgaria și România în probleme de mediu. Activitatea prevăzută constă în elaborarea unui raport asupra situației existente, a specificațiilor tehnice și a documentației de ofertă pentru următoarele două proiecte: "Parcul din zona mlăștinoasa" și "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglindă" bulgar pentru proiectul român "Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144065_a_145394]
-
a specificațiilor tehnice și a documentației de ofertă pentru următoarele două proiecte: "Parcul din zona mlăștinoasa" și "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglindă" bulgar pentru proiectul român "Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-al doilea proiect ar trebui să elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144065_a_145394]
-
cel de-al doilea proiect ar trebui să elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează: ● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlăștinoasa va asigura conservarea habitatelor și a unei rețele mari de mlaștini de ambele părți ale frontierei, recunoscând relațiile lor complexe; ● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informații și date specifice pentru a soluționa conflictele dintre aceste două țări
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144065_a_145394]
-
a pct. 1 al art. 5 a fost abrogată de art. 37 din LEGEA nr. 101 din 25 aprilie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 8 mai 2006. e) curățarea și igienizarea lacurilor, asanarea, desecarea și amenajarea terenurilor mlăștinoase din perimetrul localităților; ... f) igienizarea și regularizarea cursurilor de apa - izvoare, pâraie, râuri - din intravilanul localităților; ... g) administrarea cimitirelor, a crematoriilor și a serviciilor de pompe funebre; ... h) corelarea și coordonarea serviciilor de salubritate cu acțiunile și activitățile privind protecția
ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144228_a_145557]
-
necesar amenajării, decorării și înfrumusețării zonelor verzi adiacente tramei stradale și a locurilor de agrement; ... j) întreținerea și exploatarea lacurilor de agrement, a strandurilor și a celorlalte lacuri și bălți aparținând domeniului public al localităților; ... k) asanarea și amenajarea terenurilor mlăștinoase din perimetrul localităților, amenajarea și întreținerea cursurilor de apa ce traversează localitățile, prin lucrări de îndiguire, dirijare și asigurare a scurgerii apei. ... 4. În domeniul iluminatului public: a) organizarea iluminatului public stradal și ornamental al localităților în condiții de eficienta
ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144228_a_145557]
-
1) Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă. ... (2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înțelege: alunecări de teren, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, avalanșe de zăpada, dislocări de stânci, zone inundabile și altele asemenea, delimitate pe fiecare județ prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul organelor de specialitate ale administrației publice. ... Articolul 11 Expunerea la riscuri tehnologice (1) Autorizarea
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146163_a_147492]
-
1) Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă. ... (2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înțelege: alunecări de teren, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, avalanșe de zăpada, dislocări de stânci, zone inundabile și altele asemenea, delimitate pe fiecare județ prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul organelor de specialitate ale administrației publice. ... Articolul 11 Expunerea la riscuri tehnologice (1) Autorizarea
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146182_a_147511]
-
al art. 60 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 26 iunie 2003. (3) Amplasarea oricăror construcții pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăștinoase, grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcții speciale de protecție, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează securitatea mediului este interzisă. ... Capitolul 5 Mecanisme financiare și economice pentru gestiunea zonelor costiere Articolul 61 (1) Finanțarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
Fâșia de protecție a frontierei de stat se stabilește de la linia de frontieră către interior și are o lățime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie și se marchează prin grijă administrației publice locale în colaborare cu Poliția de Frontieră Română
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147179_a_148508]
-
lângă dealuri, alcătuite din pietrișuri și nisipuri, unde se află culturi de cereale, vii, livezi, fânețe etc. și câmpii joase la 80 - 100 m (Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului), pe care râurile principale se revărsau frecvent și creau suprafețe mlăștinoase. Prin desecări și îndiguiri, acestea au fost treptat transformate în suprafețe cultivate. există numeroase sate mari, dar și orașe, dintre care Timișoara, Arad, Oradea și Satu Mare sunt cele mai însemnate; în subsol există petrol și gaze naturale exploatate în câmpiile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Fier II. între Călărași și Brăila — un sector cu luncă extinsă la peste 10 km în care, la exterior, sunt brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce permite pătrunderea dinspre mare a unor vase de tonaj însemnat. Până la Pătlăgeanca există
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
începutul secolului al XIX-lea, urca pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de codri bătrâni. Locul a căpătat denumirea de „La Poduri”, deoarece erau mai multe: unul la sud de Vaslui, peste Vasluieț; altul mai la sud, peste „Vasluiul cel Bătrân”; un al treilea „Podul Hatmanului”, aproape de vărsarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a căpătat denumirea de „La Poduri”, deoarece erau mai multe: unul la sud de Vaslui, peste Vasluieț; altul mai la sud, peste „Vasluiul cel Bătrân”; un al treilea „Podul Hatmanului”, aproape de vărsarea Racovei în Bârlad. A călători prin acest ținut mlăștinos, înconjurat de păduri multiseculare era anevoios, iar când calea era desfundată, nici șase perechi de boi nu puteau urni din loc căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Corpus Hippocraticum”, care structurează etimologiile bolilor (ethios= cauza + logos=știință) în trei categorii: (1) Factori inanimați, pe care se bazează teoria miasmelor, conform căreia bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefacții, în special în zonele mlăștinoase” (2) Factori supranaturali, care cauzează îmbolnăviri de origine divină, precum epilepsia sau “morbus sacer” (3) Factori animați, susținuți de teoriile lui Democrit (460-370 î.Hr.), care afirmă că “bolile sunt produse de organisme minuscule care pătrund în corpul omului și animalelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
astfel încât cei aproximativ 600.000 vizitatori care vin aici anual sunt încântați și impresionați. Aici se țin și numeroase concerte, se oficiază de asemenea căsătorii. b. PARCUL NAȚIONAL EVERGLADES Creat în anul 1947 pentru a proteja ecosistemele fragile din zona mlăștinoasă ce acoperă sudul Floridei, Parcul Național Everglades acoperă un teritoriu jos, cu altitudini cuprinse între 0-2,4m. Cu o suprafață de 611.000ha, acest parc ocupă locul al treilea între parcurile americane în ceea ce privește suprafața, după PN Yellowstone și PN Death
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Țărmul adriatic întrunește condițiile naturale și antropice pentru dezvoltarea activităților turistice, remarcându-se prin unele din cele mai renumite destinații turistice din lume. Țărmul vestic al Mării Adriatice, aflat pe teritoriul Italiei, este un țărm jos, cu lagune și zone mlăștinoase, cu zone deltaice și plaje nisipoase, renumit din punct de vedere turistic mai ales pentru atracția pe care o exercită zona Veneției. Țărmul estic adriatic este în general stâncos, cu multe insule , multe dintre ele fiind lungi și înguste - o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la Suceava. Dimpotrivă, drumul ales pe valea Bârladului, cunoscut localnicilor, era plin de surprize și primejdii, trecând printr-o zonă flancată de dealuri acoperite de păduri, de văi înguste invadate de vegetație tipică, la care se adaugă solul moale și mlăștinos, impropriu deplasării unei oștiri uriașe, de 120.000 de oameni. S-a găsit o soluție care să împace cele două poziții, în sensul că, după ce s-a urmat drumul Siretului, s-a trecut peste apă, pe podul de la Ionășeni, după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]