11,487 matches
-
administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
în 1879, cu Maria Hârgot din Zegujani, fiica boierului Petrache I. Hârgot(nepot al celebrului pitar Drăghiceanu Hârgot, implicat în evenimentele din 1821, 1848 și altele) consolidează poziția social economică a familiei care pe lăngă conacul acesteia de pe partea de moșie de la Zegujani, își stabilește reședința și în Tr Severin 6 unde găsește un teren larg de afirmare în viața social-economică, dar și în cea politică care cunoscuse o apreciabilă înviorare în ultimele două decenii ale sec al XIX-lea. Tache
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Tache Băbeanu, Pompiliu Băbeanu și alți membri ai familiei, arată temeinicia convingerilor și practicilor liberale adoptate de această familie încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Stau mărturie în acest sens, pe lângă metodele avansate de exploatare a moșiilor deținute în Mehedinți de membrii familiei Băbeanu, încă dinainte de 1900, fondarea și exploatarea modernei Moară Traian din Tr Severin 11 și mai ales concepția economică liberală expusă în 1928 de Pompiliu Băbeanu pe când acesta era prefect al județului Mehedinți, în
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
-i în stare tontul! Stând toată ziua lângă vite precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a săturat umblând cu turmele haihui, privește zi și noapte cerul de parc-ar fi moșia lui. Dar l-aș vedea să stea pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta cu greu... (Adresându-se de data asta direct lui Abel): Coboară, frate, pe
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
proprietate privată. Monarhia este o capcană desuetă! Readucerea trîntorilor posesori de pămînturi și diamante, ar fi un alt dezastru național, suprapus celui postdecembrist. Nicholas este vărul prințului Charles, care și-a permis să aibă „fantezii erotice” cu Transilvania noastră, cumpărînd moșii și sate în Ardeal. Vreun urmaș al fostului monarh va fi rege în România cînd bunicul meu va fi Împărat al Parlamentului României! Bunicul, locuind de cîțiva ani în împărăția cerului. Ei, cînd bunicul meu o să vină singur înapoi de
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin by http://uzp.org.ro/fostul-rege-inca-mai-crede-in-steaua-lui-lenin-%d0%bf%d0%be%d0%b1%d0%b5%d0%b4%d0%b0-lui-stalin-si-decoratia-lui-putin/ [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
garnizoana grănicerilor, care și aceasta urmează să fie retrocedată printr-un șiretlic juridic. După cum justiția și guvernanții nu au ținut seama de faptul că legea din 1884, pentru constituirea Domeniilor Coroanei, prevedea că regele benficiază de veniturile obținute (uzufructul) de pe moșiile respective, și nu era proprietar al acestora, care aparțineau statului român. Un partid de pe scena politică a propus un referendum prin care românii să decidă dacă vor sau nu reinstaurarea monarhiei. Care este poziția dv.? Având în vedere contextul în
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la-nceput era cetate, cu ziduri groase și cu porți
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
bunăvoința. Și uite-așa, stătea Ancuța la mângâiat ca mâța la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
vreo bucurie!), pe culmea Pravățului. Aici a fost adus și Regimentul 7o Dorobanți, format din oameni de fel de-ai locului sau din apropiere, care cunoșteau locurile, erau îndreptățiți și mai aprigi mai mult ca alții să-și apere pământurile, moșiile, casele și familiile ... (din..vol. “Întâmplări din viața mea. Convorbiri, mărturisiri și coresondență cu profesorul Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, aflat în curs de pregătire) Referință Bibliografică: Amintirile mamei, de Gheorghe Pârnuță / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
și spirit românesc ale unui Lupu Pharnicul Mehedințeanu, viteazul căpitan al lui Mihai Viteazul în fața căruia”și-a vărsat sângele” la Călugăreni ispravă pentru care a primit importante danii domnești în zona Glogovei și a fost sprijinit să dobândească chiar moșia Prunișorului, locul de baștină al autorului acestei monografii. După acesta, și el la rându-i desprins tot dintr-un neam de Glogoveni, marele agă Lupu Buliga Mehedințeanu, a luminat epoca lui Matei Basarab, cu faptele sale de credință și vitejie
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
răstriște, de persecuție, lăuntrică sau din afară, ca sprijin, aliat și scut, Pădurea cu consorțiul ei suveran- Codrul cel Verde. Fără acest ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
probabil la casa acestuia. O patrulă merse acolo dar nu găsi pe nimeni în casă ci doar pe câțiva slujitori care spuseră că într-adevăr Iosif era cel care îl înmormântase pe învățător și apoi plecase în grabă la o moșie a sa din provincie. În rest nu se mai întâmplă nimic în cursul serii, dar forfota din Ierusalim nu se domoli datorită aglomerației prilejuite de marea sărbătoare a Pesahului. Aproape de miezul nopții însă, un corn roman sună alarma la mormântul
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1400826644.html [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și a domnitorului martir Miron Moghilă Barnovschi voievod”. Din alt text - Io, Miron Barnovschi Movilă Voievod - aflăm lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
elaborează ,,opera sa de mare valoare didactică, istorică, științifică, literară”. Un text absolut inedit vorbește despre originile foarte puțin cunoscute a unei mari vițe de boieri și cărturari patrioți bucovineni - Horodiștea Cotnarilor din Ținutul Hârlăului leagăn al neamului Hurmuzăchești -, despre moșia Hordiștei ce aparținea acestei mari familii, locul venirii pe lume a lui Doxachi Hurmuzachi (unde, în semn de prețuire, nu există nici un monument închinat lui, nicidecum o casă memorial cum ar fi meritat) - Hurmuzăcheștii, subiect ce a constituit titlul tezei
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
e clar ce ai de făcut? - Ca lumina zilei; dar dacă vine administratorul Cobrescu Ilie să-l ia pe boier, pe cine mai găsește coana Corina? - Am eu grijă să-i spun „ordinul” boierului ca să amâne transportul dumnealui la conacul moșii, mai ales că tu ești plecat la Craiova, iar coscarul ăsta bătrân, care nu știe cum să-l mai mintă pe conașu' Pandelică; nu vezi că-l fură în ziua mare, fără rușine?... nu se va grăbi ca să vină și
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie prin care
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea când se afla numai în rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția geografică a acestei moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (ediția a II-a, vol. II, București, 1932, p. 69), „să lase la Hurezi
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă încă amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate într-un scrin cu secrete de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, era frumoasă că o păpușă și ușor infantilă. Era mult, tare mult de atunci, nici nu mai știe dacă au trec ani, decenii sau secole. A revenit la Glodoasa în 1990, pentru a
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ei, era frumoasă că o păpușă și ușor infantilă. Era mult, tare mult de atunci, nici nu mai știe dacă au trec ani, decenii sau secole. A revenit la Glodoasa în 1990, pentru a-și lua în primire partea din moșie. A găsit conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ateste vreun eveniment important de familie, un fir care să o lege cât de cât de locul în care, Doamne, fusese atât de convinsă că se născuse, nu a găsit acolo nimic. Și-a vândut fără nici o reținere partea din moșie, insensibila la rugămintea bunicii Olga Sâmbure. Ea, Mărțina, avea viața înainte. Olga aparținea cu trup și suflet, trectului. Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de Buhara, cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit din moșia generalului Sâmbure, dar tot ceea ce a câștigat, a investit în ruină medievală numită ,,La Diligenta,,. Acolo, în Transilvania, la hanul, ridicat în urmă cu un secol și mai bine, pește zdrobitura zidurilor unor fortificații medievale, o parte din clădire rămăsese
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]