1,257 matches
-
voi prezenta un model de abordare și desfășurare pe ore de studiu, afectat unui text epic, după unele modele din volumul Metodica studierii limbii și literaturii române, învățământ primar, coordonator Adelmina Ungureanu. Voi exemplifica prin povestea Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă. Scenariul didactic ora I Anunțarea titlului și autorului. Se vor purta discuții referitoare la alte texte citite anterior, tot de Ion Creangă: Amintiri din copilărie, povești și povestiri. Se vor aminti și completa date referitoare la marele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
povestește, la ce persoană, timpurile verbale ale povestirii. Citirea pe fragmente și alcătuirea planului de idei. Povestirea orală după planul de idei a textului. Plan de idei: 1. Personajele poveștii. 2. Zilele de sărbătoare. 3. Hotărârea tatălui. 4. Drumul fetei moșneagului. 5. Răsplata faptelor. 6. Întoarcerea acasă. Povestirea în scris a unui fragment, la alegere. Scenariul didactic - ora a III-a Povestirea orală după planul de idei. Lectura textului pe roluri: elemente de caracterizare a personajelor, bazate pe însușirile scoase din
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
faptelor. 6. Întoarcerea acasă. Povestirea în scris a unui fragment, la alegere. Scenariul didactic - ora a III-a Povestirea orală după planul de idei. Lectura textului pe roluri: elemente de caracterizare a personajelor, bazate pe însușirile scoase din poveste: fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
scoase din poveste: fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit, bun la suflet, temător de gura babei. Se vor grupa personajele în: principale, secundare, pozitive și negative. Se vor purta discuții de final referitoare la mesajul poveștii. Scenariul didactic - ora a IV-a Recitirea integrală a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a curățat o fântână și a refăcut un cuptor...” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul mare. Cine ............ la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sintactic inoperabilă la nivel preșcolar); când este cazul, se poate valorifica asocierea fiecărui cuvânt cu siluete ale personajelor din poveștile cunoscute de copii (de exemplu, cei trei iezi, cei trei purceluși, cele trei fete ale împăratului, fata babei și fata moșneagului etc.), cu un fruct etc., etapă urmată de numărarea elementelor concrete, respectiv de stabilirea numărului de cuvinte al propoziției; analiza la nivel de cuvânt sunt, în acest caz, două direcții posibile de lucru: fie se analizează fiecare cuvânt al propoziției
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca Zăpada și cei șapte pitici, Cenușăreasa, Hänsel și Gretel, Rățușca cea urâtă, Lebedele, Căsuța din oală, Iedul cu trei capre, Găinușa cea moțată, Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Fata babei și fata moșneagului, fragmente din Amintiri din copilărie etc., Secrieru 2006 etc. 264 Vezi, de exemplu, repovestirea în abordare integrată (Manolescu 2002: 64) repovestire pe baza imaginilor, analiza la nivelul propoziției/cuvântului/silabei, numărarea cuvintelor, silabelor, desenarea personajelor, interpretarea anumitor roluri, a anumitor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu? Îmi apăr sărăcia
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fost Hannibal? - Un zeu... Când armiile lui corona Alpii, Când oaste după oast-era bătută, Când Roma singură - o Niobe - Plângea copiii ei; pe piețe, strade Urlau femeile, strigau copiii, Când tot era pierdut... ce făceau ei? Ce făceau atunci acei moșnegi senatori, Prea vechi pentru a merge [î]n război, Dar neschimbați prin rău și nici prin bine? În zgomotul a unei lumi murinde, {EminescuOpVIII 43} În țipet, vaiet, în suspin, în moarte Ei reci decid: Cartagina să moară. Ei erau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stă gândul la dânsa... dar se poate Să împăcăm pe Vodă, să le-mpăcăm pe toate... [BOGDAN] Bolnavă Anna? [ROMAN] (Anna o cheamă) Tu i-ești drag (îl ia de braț) Eu o cunosc pe Anna... Dar vezi, eu sânt moșneag, Cam slab de cap... deși aicea am multe șiretlicuri Dar ținere de minte nu am... Orice nimicuri Voi să le spui tu mie... ca un șurub să facem Și orice-mprotivire în bine s-o prefacem, Să-ți [fiu] eu -- ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ivi roiurile de albine. 4 2279 Din lungi cărări de codru, din munți cu vîrfu-n nouri Ieșit-au Dragoș Vodă îmblînzitor de bouri; Mulțimea curgătoare s-a fost întins pe vale Și buciumele sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate Țiind toiage albe în mînele uscate Astfel ieșeau tot rânduri viind din verzii ramuri Copii - ciobani de turme, moșnegi - păstori de neamuri Și au întins moșia spre răsărit și-amiaz Pîn-unde marea sfarmă de țărm al ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bouri; Mulțimea curgătoare s-a fost întins pe vale Și buciumele sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate Țiind toiage albe în mînele uscate Astfel ieșeau tot rânduri viind din verzii ramuri Copii - ciobani de turme, moșnegi - păstori de neamuri Și au întins moșia spre răsărit și-amiaz Pîn-unde marea sfarmă de țărm al ei talaz; Au cucerit cu plugul, cu vârful dragei săbii Pân-la Cetatea Albă limanul de corăbii; Sute de ani stătut-au stăpâni până la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carte, că multe v-aș [mai] spune Ce mintea omenească n-a mai putut gândi - Dar astfel, făr'de carte, abia iscălitura Știindu-mi eu a pune cu sufletu -mpreună Pe-a voastre cărți domnești... toți m-ar numi aicea Moșneag cu pleavă-n creieri, cu gura minciunoasă. IUGA Boierii mei, iertare vă cer acum la toți... De-am vorbit rău cu gândul meu propriu despre voi, De-am jinduit vrodată norocul a cuiva, De n-am fost o-ntrupată cumpănă a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
maicei tale, ca-ntreg, [ca el] întreg să cadă Asupa frunții aspre-a-acelui nefericit. Au împlini-l-va Domnul cu toată grozăvia? Căci lumea e-mpăcată - pe pârtia ei veche Văd că se mișcă firea și sorțile Moldovei... E împăcată lumea. Deși moșneag de zile, Abia[-s] la jumătatea menirei mele-n lume Ca să-mpac iară lumea. Dar oare Dumnezeu Nu are drept asupră-mi? Cealaltă jumătate E ca, fiind în viață, pre Dumnezeu să-mpac. Preaînalțate Doamne, cer să mă depărtezi, Căci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sură pe o pleșuvă frunte! ȘT[EFAN] De locuință sură, de visuri sperioase, De buhe cu ochi roșii... ce nu pot ca să iasă În sânta zi cu soare. Ruinele pustii Înfrică bătrâneța, și sperie copii! ARB[ORE] Și de trece moșneagul cu fruntea încrețită, Cu părul alb ca neaua cu buza -nvinețită Pare-i încă o dată că-l leagănă un înger Ce-i cântă cu durere, ce-usucă a lui plângeri Și care-n vecinicie voiește să îl culce Ș-adoarme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cobor, Când vântul vo ramură armă Fac larmă! (Cerul se coboară, Armonie, Schimbare. SCENA I[I] (ara. Furtună) M[UREȘANU] (singur ) Cum norii strigă-jalnic și marea sparge piatră Și tunete bătrâne pe-a ceriurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane, moșnegi și falnici fauri, Ei făuresc furtunei coroana ei de aur... Se zvîrcole în valuri marea cea sură-n veci Și în de stânci schelete, bătrâne, slabe, seci, Ea aiurind lovește. Colo și-nalță sur Castelul lung și rece fantasticul lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visuri gîndirea-i subjugată; Lumești gândiri într-alt chip împlu sufletul său, El cugetă la toate, ci nu la Dumnezeu... Retrage-te-ntre arbori, cu el, am să vorbesc... (intră în mijlocul scenei) [SCENA II] [MAGUL, CĂLUGĂRUL] C[ĂLUGĂRUL] A! iată și moșneagul cu chipul pustnicesc. Ce mai faci tu, părinte*? Iar ai venit la mine? Surd este al meu suflet la sfaturile-ți line Cum stîncele la glasu-mi surde rămân și reci. Crezi tu c-o să mă mângâi pe mine? Nu! În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tralala, tralala! SC[ENA VII] EMMA (din ușă, rîzînd) Bravo, moșule, hahaha! Mi te-ai amorezat tocmai pe-aici... Cei măr din sân fetelor! Bravo! Frumos! Frumos! [NIȚĂ] (rușinat, își ridică căciula) Iaca, mă! Duduia!... E! // Și eu... ca un moșneag! Mă veselesc și eu! [EMMA] Văd și eu... Ca un moșneag... ce să potrivește! Cânți chiuituri de flăcău... Moșule, moșule! Te strici între nemți, văd eu bine. Te-ai făcut beutori. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut jucăuș. [NIȚĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hahaha! Mi te-ai amorezat tocmai pe-aici... Cei măr din sân fetelor! Bravo! Frumos! Frumos! [NIȚĂ] (rușinat, își ridică căciula) Iaca, mă! Duduia!... E! // Și eu... ca un moșneag! Mă veselesc și eu! [EMMA] Văd și eu... Ca un moșneag... ce să potrivește! Cânți chiuituri de flăcău... Moșule, moșule! Te strici între nemți, văd eu bine. Te-ai făcut beutori. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut jucăuș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut cărțaș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nemți, văd eu bine. Te-ai făcut beutori. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut jucăuș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut cărțaș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Las' că știu. Mie să nu-mi spui nimica. Te pomenești că moșneagul ni se-nsoară pe-aicea și ne lasă să ni ducem singuri la țara Moldovei... Vai, moșule, ce rușine! {EminescuOpVIII 321} [NIȚĂ] Sărut mâna, duduie, da' daca mă ciufuliți așa apoi mai bine mă duc. EMMA (blînd) Mă știi așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o știi... [MUȚI] E! Achil și Agamemnon își spunea grobienii Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur stă toți elenii, stăteau preoții și regii, Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil, pe Agamemnon suduindu-l, zice: "Cîne! Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitită nu-ți rămâne. Las' tu lasă, măi jupîne, știu eu bine ce-am să-ți fac, Să-mi [cazi] tu o dată-n labe ș-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar amorul - o nimica - Astăzi e și mâne nu e, Frumuseți să spariu lumea, Precum însuși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsur dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun Decât iar să-mi risc eu pacea C-un berbant ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E cu multă fericire Căci într-însa este pace [MĂTUȘA] Pace? Da' cunoști moșnegii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]