2,071 matches
-
fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-are liniște, nici pace, Pâinea în cuptor se coace În lumina lui cerească, Sfânta pită românească! Moții mei, nu vă întristați, Pururea să nu uitați Din Ardeal până-n târziu Duhul Iancului e viu Și în versul meu îl port, Avram Iancu nu e mort! Morți sunt doar acei ce-l vor Tălmăcit în limba lor... Cântec niciodată
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
în limba lor... Cântec niciodată frânt, Sus la Țebea, în mormânt, Avram Iancu nu-i și nu-i Decât din umbra lui. CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI Dureri nu sunt fără cuvinte, V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! Noi nu i-am blestemat vreodată Pe cei ce ne-au dorit desculți Și-atunci când am fost trași pe roată Ori ne doineam tristețea-n Munți! Nu a scurmat nicicând rugina În
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE Hai, lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Dintre noi doi să mă aleagă Să-i fiu pe veșnicie soț, Tu să rămâi o viață întreagă Aici de veghe printre Moți! Tu, Iancule străbun și frate, E vremea iar să îți aduni Oștirile din Munți sfărmate Și-ntreg Ardealul să-l răzbuni! Să știe domnii și tâlharii De ce-ai luptat atunci și lupți, Se-adună norii la fruntarii Și de
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
fată, ce ... ..stai atât la Croitoru? Dar voi de unde naiba știați că vin la sigur cu biletele de voie? Putea să nu-mi dea. Știam fată, știam, pentru că ție mereu îți dă Croitoru orice îi ceri. Ești tu mai cu moț. Și știi ceva? Dacă mă enervează îți rup biletele în ochi și mai mănânci un mare căcat. După ce că mi-a dat bani, mai ai și gura mare. Ți-a dat bani? Pe bune? Câți? De un kilogram de cireșe ne
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului 14/15 Iulie 2011. Unui a-mic... Mi-ai umilit aducerile-aminte, Cele dinspre Neam și dinspre Țară, Îmi scriu din Munți o seamă de cuvinte Moții cătrăniți din cale-afară! De când mă știu și-n vremea care vine, Nu am urât pe nimeni, niciodată, Durerea lor o simt acum în vine Și-n mâna care scrie-nfiorată... De-o vârstă cu tristețea dacă sunt Nu-s lacrimile mele
MI-AI UMILIT ADUCERILE-AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367090_a_368419]
-
de toate aceste dileme, oficie fără nici o obiecție botezul și astfel păși prin lume viitorul mare fotbalist, Maradona Pălugă, cel care urma să facă celebru orașul Făurei. Nici nu mai spunem că la împlinirea vârstei de un an, la tăierea moțului, o altă ceremonie obligatorie în familia tradițională, când i-au fost puse în față, pe o tipsie, ispitele vieții, respectiv niște bani, o călimară de cerneală, o scrumieră și o minge de fotbal, țâncul a luat mingea și a început
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
ventuză stelară (un fel de „gaură neagră”), un laborator fatidic în care acesta era o firavă verigă aleatorie dar necesară și la cheremul bunului plac al „ceasornicarului partid-stat” sau viceversa. Nu a fost un contestatar de formă, pentru a ieși „moț” printre printre noi ceilalți. Modestia sa era pentru noi un reper al bunului simț românesc, natural și nu pervertit. Simt nevoia acestei explicații, pentru a mă limpezi sau cum spune poetul, „întru adeverire”. Să tot fie vreo 15 ani de când
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
tine Și nu în alte găști și-organizații... Să spună dar, elitele, ce vor, Demult de predicatul lor nu-mi pasă, M-au pironit părinții mei cu dor Pe crucea limbii din strămoși rămasă... De port sub tâmple numele de Moț Din Munții Apuseni eu n-o să plec- Acolo, printre fluiere și roți Și azi Copilăria mi-o petrec... Invidia ca viermele îi roade, Mi s-a spus că sunt provincial, Simt acum un Duh care mă arde- Scumpul meu, dumnezeiesc
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
sunt! În jur doar iarbă arsă Și brazii murmurând în sinea lor- Copchilul Avrămuț e dus Acasă, Se naște iar la Vidra în pridvor... Sunt fericit, precum e o poveste- „ Hai la cireșe negre și amare!” Se-aud cum strigă Moții lui pe creste Și tulnicele ard în depărtare... Din volumul în curs...Golgota Apusenilor Referință Bibliografică: AVRĂMUȚ... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 158, Anul I, 07 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia
AVRĂMUŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367210_a_368539]
-
2011 Toate Articolele Autorului (6 dec. 1852- 21 ian. 1936) Desprins dintre coastele frământate și fumegânde încă ale Apusenilor, Roman Ciorogariu se naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la 1784, în Câmpia Aradului, (febr. 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
și reunește în paginile ei cincisprezece nume care și-au câștigat deja notorietatea necesară spre a se mântui de angoasa uitării: Ion Marin Almăjan, Lilioara Ardeleanu, Veronica Balaj, Mirela-Ioana Borchin, Ioan Cărmăzan, Nina Ceranu-Chelariu, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dana Gheorghiu, Doina Rodica Moț , Constanța Maria Marcu, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Monica Rohan, Titus Suciu, Cornel Ungureanu... Patru barbați și unsprezece femei pe care Nina Ceranu le-a ales pentru eternitate în panteonul Clubului de la Timișoara... Fiecare dintre acești „nemuritori” este atent și
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
obiceiuri și tradiții de o neasemuită frumusețe, moștenite din străbuni și prezentate într-o manieră specifică, plină de căldură sufletească și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
țară, Leacuri știu că nu mai sunt... Vântul murmură pe coarde Doina noastră din pruncie, Inima în piept îmi arde, Ardă până-n veșnicie! Unde-i ardere-i lumină! Tot mai singură pe cale Vâlva băilor suspină, Din adâncurile goale: „Unde sunteți, moții mei?” Tulnică din stâncă-n stâncă Sus prin Apusenii grei De-o neliniște nătângă... Parc'aud durute cară Cum vin de pe alt târâm- Sunt bolnav de tine, Țară Și așa o să rămân! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Sunt bolnav de tine
SUNT BOLNAV DE TINE, ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363731_a_365060]
-
Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Spre satul fără drum, fără cărare, Spre satul fără porți și fără fum Pășesc acum cuprins de întristare - Din tot ce-a fost, cenușă e și scrum. Pe deal stau moții fără lumânare, Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate pustii, crăpată-n pod covata, Doar stâlpii sunt rămași străjeri la porți, S-au dus bătrânii, pe dealuri azi stau toți, Se-nvârte a uitării neiertătoare roata. Nu-i clopot ca să bată,în clipa
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
viață după viață ratăm - și toată bezna vine-n față! multlăudatul om e o paiață: da - capodopera lui Dumnezeu e-n ceață! un gând - măcar un gând întru smerire: ca boare-am dobândi Via Simțire! nu : noi ne punem - singuri - moț și ne trezim - cenuși - la colț! ...din primăvară-n iarnă pribegesc și fericirea uit s-o caut - nu s-o găsesc! ADVERSARUL trag după mine un cadavru,-n salturi nu mă trezesc - nu știu unde-l ascund: nu-s vinovat - ci blestemat
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
într-un ochi curat de apă. Acasă sărbătoream trei zile, fiecare Sărbătoare religioasă mare, ca urmare păstrez minunata tradiție până azi. Și noi, Degustătorii Avizi Ai Zilelor Libere Nonșiproreligioase, facem același lucru, doar nu vei fi fiind tu mai cu moț decât alții! Primind ceea ce merit, pornesc pe drumeagul noului an, despre care doar numerologii știu ce ne pregătește. Ca în orice dimineață mă postez, pe www.rightwords.ro, ca să mă bucur de cei care au venit pe lume în ziua
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
vestului. Aici se întâmplă fel de fel de povești. Culturale, bineînțeles!Bunioară, pe strada „mihai eminescu”- nu, nu e nicio greșeală!-, s-au adunat munți de gunoaie, încât copiii, cu imaginația lor matură, au pus pe vârfurile cele mai cu moț, pancarte din carton, adecvate: „ Himalaya”,”Ceahlău”,”Omu”,”Retezat”. Pe strada „tudor arghezi” s-au adunat atâtea gropi, încât primarul a proiectat, cu fonduri europene, bineînțeles, festivalul înternațional:”Cine-a pus groapa în drum/ ăla n-a fost om nebun!”, festival
REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350416_a_351745]
-
vostru Mirabila sămânță să răsară Pe masă pâine să aveți cu toții Să nu cerșiți chiar în a voastră țară. Hrană mi-au fost și îmi vor fi mereu: Goga, Coșbuc, Blaga și Avram Iancu, Rebreanu, Horea, Rațiu și Maniu, Cioran, moții, părinții mei și Vlaicu. Tainele mării sunt nenumărate Și nimeni nu le știe de pe mal, N-am vrut să iau din viață totul Și nici n-am reușit să-i dau ce vreau. N-am scris că am ceva acum
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
În anul 1626 Alexandru Coconu al Țării Românești închină acesteia mănăstirea Glavacioc din Județul Vlașca - cu toate satele și moșiile ei. În anul 1630 Leon Vodă închină Biserica Spătarul Stelea din București. Același domnitor îi închină mănăstirea Dealu cu toate moțiile ei. În 1649 Gheorghe Ștefan stabilește o danie de 3500 de asprii anual către Iviru, iar în 1644 Grigorie Ghica oferă 7000 de asprii. În anul 1678 domnitorul Moldovei Petru Șchiopul îi închină mănăstirea Răducanu din Județul Bacău, cu multe
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOȚILOR, SEMN ȘI ÎNSEMN AL VIEȚII DUPĂ MOARTE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOȚILOR, SEMN ȘI ÎNSEMN AL VIEȚII DUPĂ MOARTE prof.dr. Ștefan Lucian Mureșanu
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOȚILOR, SEMN ȘI ÎNSEMN AL VIEȚII DUPĂ MOARTE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOȚILOR, SEMN ȘI ÎNSEMN AL VIEȚII DUPĂ MOARTE prof.dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: ”Munții Apuseni, sunt pumnul Ardealului; să desfacem acest pumn și să citim în palma lui deschisă istoria acestor munți, istorie plină de lacrimi, scrisă cu fapta de Horea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Iancu durerii și suferințelor neamului nostru. În amândouă rândurile lovitura a pornit din același loc.” (Ionel Gomboș, Alba Iulia) Cuvinte cheie: brâu, semn, istorie, locuință, trup 1. Istorie și har al datinii încingerii mijlocului Din străvechimi, de când omul din Țara Moților a înțeles că semnul este fiindul eului său, a căutat să îl însemne, să îl petreacă în viața de fiecare zi cu un simbol. Acesta urma să îi amintească în tot făcutul teluric că cerul, cu toată lumina și întunericul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
vrusese să-mi spună săteanul cu vorbele sale “recele pământului” însă, peste ani, aceste cuvinte mi s-au deslușit ca mărturie a Legendei celor patruzeci de mucenici din Armenia, în timpul împăratului roman Licinius. Studiind trăsăturile psihice ale românului din Țara Moților se poate observa că acestea, în mare măsură, se reflectă în modul cum își confecționează portul, piesele componente ale acestuia și la ceea ce au căutat, de milenii, oamenii munților să evidențieze prin acoperământul trupului lor. Simplu, dar nu lipsit de
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]