1,595 matches
-
contribuția directă a eroilor la desfășurarea acțiunii este puternică, și valoarea limbajului, a dialogului, ca document al vieții sufletești, crește. Moara cu noroc este o nuvelă psihologică. Comoara este chiar hanul de la moara situată pe drumul de țară de la Inău. „Moara cu noroc e o nuvelă solidă, cu subiect de roman“ - G. Călinescu. Moara cu noroc e prima lucrare românească în care predomină preocuparea scriitorului de a crea caractere puternice, cu o viață interioară complexă, fiind, în același timp, și o
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
carne și unt, nu vă cerem scutiri de taxe și ajutoare pentru înmormântare. Nu vă cerem nici măcar să vorbiți cu noi. Faceți-vă datoria de stat pentru cei mai necăjiți dintre noi, aveți grijă ca oamenii să nu nu mai moară în cluburi, faceți școli și spitale și drumuri. N-o să vă lăudăm pentru asta, cum nu-l lăudăm pe șoferul de autobuz că ne duce safe la destinație și nu ne bagă în primul pom. Tehnocrați, netehnocrați, vrem să nu
Tehnocrați, netehnocrați, vrem doar să nu ne-ncurcați! () [Corola-blog/BlogPost/339040_a_340369]
-
consolare era că măcar soția mă crezuse, dar asta nu schimba cu nimic datele problemei. Băusem îngrozitor de multă cafea și mă durea capul. Îmi venea să ies în stradă și să urlu: "Mâine se dărâmă podul și paznicul său o să moară. Faceți ceva. Eu v-am avertizat!" Între noi fie spus și, vă rog să îmi iertați sinceritatea, mă simțeam vinovat înainte de toate numai pentru apropiata moarte a paznicului și mai puțin de iminenta surpare a podului, pe care nimeni nu
RAPORT DE EVENIMENT de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340728_a_342057]
-
care maestrul, împreună cu asistentul, tăia cu un fierăstrău cutia în care se află asistență lui Uferini, adusese pe spectatori în pragul disperării. Se auzeau din sală sunete ciudate, de emoție și oftaturi. - Daca moare? - mă întreba emoționată Catincuța. - Nu o să moară, ai să vezi! - i-am șoptit nepoatei. În timp ce numărul se desfășura pe scenă, lângă mine se așeza un domn, având o pălărie cu boruri mari, îmbrăcat retro, amintind de îmbrăcămintea americanilor de prin anii 1920. După ce ma salută cu o
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
c-o muri? - Păi nu muriră ceinlalți? - Las' că văd eu ce fac. Îmi trebuie și mie un băiat să-mi ducă numele mai departe. Băiat să fie! Se interesă el la lume ce învârteli poate face ca să nu-i moară și copilul ăsta în caz că-i băiat. Ca tot românul, ajunse la preot, pentru slujbe în biserică, și la o vrăjitoare bătrână, tocmai pe la Calafat. Cheltui o grămadă de bani. Vrăjitoarea însă îl convinse că e un blestem pe familia lor
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
MEA (POEME) (4) Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului FOCUL de mic copil privea cum se înalță focul și mistuit de vrajă îi urmărea sorocul privea avid scânteia, născuta ca să moară și se-ntreba șocat: lumina unde-i zboară, în ce incerte spații își năruie minunea ce la un moment dat împrăștia genunea și-n ce sfere-și transferă puterea lui de leu dezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu, unde-i piere tăria
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342174_a_343503]
-
cireșe, se duce la el cu barda și-i zice: «No, io să știi că te tai!». Și-apoi îi crestează puțin coaja cu barda, doar așa, ca să-l sperie nițel. Iar cireșul chiar se sperie și crede că o să moară. Și-atunci face repede pui. Lasă urmași la poalele lui. Natura asta e plină de miracole. Totul e să le vezi”. Din depărtare se-aude un tunet. Pădurea pare că se înfioară și începe să se frământe ușor. "Nu, n-
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
Și un gând curat mă-ndoaie, spre DĂNUȚ APĂVĂLOAIE, Un inspector tinerel, talentat și frumușel, Îmi ațâță mie jocul că și eu, zău . . . ard, ca focul ! Ce să spun de-o MARICICĂ ? Se vrea încă tinerică . . . Cât SPERANȚA n-o să moară, n-o las încă. VĂDUVIOARĂ ! Nu te uita încruciș, la ADINA FĂRTÂIȘ . . . Un rol mic, dar zău măi frate, e ca sarea în bucate !. Cu talent de SCENOGRAF și-un surâs. . . te face praf, Sprintenă precum e . . .Honda, este COJOCARIU
O PĂRERE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341963_a_343292]
-
de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru plânsa noastră țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
notă de înțelepciune, izvorâtă din arcul peste timp pe care autoarea îl realizează prin raportarea amintirilor la prezent, și care constituie de fapt esența acestor proze. Un alt arc peste timp, dar în sens invers, se realizează și în proza „Moara”, în care un moment al prezentului, întâlnirea cu un om drag, provoacă amintirea unui episod mai putin frumos al copilăriei. Tot sub semnul amintirii, dar de data aceasta a unor persoane, sau mai degrabă personalități, stau prozele: „Mereu alți călători
LOREDANA DALIAN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342308_a_343637]
-
peștele adus de motan și cu apa de băut din butoiul din cabină. Piciorul i-se mai dezumflase, dar prinsese o culoare pământie pe alocuri cu pete vineții. Îsi dădu seama că e cangrenă și simți că în curând o să moară. Apucă, cu mare efort, o sticlă de rom și o bău aproape pe jumătate. Adormi, fără să mai simtă durerea, mirosul greu și mizeria care domnea în cabină. Visă că se plimba pe nori și că putea să meargă pe
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
adică Hristos cel Euharistic. În Biserică se cultivă etosul fiilor împărăției lui Dumnezeu. De asemenea, etosul ortodox poate și are puterea să salveze omul, poate și are puterea să-l mântuiască, poate și are puterea să-l înfrumusețeze: ca să nu moară când moare, ci să fie fiul Învierii. Etosul, ce se maturizează prin libertatea noastră. O libertate ce cuprinde și eliberarea de însăși natura noastră. Domnul nostru Iisus Hristos a spus Apostolilor: „Eu v-am trimis să secereți ceea ce voi n-
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
și porni la organizarea nunții. Tânăra pereche, el poet - încă slab și palid -, ea secretară de editură - grasă și foarte fericită -, fu plimbată prin oraș cu tradiționalul alai de mașini împodobite pe capotă cu o păpușă cu picioarele desfăcute, ca să moară mahalaua de necaz. Din codrii cei întunecați ai nordului apăru la nuntă și tatăl poetului care, fericit că fiul său are o slujbă, îl pupă pe cuscru și încercă să facă la fel și cu cuscra. Nu a reușit deoarece
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
și porni la organizarea nunții. Tânăra pereche, el poet - încă slab și palid -, ea secretară de editură - grasă și foarte fericită -, fu plimbată prin oraș cu tradiționalul alai de mașini împodobite pe capotă cu o păpușă cu picioarele desfăcute, ca să moară mahalaua de necaz.Din codrii cei întunecați ai nordului apăru la nuntă și tatăl poetului care, fericit că fiul său are o slujbă, îl pupă pe cuscru și încercă să facă la fel și cu cuscra. Nu a reușit deoarece
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
au făcut viața amară Pentru toți cei care au vrut ca să ne doară Au vrut mereu să credem, că-i pentru ultima oară Că e ultima seară, că e ultima vară Că-i ultima speranță și tot ce-avem o sa moara Dar știm că n-o să moară chiar dac-o să ne mai doară O să luptăm pan' la capat chiar s-avem și mâna goală Am învățat să suferim și să ținem capul sus Oricât de mult și-ar dori ei s-
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
cei care au vrut ca să ne doară Au vrut mereu să credem, că-i pentru ultima oară Că e ultima seară, că e ultima vară Că-i ultima speranță și tot ce-avem o sa moara Dar știm că n-o să moară chiar dac-o să ne mai doară O să luptăm pan' la capat chiar s-avem și mâna goală Am învățat să suferim și să ținem capul sus Oricât de mult și-ar dori ei s-avem capacul pus Să ne omoare
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
de pui suspendați care urcă și coboară printre utilaje și oameni. După ce le taie arterele carotide și jugulare, puii sunt purtați vreun minut și jumătate peste cuva de inox. E important ca sângerarea să fie rapidă, abundentă și completă, ca să moară repede și să li se golească organele și mușchii de sânge. Zigzagul continuă cu opărirea, într‑o cuvă din inox închisă; în alta, o râșniță cu roți cu degete de cauciuc smulge penele; apoi, gâturile trec printr‑o strâmtoare din
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Buța- un talentat creator de măști populare. De asemenea, cele două antreprenoare care sunt incluse în această campanie sunt: Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de promovare a iei “Blouse Roumaine Shop” și Dana Georgescu- fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hartie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”. “Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult. Întâlnim acest lucru pe stradă, dar și în social media: pe Facebook, YouTube, Instagram
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei, iar clienții săi sunt mai ales cei care participă la concursuri de muzică folclorică sau vor să studieze la Școală Populară de Arte. Dana Georgescu, fondatoare “Moara de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, 36 de ani “Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru ei. Sunt foarte încântați să vadă cum, din mâinile lor, poată să apăra o foaie de hartie. Este
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
din mâinile lor, poată să apăra o foaie de hartie. Este nevoie să facem ceva pentru a ne simți mai bine cu noi înșine, iar meșteșugurile sunt o cale”. Dana Georgescu și soțul ei, Ion Georgescu, cei care au fondat “Moara de hartie”, un atelier-muzeu dedicat hârtiei manuale, tiparului de altădată și legătoriei de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărti, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
manuale, tiparului de altădată și legătoriei de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărti, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găsește în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meșteșugurilor
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărti, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găsește în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meșteșugurilor”, un loc în care vizitatorii pot practica meșteșuguri precum: prelucrarea lemnului
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
august. Dacă vrei să cumperi mai multe bilete, asta înseamnă pentru tine șanse mai mari de câștig. Banii colectați din bilete neobligatorii merg spre finanțarea unor proiecte de artă experimentală. Fondul Jazz in the Park va direcționa sumele spre proiectele Moara, Măscărici și Our Environment Remixed, proiecte selectate de juriul Jazz in the Park. Iată despre ce e vorba pe scurt: Moara by Blajin va fi locul tău preferat de relaxare și socializare. Pe Canalul Morii, cei de la Blajin vor constui
Susține Fondul Jazz in the Park și poți merge la UNTOLD [Corola-blog/BlogPost/100332_a_101624]
-
de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru mult duruta țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De
HAI SĂ DĂM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343907_a_345236]
-
adoptate de această familie încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Stau mărturie în acest sens, pe lângă metodele avansate de exploatare a moșiilor deținute în Mehedinți de membrii familiei Băbeanu, încă dinainte de 1900, fondarea și exploatarea modernei Moară Traian din Tr Severin 11 și mai ales concepția economică liberală expusă în 1928 de Pompiliu Băbeanu pe când acesta era prefect al județului Mehedinți, în oficiosul liberal severinean Tribuna 11. Toate acestea îndemnau la aplicarea principiului liberal ” Prin noi înșine
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]