508 matches
-
departe. Preotul Gheorghe Antohi ne spune că în Fruntești se organiza de Anul Nou, pe lângă Plugușor și Capră, „Mocănașul”, fără să ne spună în ce consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova cu regimentul, ca să nu rămână prizonier. Nu numai întreaga armată era în retragere, neștiind cum să scape de nenorocirea captivității: unii colonei cu regimentul întreg, alții călări, îmbrăcați în mocani, artileriști fără tunuri și geniu fără unelte, dar și toată populația civilă fu cuprinsă de o panică nedescriptibilă și, uneori, nejustificată. Familii întregi, cu copii și părinți bătrâni, fugeau cu orice mijloc, în trenuri (cât au circulat), în trăsuri, căruțe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noiembrie li s-a dat ordinul să se re tragă la Plopeni, prea târziu, trei regimente au fost aproape în în tre gime prinse. Atunci colonelul Berindei, ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit de răniți și de bolnavi în spitalul militar. Acum era în permisie la Cernica, visând numai cum să poată răzbi peste front în Moldova. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a pocni în ușă și auzirăm vocea speriată a morarului: - Care-i acolo? - Eu mi-s, baciule, răspunse Niță cu vocea lui țigănită. - Da ce vrei tu acu noaptea? zise el. - Am să-ți [dau] o veste rea, baciule; vin mocanii... i văzui d-ici și-am venit să-ți spun, ca să fugi. Auzirăm cum sasul urcă scările tușind și greoi, apoi veni lângă ușă. În momentul când deschise, Niță îi înfipse mâna în gât, astfel încît sasul, pierzîndu-și prezența de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu alte plante și a otrăvit încet, una câte una, o traistă de pere pădurețe. Și-a încurcat părul, și-a făcut mustață și și-a cusut singură haine bărbătești. Apoi a bătut în poartă la Dandu, îmbrăcată ca un mocan, și i-a vândut perele. Și pentru că țiganii se uitau cu jind, le-a dat și lor câteva, ca să nu moară de poftă. Până seara, au murit toți. Peste o săptămână, Nălbica s-a întors în București, strigând sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cutele limbajului greoi, impregnat de poncifele politice ale anilor ’80. Romanul Drum de piatră (1986) debutează cu scena revederii în străinătate a doi români, prilej cu care unul, „aflat în misiune”, îi spune celuilalt, universitar în Canada, povestea satului de mocani Sucodru, în timpul celui de-al doilea război mondial. Relatarea, un soi de monografie exhaustivă, urmărește o serie de personaje, prea multe și unele chiar inutile, cu obiceiurile și munca lor, cu traiul dus sub ocupația horthistă, totul descris într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
pe nume Axinte Grapini, este arestat pentru că la începutul anilor ’50 începuse să cânte doine despre Avram Iancu. Povestea lui autorul o află dintr-un jurnal și o re-spune, în paralel cu tribulațiile sale de profesor într-un sat de mocani. În detenție Axinte se prezintă - și începe să se comporte - ca Avram Iancu, discutând cu ceilalți ca și cum ar vorbi participanților la revoluția pașoptistă. Din nou preocupat excesiv de detalii, naratorul dă ocoluri „misterului” pe care numai „colonia penitenciară Barbagia” ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I. U
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
în centru un scenariu de magie populară, nu lipsit de o certă notă de suspans epic. Este, după mine, segmentul cel mai rezistent și mai valoros din opera scriitorului ardelean. Subiectul este simplu, ca în proza lui Agârbiceanu 63: un mocan de pe Mureș, tată al unui copil întârziat mintal, crede despre fiul său că a fost schimbat la naștere de către diavol. Țăranul își povestește, pe un ton egal, molcom, aventura vieții. Într-o noapte, decide să meargă la pescuit împreună cu un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
crede despre fiul său că a fost schimbat la naștere de către diavol. Țăranul își povestește, pe un ton egal, molcom, aventura vieții. Într-o noapte, decide să meargă la pescuit împreună cu un prieten. Trimis de acesta înainte, să întindă plasele, mocanul simte, pentru prima dată în viață, fiorii spaimei: "Luna intrase după un brâu de nori când mi s-a părut că înaintea mea se mișcă ceva ca o mogâldeață neagră". Forma necunoscută nu răspunde, însă naratorul este stăpân pe simțurile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
urmă, este descoperit de săteni "plin de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două luni. Mocanul însă, arhetip al mentalității rurale, tânjește după răzbunare, pe care o formulează în termenii incantatorii ai unui blestem popular: "L-aș ține în loc (pe diavol. n.m.) până ar veni lumina zorilor, să-i topească
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două luni. Mocanul însă, arhetip al mentalității rurale, tânjește după răzbunare, pe care o formulează în termenii incantatorii ai unui blestem popular: "L-aș ține în loc (pe diavol. n.m.) până ar veni lumina zorilor, să-i topească oasele, și aș chema cocoșii negri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Vasile, Costache, Pandele și Sița au fost ceilalți copii ai lui Ghiță și ai Ilenei. Urmașii ciobanilor de peste munți nu s-au pierdut în legendă. Ei pot fi întâlniți pe ulițele satului și în registrele de stare civilă. În 1832, mocanul ungurean Ion Voicu își trecuse turma de 1671 de oi, 3 cai și 3 măgari în Turcia, prin punctul vamal Brăila. Se întâmpla de Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de Jos, loviți în amorul propriu de dragostea neașteptată față de un mocan cam motolog și cu lacăt la gură. Voicu nu a ajuns întâmplător la Pârscov, cum s-ar putea crede. De mai mulți ani se afla aici unchiul Nedelea (n. 1760) și vărul Stan cu fiii Enache și Costache care stăpâneau
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
toți concurenții sunt prieteni la cataramă, emoția își spune cuvântul. Anul acesta, în încleștarea din Timișoara au intrat 7 concurenți. Premiul de 250 de dolari și dreptul de a reprezenta urbea la finala din București i-a revenit lui Ovidiu Mocan (barman la No Name), celelalte mențiuni (de câte 150 și, respectiv, 100 de dolari) mergând către Pompiliu și Marius Radu. Prima probă urmărită cu mare atenție de cei doi membri ai juriului, Matt Highley din Marea Britanie și Bogdan Nicolae ( M.B.
Agenda2004-24-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282518_a_283847]
-
Mimiș Ioan, 72 ani l Movilă Arsinte, 74 ani l Zamfir Aftira, 61 ani l Timoftei Ana, 82 ani l Cârstoiu Elena, 83 ani l Vucicu Ilie, 65 ani l Cristea Vichente, 61 ani l Covaci Aurel, 53 ani l Mocan Iosif, 42 ani l Văcariu Ruxanda, 71 ani l Croitoru Maria, 65 ani l Lela Brighita, 66 ani l Moda Veronica, 43 ani l Lugojan-Toma Simion, 56 ani l Nemeth Maria, 64 ani l Puținelu Sandica, 43 ani l Virag
Agenda2005-51-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284520_a_285849]
-
Huțuleac Ioan, 70 ani l Verșanu Eudochia, 66 ani l Peia Clara, 94 ani l Szivery Elisaveta, 82 ani l Petreuș Ileana, 67 ani l Ertl Magdalena, 74 ani l Iancu Ianos, 48 ani l Hiris Petru, 50 ani l Mocan Vioara, 82 ani l Secăreș Maria, 78 ani l Agafiței Victoria, 50 ani l Lunca Ion, 77 ani l Popa Nicolae, 49 ani l Nicola Gheorghe, 63 ani l Negru Petru, 77 ani l Voichița Sandor, 82 ani l Tolan
Agenda2005-18-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283642_a_284971]
-
astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De fapt, demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană a lui Ion Creangă, bine hrănită documentar, din această mărturisire
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea sa despre viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană". Și Vladimir Streinu apreciase că "cel mai vechi Creangă, Mihai sau Ștefan, venise din Transilvania probabil, de undeva de pe partea cealaltă a munților, de îndată ce
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
junii secerători sînt și ei acum cosași copți, cum este Cosași odihnindu-se (realizată în 1923, adică la doi ani după afilierea la Internațională Comunistă) este o lucrare tipic realist-socialistă. Și ea nu este nici singură și nici ultima: niște Mocani din 1915, un Țăran la arăt din 1910, un Prînz pe cîmp, toamna, din 1915, niște Țărani în barca tot din 1915 etc. îi țin serios companie și se încununează, fără nici o concesie în epoca, pentru ca totul era deja rezolvat
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]