478 matches
-
investiției cu achiziția contoarelor trifazate [lei]/ Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea sistemului │ │ │(fără contoare) = Valoarea investiției cu achiziția sistemului [lei]/ Costul unitar al investiției pentru achiziția și instalarea subsistemelor de │ │ │gestiune a informațiilor din contoare (server/servere, modemuri, aplicație │ │ │sistem de gestiune a bazelor de date, alte dispozitive auxiliare) [lei/client] Costul unitar al investiției pentru lucrările care implică elemente din │ │ │rețeaua de distribuție a energiei electrice (fără contoare) = Valoarea │ │ │investiției aferente lucrărilor necesare asigurării funcționării SMI, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269716_a_271045]
-
istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum ar fi Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau Brăiloiu sînt modeme, dar rezultatul cercetării și mesajul sînt în serviciul națiunii, acaparată de izvoarele țărănești și idealizată în durata și în structurile sale etnico-spirituale. Biruie trecutul sau prezentul ca repetare a formelor trecutului. lorga trasează o perspectivă istorică prin publicarea, în anii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Miorița de ansamblul poeziei populare românești și de a o proiecta, singură, într-un orizont mitic, ca model prin excelență al geniului românesc a iritat un oarecare număr de intelectuali. Aceștia refuzau să recunoască dramele, destinul și idealul unui popor modem într-o creație folclorică multiseculară. Însă mai ales cîteva interpretări filosofice ale baladei au declanșat mînia lor. În mare, se poate spune că ei respingeau: a) interpretarea pesimistă a Mioriței, aproape generală după Alecsandri; b) pretenția de a considera balada
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moment este privilegiat și datorită lansării revistei Sburătorul, în aprilie 1919, ale cărei prime numere cunosc un mare succes. Creatorul publicației, Eugen Lovinescu, înființează un cenaclu ai scriitorilor care se impune curînd și își pune talentul în slujba unei estetici modeme care refuză să asimileze etnicul și morala cu estetica. În prefața din 1936 la volumul al VI-lea al scrierilor sale consacrate literaturii române contemporane, Lovinescu regretă că publicul "înapoiat" nu este în măsură să aprecieze operele contemporanilor, cum ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din 1864, din 1920 și din 1945, reforma din 1949 proslăvește distrugerea micii proprietăți. Or, în 1948, mica proprietate reprezintă 92% din totalul pămînturilor și 80% din suprafața agricolă. Factor de înapoiere, mica proprietate nu este adaptată pentru utilizarea tehnicilor modeme, frînează dezvoltarea prin incapacitatea sa de a răspunde cerințelor orașelor. Trebuie deci să se treacă la marea proprietate socialistă. Depășirea acestei etape implică din partea partidului o acțiune pedagogică. Gheorghiu-Dej afirmă: "Socialismul nu se realizează cu analfabeți". Pedagogia comunistă înseamnă fie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Knös, Börje, Histoire de la littérature néo-grecque. La période jusqu'en 1821, Stockholm, 1962. Lemni, Ștefan, Românii în secolul XVIII. O bibliografie, Iași, Universitatea "Al.I. Cuza", 1988. Neumann, Victor, Tentația lui homo-europeanus. Geneza spiritului modem în Europa centrală și de sud-est, București, Editura Științifică, 1991. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, București, Editura Humanitas, 1991. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits", în Revue d'Europe centrale, Strasbourg, 1993. Papacostea, Șerban, Geneza statului în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de televizoare a reprezentat una din imaginile reprezentative ale sinelui modern o imagine la care am putea adăuga figura împătimitului de televizor care comută rapid de pe un canal pe altul sau pe cea a "ciudatului" dependent de calculatorul său cu modem, trecînd de la un joc electronic la tabele de știri și la bănci de date, apoi la propriul sistem de procesare a informațiilor care reprezintă propriul sine ca terminal postmodern de computer. Mai mult decît atît, permanenta posibilitate de a-și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
detenție și existențe distorsionate ori distruse, marchează probabil momentul de "trezire" brutală, și în România, din "așteptarea armatei americane". Dar traumele acestei mitologii supraviețuiesc și azi, în supraevaluarea ori subevaluarea Occidentului, suprapuse pe un alt mit zonal, născut o dată cu statele modeme: cel al integrării, al sincronizării europene, opus celui autohtonist-izolaționist, "prin noi înșine". Polemica Paler-Andréescu, cu toate intervențiile din jurul ei, începută în revista "22" și devenită o întreagă carte, i-a dat ocazia antropologului Vintilă Mihăilescu să descifreze mitul recurent al
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
posibilă, eu însămi, în anii 1990-1991, și o opuneam singurei pe care o întîlneam, susținută pe atunci cu îndîrjire: cea a mîinii forte (în fapt, a dictatorului abjurat doar în persoana lui Ceaușescu). Puțini aflaseră la acea dată despre sistemele modeme de managerial, despre lucrul pe echipe, despre stimularea creativităților, banalități din manualele de școală occidentale. Aici, în România, mitul Salvatorului lua pe rînd chipul mareșalului Antonescu și al regelui Mihai. Era în cea mai mare măsură o manipulare murdară, a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
neputința, de josnicia și de ferocitatea suveranilor de dinainte". Marile tragedii ale timpurilor moderne s-au produs tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut victimă "orbirii" sau dorinței pătimașe a principilor de a fi stăpîni. Nu văd ca timpurile modeme să-și fi imaginat ceva mai bun, sau măcar la fel de bun ca această posibilitate a unirii suveranităților creștine, prin frăția lor religioasă, într-o republică universală, dominată de supremația moderată a puterii spirituale... Cele mai cumplite calamități, războaiele religioase, Revoluția
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
eseuri antropologice, adunate de Michel Izard și Pierre Smith, Gallimard, Paris, 1979; Karl Abraham, Vise și mituri, Payot, Paris, 1977 (trad. din germană). În ceea ce privește mitul politic, vezi Henry Tudor, Political Myth, Pall Mall, Londra, 1972 și André Reszler, Mituri politice modeme, P.U.F., Paris, 1981. Vezi mai ales lucrarea lui Henri Desroches, Sociologia speranței, Calmann-Levy, Paris, 1973. A se consulta, de asemenea, numărul special din "Cahiers internationaux de sociologie" din decembrie 1962. 2. Din vasta operă a lui Mircea Eliade
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a Il-a, E. Nourrit, Paris, 1948). Vezi și J.A. Faucher și A. Richer, Istoria francmasoneriei în Franța, Nouvelles Editions latines, Paris, 1967. 18. Despre sociologia antisemitismului, vezi, îndeosebi, în contextul unei literaturi bogate, Robert F. Byrnes, Antisemitism în Modem France, New Rutger University, Brunswick, 1950. Vezi și Michel Winock, Eduard Drumont și Oc, Ed. du Seuil, 1982. 19. Vezi "Journal officiel", rezumatul ședinței Camerei deputaților din 17 iunie 1904. Deputatului de dreapta Prache, care denunță francmasoneria ca fiind o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Laplanche și J.-B. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, P.U.F., Paris, 1967, articolul Regresiunea. Vezi și Michel Neyraut, Despre nostalgie, "Inconștientul. Revistă de psihanaliză", nr. l, ian.-mar. 1967, p. 60 sq. 65. Vezi Cari Gustav Jung, Probleme ale sunetului modem, Buchet-Chastel, Paris, 1961 (pref. de Dr.R. Cohen) și Prezent și viitor, Buchet-Chastel, Paris, 1962. 66. Textul lui Court de Gibelin, în care autorul vede în mesianism, al cărui adept a fost, modalitatea de a recupera "vremea fericită a primăverii umanității
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
jumătate a secolului XX 1. VASILE ILIESCU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Acces și șanse în învățămîntul din cîteva țări capitaliste, E.D.P., București, 1977. 2. EMIL PĂUN, Educația și rolul ei în dezvoltarea social-economică, E.D.P., București, 1974. 3. GASTON BERGER, Omul modem și educația sa, E.D.P., București, 1973. 4. JEAN THOMAS, Marile probleme ale educației în lume, E.D.P., București, 1977. 5. CH. HUMMEL, L'éducation d'aujourd'hui face au monde de demain, UNESCO, P.U.F., Paris, 1977. 6. ED. FAURE
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Folosire optimă a spațiului Stil casă de țară Reședință cu multiple posibilități de dezvoltare Bine poziționat într-o zonă bună, liniștită Proprietate unică pe care toți o doresc Are un hol spațios, un livingroom încăpător, trei dormitoare și o bucătărie modem dotată Transport la ușă Fațadă luminoasă, însorită Dă spre o grădină care nu necesită multă întreținere Multe trăsături originale Ideală pentru oameni pricepuți care știu să facă reparații mărunte Are hol mic, un livingroom modest, trei dormitoare fără dulapuri în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sa interioară. ... In rezumat, educația, departe de a avea ca unic sau principal obiect pe individ și interesele sale, este, înainte de toate, mijlocul prin care societatea își reînnoiește neîncetat condițiile propriei sale existențe (Émile Durkheim, 1980, pp. 67-68). În societățile modeme, școala rămâne agentul de socializare care inculcă loialismul, arată Parsons‚ simțul interesului colectiv, prioritar față de interesele individuale. La rândul lor, P. Berger și Th. Luckmann afirmă că școala poate bulversa certitudinea copilăriei dobândită în "socializarea primară" și poate arăta copilului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conectare de la distanță la rețeaua internă a organizației. Este necesară în organizațiile care au utilizatori și rețele dispersate geografic. Politica trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Cine poate să aibă dreptul accesării de la distanță? • Ce metode sunt acceptate de organizație (dial-up, modem)? • Este permis accesul din afară la rețeaua internă prin modem? • Se impun anumite condiții, cum ar fi soft antivirus și de securitate, pentru accesarea de la distanță? • Pot alți membri ai familiei să acceseze rețeaua? • Sunt restricții privind tipul datelor ce
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în organizațiile care au utilizatori și rețele dispersate geografic. Politica trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Cine poate să aibă dreptul accesării de la distanță? • Ce metode sunt acceptate de organizație (dial-up, modem)? • Este permis accesul din afară la rețeaua internă prin modem? • Se impun anumite condiții, cum ar fi soft antivirus și de securitate, pentru accesarea de la distanță? • Pot alți membri ai familiei să acceseze rețeaua? • Sunt restricții privind tipul datelor ce pot fi accesate de la distanță? Politica protecției informațiilor Printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ascultătorilor neautorizați, chiar și când telefonul este în furcă, o constituie crearea unor sunete electrice înalte în locurile în care bănuim că intrușii ar fi interesați să asculte. O altă cale, ce duce la diminuarea pericolului ascultării, o constituie folosirea modemurilor sau apelarea la servicii telefonice cu viteze mari, chiar dacă presupun un cost ceva mai ridicat. Și multiplexoarele diminuează șansele intrușilor din liniile de comunicații. Nu trebuie să încheiem succinta abordare a problemei de față fără să amintim de particularitățile rețelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural reprezentat prin pelerinajele rituale, periplul lui Ulysse (Odyseea) sau al lui Enea (Eneida). 17. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) Cadrul general al problemei Nicăieri în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosologice ale secolul al XIX-lea reprezintă o importantă contribuție la dezvoltarea cunoștințelor despre nebunie și bolnavul psihic, care vor contribui în mod deosebit la dezvoltarea unei nosologii clinice, bază teoretică din care se va constitui ulterior psihopatologia și teoriile modeme de clasificare ale bolilor psihice. Nosologia clinică A doua jumătate a secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolul XX sunt dominate, în ceea ce privește nosologia psihiatrică, de contribuțiile extrem de importante ale Școlii germane de psihiatrie (E. Kraepelin, E. Bleuler, K.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
John Ikenberry și M. Mastanduno (coord.) International Relations Theory and the Asia Pacific, Columbia University Press, New York, pp. 25-56. Clark, I. (2001) The Post Cold War Order: The Spoils of Peace, Oxford University Press, Oxford. Cooper, R. (1998) The Post Modem State and the World Order, The Foreign Policy Centre, Londra. Cortell, A.P. și James W. Davies (2000) "Understanding the Domestic Impact of International Norms: A Research Agenda", International Studies Review 2, 65-90. Dessler, D. (1989) "What's at Stake in
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a retragerii din activitatea productivă. De la aceste etape sunt astăzi și abateri, dacă ne referim la restructurările sociale prin disponibilitatea unor contingente mari de oameni tineri și maturi din producție, trimiși în șomaj, fără nici o perspectivă de încadrare profesională. Omul modem este supus unor variați agenți stresanți cărora trebuie să le facă față prin mecanisme complexe fiziologice și psihice, iar când acestea sunt depășite, survin în organism o serie de boli de o mare varietate și mai ales cunoscutele nevroze, la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stare tensionată și orice efort mental se materializează pe planul sensibilității somatice printr-o senzație de tensiune musculară, care la rândul ei, întreține tensiunea psihică inițială sau, poate chiar genera o nouă stare tensională. Într-un asemenea cerc vicios tehnicile modeme și științifice propun și practică relaxarea și repausul, în scopul economisirii și refacerii energiei nervoase. Stresul reprezintă o trăsătură definitorie a epocii noastre și însoțește condiția umană ca un agent poluant de prim ordin. Lucrarea „Modalități de apărare împotriva stresului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
laptop. Deși uimitoare prin capacitățile sale, tehnologia este cu mult În urma celei mai rapide forme de comunicare din orice organizație Ă „GrapeNet-ul”1 (rețeaua de zvonuri care circulă din departament În departament). Spre deosebire de internet, care depinde de utilizarea unui modem, GrapeNet-ul poate fi accesat de oricine, oricând. Terminalele GrapeNet-ului includ automatul de cafea, cantina unde se ia prânzul, locurile unde se merge În pauză În general Ă orice loc unde se adună oamenii, unde socializează și fac schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]