1,042 matches
-
vacă) nu e sănătos pentru om a fi consumat, iar brânzeturile sunt un fel de lapte concentrat. Iaurturile sunt mai bune pentru consum dacă sunt preparate bine (nu din lapte fiert sau pasteurizat). Și în ceea ce privește ouăle și în privința lor recomand moderație, dar asta nu din cauza colesterolului (toată lumea e înnebunită de mulți ani cu acest „colesterol”: ”Vai dragă, mi-a ieșit colesterolul mare. Ce mă fac?”) Fac o mică paranteză: nivelul maxim de colesterol peste care ar trebui să devenim îngrijorați la
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
astăzi am primit vești ceva mai bune de la colegul Grigore Negură din Brăila. În ziua următoare reiau lucrul la ora 10, după ce am corectat textul realizat ieri și după ce am făcut unele adnotări în jurnalul meu fragmentat. Voi continua cu moderație spre a nu dăuna calității și a nu mă obosi mai mult decât trebuie... Am lucrat cu migală, vrând să sudez piese disparate și să alcătuiesc un tot coerent, plăcut, armonios, care să delecteze și să intereseze pe potențialii mei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în loc să mă bucure. Dar, oare, lucrul de care ne temem cel mai tare trebuie să se întîmple întotdeauna? 2. Așezat pe un scaun, lângă patul pe care stam întins, profesorul, un om blajin, subtil specialist, se pare, și cu o moderație de modă veche, se uita pe ecranul ecografului. Și vedeam, pe figura lui, că nu era mulțumit. În cele din urmă, s-a întors spre mine, forțîndu-se să nu se dea de gol. ― Va fi necesară o coronarografie. Abia atunci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
episcopul, frate, mai mult tată al tuturor cetățenilor are, întotdeauna, de exercitat o misiune de pace - se înțelege bine de pace, în dreptate și în adevăr -: în orice timp și-n orice împrejurare este un element al ordinii și al moderației. A rămâne fideli lui Dumnezeu și bisericii, a nu se amesteca în agitațiile schimbătoare ale politicii, a sta deasupra intereselor pământești, și numai atenți și prompți la efuziunile neîncetate ale carității, mai ales în zilele de durere, aceasta înseamnă a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vernian. Nimic mai simpatic decât această coborâre în care exploratorii se întâlnesc cu un popor multicolor, oprimat de un demagog infernal. Ca în orice poveste cu happy-end, pacea lumii din adâncuri este restabilită, grație intervenției acestui cuplu ce unește, paradoxal, moderația și inflamarea eroică. Și tot din acest timp edenic al primelor lecturi vine și figura teribilă, cu aer de expresionism german, a maleficului Krapulax, asistat de tovarășul său pocit și nu mai puțin infernal. În câteva ocazii, rememorate ca atare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
egalității sociale. Pasiunea utopică a lui Che este rațiunea ce mobilizează mințile latino-americane. Contemporană cu biografia grafică a lui Che, Starea de asediu a lui Costa Gavras este saturată de aceeași înclinație escatologică. Moartea, cruzimea, exterminarea inamicului de clasă, abandonarea moderației sunt justificate de această rațiune irațională a revoluționarului - din prisosul său de iubire se naște vocația schimbării la față a lumii însăși. Viața exemplară a lui Che, gândită de Hector Oesterheld și desenată de Breccia, este elogiul închinat acestei arderi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
FĂCEAU SĂ COINCIDĂ CU O VIAȚĂ PERSONALĂ PROFUND IMORALĂ, ÎNLOCUIAU PRACTICILE OBIȘNUITE PRIN SUPERSTIȚII LIPSITE DE SENS. PURTAU MAI BUCUROȘI MEDALII PROTECTOARE SAU AMULETE ALE SFÂNTULUI ROCH, DECÂT SĂ SE DUCĂ LA LITURGHIE. Putem da aici ca exemplu lipsa de moderație cu care concetățenii noștri făceau uz de profeții. În primăvară, într-adevăr, așteptaseră de la un moment la altul sfârșitul molimei și nimeni nu se gândise să ceară altuia precizări asupra duratei epidemiei, dat fiind că toată lumea era convinsa că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mișc... Nu doream nimic altceva de câteva ore bune, dar acum, că puteam s-o fac, acum, că era cu cale s-o fac, mă simțeam ca paralizat. Ar fi trebuit să străbat sălile noaptea, folosind lanterna de buzunar cu moderație. Puțină lumină nocturnă se filtra prin ferestrele Înalte, dacă-mi Închipuisem un muzeu devenit spectral În lumina lunii, mă Înșelasem. Vitrinele primeau de la ferestre reflexe incerte. Dacă nu m-aș fi mișcat cu băgare de seamă, aș fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În România, țară latină în care impactul culturii italiene se situează - pînă după al Doilea Război Mondial - pe locul trei, după cel al culturii franceze și germane, ecourile futurismului rus sînt aproape absente, spre deosebire de cele marinettiste. Impuritatea eclectică, o anume moderație în negarea tradiției și, nu în ultimul rînd, inaderența la politica expansionistă, naționalistă și militaristă a lui Marinetti & Co caracterizează - pe de altă parte - pseudomorfozele sud-est europene ale futurismului. Influența futuristă a rămas practic nulă în Bulgaria, unde, cu excepția unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fac parte din seria „primelor poeme”, scrise înaintea expatrierii și rămase în posesia lui Ion Vinea („Vino cu mine la țară“, de exemplu, e datată „Gîrceni 1915”). Insurgentul de la Zürich a fost, așadar, recuperat pe linia - preponderent predadaistă - a unei moderații estetice nu lipsite de rafinament liric (într-un articol ulterior din unu, B. Fondane va face o paralelă stimulativă între două tipuri de „poezie pură”: cea a lui Paul Valéry și cea a lui Tzara...): Contimporanul înnoadă astfel cu „tradiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a Contimporanului, manifestată prin conexiunile cu ortodoxismul și cu programul tinerei generații interbelice. Această deplasare ideologică va duce - în 1930 - la prima ruptură majoră din interiorul avangardei autohtone. Un conflict între două generații și între două atitudini: de o parte - moderația ecumenică și oarecum elitistă a lui Ion Vinea, Marcel Iancu, Jacques G. Costin, de cealaltă - insurgența dogmatică a celor de la revista unu. În Contimporanul an. II, nr. 45, este recenzat la rubrica de „Cărți” volumul Futurism și fascism al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în grupul Rhytm. După 1922 tablourile și sculpturile formiștilor sînt cu totul rare în expozițiile Warșoviene. (...) Ei au explicat în public și pentru prima oară problemele formale de artă. Defectele lor sînt o construcție insuficientă, lipsă de ordine și de moderație, lipsa unui program clar și hotărît, și prea mult loc sentimentalismului. Cu alte cuvinte, mai degrabă expresioniști”. Deosebirea față de avangarda românească a anilor ’20 stă, din nou, în asumarea fermă, „angajată” a poziției politice, inseparabilă de cea artistică: „Meritul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
problemelor sociale. Ne-am manifestat pentru stînga radicală, în mișcarea socială”. Optimist, finalul articolului indică o victorie a spiritului nou în Polonia: „1) Încă depe vremea formismului, actualii membrii (sic!) ai grupării Block erau în opoziție, acuzîndu-i pe ceilalți de moderație. În 1923, din inițiativa Terezei Zaernower și Mieczyslav Szczuka s’a format grupul către care veniră în urmă W. Strzeminski și H. Stazewski etc. S’au organizat expoziții. 2) În 1924, după inițiativa lui Zanower, organizăm și edităm primul ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Contimporanul. Ultima reprezentație a „Insulei” (10 februarie 1923) a cuprins o conferință a lui B. Fundoianu: „De ce arta actuală nu are public?” - incursiune subiectivă și fugace în istoria teatrului european. Militanții avangardiști mai radicali au primit cu dezamăgire eclectismul și moderația acestor reuniuni în care erau „performate” și texte ale unor autori tradiționaliști precum Coșbuc, Vlahuță sau Vintilă Russu-Șirianu. Un text anonim, intitulat „Avantgarda”, apărut la rubrica „Otrăvuri” a revistei Clopotul din 18 februarie 1923 își exprima decepția în raport cu așteptările: „Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Barbu, alături de G. Bacovia, Lucian Blaga, Nicolae Davidescu, Adrian Maniu și Tudor Arghezi. Pornind de la ideea că „există un raport invers între violența inovațiilor și talentul scriitorilor”, autorul se oprește, „pentru ușurința studiului”, la două categorii mai „cuprinzătoare”: „extremiștii și moderații”. Dacă E. Lovinescu (care folosise, și el, titulatura de „poezie extremistă” în legătură cu lirica avangardistă) vorbea, reluîndu-l pe istoricul latin Tacit, despre existența unui saeculum modern, Emilian vede în „anarhism” (înțeles ca esență a modernului) un „duh al vremii” prezent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anihileze exigențele minime ale judecății” (Mențiuni critice II, ed. cit., 1934, p. 164). Rezervele lui Perpessicius nu privesc însă imagismul, „miragiile” visului sau cele ale subconștientului, ci doar caracterul lor „violent”, „necontrolat”, „dezlănțuit”. De fiecare dată, criticul recomandă valorificarea „cu moderație” a experiențelor artistice extreme. O atitudine prudentă, comună întregii noastre critici moderne: inovația radicală și revolta anticanonică sînt acceptate doar în măsura în care ele se lasă integrate în metabolismul „tradiției”, iar autorii comentați evoluează către „cumințire” și organicitate compozițională. O discuție pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
textualist” en herbe, mai „avansat”, deci, decît suprarealiștii? Discursul lui Mincu este, de fapt, un tipic discurs de (auto)legitimare teoretică: prin Urmuz, criticul pare a încerca să acrediteze ideea unui „protocronism” al avangardei istorice românești și, totodată, al unei moderații „experimentaliste” (și ea, avant la lettre...), în sensul lui Angelo Guglielmi. Într-un articol din Revista de istorie și teorie literară nr. 4/1983 - și reluat în volumul Singura critică - despre șansele exportului de literatură română, Mircea Martin notează, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
critice îl constituie deplasarea dinspre o estetică clasicizantă a capodoperei, a perfecțiunii formale, a purității, a sublimului și armoniei înspre o estetică a șocului mizînd pe ruptură, dizarmonie, subversiune, impuritate, inovație, deschidere, procesualitate și atitudine. O „cumințenie a pămîntului”, o moderație eclectică, integratoare: aceasta este imaginea pe care o oferă, în anii comunismului, principalele sinteze critice ale exegeților avangardei noastre istorice, în răspăr cu calificativul de „extremism” aplicat de majoritatea criticilor interbelici. Ion Pop vorbește despre un „avangardism prudent”, „impur”, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Marcel Iancu) a fost unul insurgent, violent negator, prima avangardă din România a fost preponderent „constructivă”. Militantismul agresiv, insolent și contestatar s-a dezvoltat după 1924 pe traseul revistelor Punct - 75 HP - Urmuz - unu - Alge - Viața imediată etc., Integral radicalizînd moderația „ecumenică” a Contimporanului. Legitimarea externă a jucat un rol determinant în procesul de recuperare/recanonizare internă a avangardei noastre istorice. Notorietatea cîștigată în Franța de un Tristan Tzara, de pildă, îl va impune atenției valorizante a criticii noastre estetice (Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
construirea ex-nihilo a unei tradiții moderne. Ex-nihilo, întrucît - pentru Ion Vinea, B. Fundoianu, Marcel Iancu și ceilalți - România e o țară unde totul trebuie construit, o țară cu o istorie discontinuă și fără o autentică tradiție cultă înainte de simbolism. Eclectismul, moderația, toleranța grupării față de idei și grupări ostile avangardismului, deschiderea față de colaboratori neavangardiști, mergînd pînă la găzduirea unor membri ai „tinerei generații” spiritualiste, a unor manifeste ortodoxiste și a unor texte „de dreapta” pot fi mai bine înțelese dacă le privim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
diverse reviste glossy - pentru că nu avea Încotro, ducea În spate toată familia, inclusiv niște părinți În vârstă. Nu Adina Dabija 66 știu cum făcea, dar Îi rămânea și timp de scris și de cenacluri, la care bea și fuma cu moderație, spre deosebire de ceilalți, care beau până cădeau sub masă. Se trezea dis-de- dimineață, la ora când mie Îmi cad ochii În gură de somn, și scria cu sfințenie două-trei pagini la calculator. Era al naibii de ÎncăpĂțânat și de Încrâncenat În lupta pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mici ciubucuri din colaborări la diverse reviste glossy - pentru că nu avea încotro, ducea în spate toată familia, inclusiv niște părinți în vârstă. Nu știu cum făcea, dar îi rămânea și timp de scris și de cenacluri, la care bea și fuma cu moderație, spre deosebire de ceilalți, care beau până cădeau sub masă. Se trezea dis-de- dimineață, la ora când mie îmi cad ochii în gură de somn, și scria cu sfințenie două-trei pagini la calculator. Era al naibii de încăpățânat și de încrâncenat în lupta pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cît credința este mai puternică. Oamenii dominați de o certitudine nu îi pot tolera pe cei care nu o acceptă"180. Orice credință colectivă este radicală, intransigentă și puristă. În planul intelectului, ea înlătură ambiguitatea, iar în cel al sentimentelor moderația. Partizanii săi află în ea o senzație de exaltare și atotputernicie care hrănește convingerea de a aparține unui grup care "are dreptate". Ea le justifică zelul scoțîndu-i din apatie, din această stare desanimado, cum spun spaniolii, caracterizată prin lipsa de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de jugul oprimării paterne se răzvrătesc, înseamnă neapărat că au început să-și făurească, cu ajutorul experienței lor, viziunea unei societăți mai bune. Putem presupune că acea societate era egalitară prin scopurile ei și că admitea o morală deschisă, dar cu moderație. Pentru a o edifica însă a fost necesar ca frații să conspire, iar instrumentul uneltirii lor pentru libertate a fost uciderea tiranului. Scena este ușor de închipuit: mai toate paricidele, regicidele și chiar uneori genocidele seamănă între ele. Ce a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de opinia publică (comuniști anticeaușiști, disidenți, opozanți, scriitori), a avut toate șansele să pară credibilă. FSN nu a fost considerat, nici măcar în 22 decembrie, drept „emanație” a revoluției, dar prestația sa era convingătoare și părea adecvată la momentul respectiv, întrucât moderația gorbaciovistă a liderilor nu fusese asumată fățiș, și nici restaurația. De aceea, conchid Perva și Roman, „a fost o veritabilă revoluție populară pe care s-au grefat impulsuri din exterior și care, în final, s-a întâlnit cu acțiunea unor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]