3,297 matches
-
la International Photography Awards, Veolia Environnement Wildlife Photographer of the Year, Fotogeografica și Milvus Photo Contest. Expoziția Spiritul Înălțimilor, realizată împreună cu doi buni prieteni și oameni de munte, a ajuns la București, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov. www.dorinbofan.com Parteneri: Modernism, Radio România Cultural, Foto4all, LiterNet, epublio, ClubulFoto, F64 blog, Fotoindex, Orașul Meu, Book Land, Bookuria, Zile și Nopți, Radio Republika Verde, Blogdefotografie, TVCity, ComunitateFoto, PHOTOLIFE, Fotomagazin, noutatifoto
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94128_a_95420]
-
aș dori să amintesc niște poeți din secolul al XX-lea, precum: Giuseppe Ungaretti, Sandro Penna, Cesare Pavese și Alda Merini. Da, dar este vorba doar de o afinitate, poate mai clar putem vorbi despre un mix de ermetism și modernism cu câteva aspecte ale doctrinei filosofice spiritiste. Să vorbim un pic și despre tematică. Ce anume abordați în versurile dvs, ce teme vă sunt pe plac? Tematica depinde de inspirația pe care o am în câteva momente și inspirația este
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
problemă sau sunt destul de scolastice?!... - Suntem chemați să scoatem scolasticul de aici!... Toată învățătura catehetică are o comoară de izvoare, mult folositoare, cu toate că unele au fost schimbate în conținutul lor și care astfel, nu au făcut altceva decât să servească modernismului ispitit. În general, Catehismele sunt foarte bune dar și în ele se strecoară, uneori, păreri subiective. 13. - Este nevoie, cumva, de o (re)catehizare a credincioșilor noștri cu privire la această problemă a Bisericii și nu numai, adică asistăm, cumva, la o
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 342-378. 118. Biserici ctitorite de grecii din Sibiu (compania grecească), în „Orizonturi Teologice”, Oradea, anul V, 2004, nr. 1, pp. 3-33. 119. Preocupări umaniste la Mitropolitul Andrei Șaguna, în vol. Simpozionului „Modernism, postmodernism și religie”, Constanța, mai 2005, organizat de Universitatea «Ovidius» din Constanța, Facultatea de Litere și Teologie Ortodoxă [referent științific Pr. prof. univ. dr. Dumitru Radu, coordonator volum Conf. pr. dr. Vasile Nechita], Iași, Editura Vasiliana ’98, 2005, pp. 36-42
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
iordaniene. C. M. : Aș vrea să vă întreb despre costumele tradiționale iordaniene. Am văzut reprezentante ale ambasadei dvs. îmbrăcate în costume cu motive tradiționale. E.S. dl. S.M. : Nu sunt exact cum erau costumele vechi. Astăzi se manifestă o tendință accentuată spre modernism și lucrul acesta se observă și în vestimentație. Dar se mai păstrează încă materialele folosite în mod tradițional în confecționarea pieselor de vestimentație feminină, în special pânza deasă din Damasc. C. M. : Avem și noi cuvântul „damasc” în limba română, denumind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
cît de teribilă/ teribilistă, pe-atît de fricoasă, a auto-încurajării: "Totuși, totuși să nu desnădăjduim - / ah, de nu m-ar trăda fețele voastre oameni și-orașul!/ Vă spun: Dacă armatele nu vor veni până mâine/ voiu suna singur revoluția." (Veac obsedant) Modernismul, în pusee, atacă poezia lui de nelimpezite disperări. Umbra unui Satan gonflabil, cu ironii de homme de bien, dă tîrcoale în Perspectivă: "Am încercat să iau în palme Pământul/ să-l ridic ca pe-o jucărie'n neant - / n-am
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit burghez, adică îndepărtare de popor. Pe
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit burghez, adică îndepărtare de popor. Pe măsura apropierii de actualitate, criteriul ideologic, al participării literaturii la construcția socialistă, e decisiv, fiind frecvent invocat
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
Ion Simuț Trei sunt monștrii literaturii interbelice în viziunea dogmatică a epocii proletcultiste: avangardismul, modernismul și ortodoxismul. Emil Boldan îi tratează ca atare, cu o nedisimulată repulsie, în Prezentare succintă a istoriei literaturii române, apărută în "Limbă și literatură", volumul V, 1961, publicație a Societății de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Ei apar ca
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
ca reacție la literatura realistă. Uneltitorii acestor anomalii trebuie denunțați tribunalului ideologic: sunt - după cum îi dezvăluie Emil Boldan - "clasele stăpânitoare ale statului burghez, ajutate de influența tot mai simțită a unei anumite literaturi decadente din Occident" (p.117). Avangardismul și modernismul sunt același lucru, "curente decadente, ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Acțiunea distructivă a modernismului a fost orchestrată de Eugen Lovinescu, prin grupul de la "Sburătorul". Principala lui vinovăție derivă din faptul de a-l fi urmat pe Titu Maiorescu, continuând
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
dezvăluie Emil Boldan - "clasele stăpânitoare ale statului burghez, ajutate de influența tot mai simțită a unei anumite literaturi decadente din Occident" (p.117). Avangardismul și modernismul sunt același lucru, "curente decadente, ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Acțiunea distructivă a modernismului a fost orchestrată de Eugen Lovinescu, prin grupul de la "Sburătorul". Principala lui vinovăție derivă din faptul de a-l fi urmat pe Titu Maiorescu, continuând astfel "cu sfințenie linia estetizantă și cosmopolită a Junimii" (p. 118). Drept consecință, apreciază Emil
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
fascist "Gândirea" (p. 118). Interesantă (adică ciudată) este viziunea critică a lui Emil Boldan văzând repetarea unei simetrii la interval de câteva decenii: așa cum simbolismul, poporanismul și semănătorismul au bruiat și contrabalansat realismul critic afirmat de marii noștri clasici - avangardismul, modernismul și gândirismul se opun realismului susținut de Sadoveanu, Rebreanu și cei doi Petrești, Camil și Cezar. Fraza întortocheată a lui Emil Boldan, care imaginează aceste similitudini, merită reținută pentru forma alambicată a proletcultismului ce-și distilează veninul ideologic, cu riscul
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
distilează veninul ideologic, cu riscul de a se intoxica în propriile emanații: Aparenta diversitate și chiar adversitate reciprocă sub care toate aceste curente se prezentau nu puteau ascunde linia lor comună ideologică, dușmănoasă realismului, diversionistă și reacționară, numeroase variante ale modernismului ca și ortodoxismul ŤGândiriiť nefăcând decât să afirme, sub forme și mai pronunțate de descompunere, toate trăsăturile reacționare ale diverselor curente literare burgheze din deceniile anterioare, de la cosmopolitismul, antiumanismul și formalismul simboliștilor până la naționalismul șovin și falsul tradiționalism al semănăto-riștilor
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Emil Boldan săvârșește a doua manipulare flagrantă când pune istoria noastră sub o influență rusească de la începutul secolului al XIX-lea (!) și sub influența decisivă a revoluției socialiste sovietice încă de la începutul secolului XX (p. 113), hipertrofiind importanța publicațiilor socialiste. Modernismul lovinescian, avangardismul și gândirismul sunt percepute și prezentate ca odioase diversiuni burgheze împotriva clasei muncitoare. Salvarea vine de la eliberarea de sub jugul fascist. Istoria și literatura se instalează pe un făgaș de "transformare revoluționară", tendință exprimată din nou printr-o frază
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
diversioniștilor și reacționarilor. Dramaturgia interbelică este prezentată fără a implica probleme ideologice, caracterizându-i sec, enunțiativ, pe Victor Eftimiu, Mihail Sorbul, Mihail Sebastian, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu și G. Ciprian. Problemele grave ale literaturii interbelice abia urmează (avangardismul, modernismul lovinescian și gândirismul), puse acuzator sub semnul negației ideologice și estetice totale.
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
a vedea jumătatea goală a paharului. Astfel, lirica poeților interbelici e încă "umană, personală, tandră, cuminte, sentimentală" și nu se rupe cu adevărat de tradiția secolului 19. Arghezi, Barbu, Bacovia, Fundoianu, Voronca și ceilalți nefiind realmente moderniști, nici conceptul de modernism, forjat în jurul lor, nu se susține. Abia al doilea val suprarealist aduce modernitatea în spațiul poetic românesc. Autorii dinainte ar fi, cu toții, premoderni... Mi-e greu să cred, totuși, că Eugen Negrici a putut vedea în Flori de mucigai ori
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
mucigai ori în Joc secund o poezie "umană, personală, tandră, cuminte, sentimentală". Mai degrabă el închide ochii asupra marilor și micilor exemple, pentru a nu știrbi cumva teza iluzionării continue și în proporție de masă. Are numai pe jumătate dreptate. Modernismul nostru interbelic este unul "impur" și, așa zicând, simultaneist. În el se regăsesc influențe romantice, simboliste, parnasiene, pur moderniste, dar și avangardiste. Și aceasta fiindcă literatura română, în uriașul ei efort de recuperare a decalajului, calchiază formule și poetici aflate
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
60), "viclenia" subsistemului cultural e de a-i scoate la suprafață și a-i reîntări canonic pe toți autorii excluși ori marginalizați. Recuperări nu întotdeauna cu spirit critic, supralicitări, mitizări contemporane. Prin consecință, neomodernismul "șaizecist" este și mai bricolat decât modernismul interbelic pe care îl recuperează masiv și ostentativ, fără nici o anxietate a multiplelor, divergentelor influențe. Când totalitarismul sucombă și pericolul reactualizării lui este îndepărtat, cu totul abstract (situația din prezent), ironia și autoironia, critica și autocritica, persiflarea, deriziunea au feu
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
această ultimă perspectivă asupra conceptului respectiv, orientându-ne, în consecință, asupra muzicii realizate după 1950. Ați preferat, în limitele acestei perioade (1950 - 2014) lucrări aparținând unor anumite orientări (tehnice, de limbaj muzical sau estetice) cum ar fi aleatorism, spectralism, post modernism, minimalism etc., sau nu? D.B. Răspunsul este hotărât nu. Am făcut loc, în egală măsură, tuturor lucrărilor, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute în funcție de valoarea lor muzicală, indiferent de zona stilistică din care au provenit. În paralel am încurajat ideea
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
chiar și atenuări nuanțative ale cunoscutei sale masivități interpretative. Restul distribuției a fost formată din: Mihaela Ișpan - Emilia, Liviu Indricău - Cassio, Andrei Lazăr - Roderigo, Marius Boloș - Lodovico, Iustinian Zetea - Montano, Ionuț Gavrilă - Un herald. Așa cum merge majoritatea regizorilor actuali spre modernism și Vera Nemirova a conceput o variantă actualizată a lucrării, dar, pe care a desprins-o și de convențiile impuse de libret. Astefel că, Otello nu mai este nici maur, nici „Leul Veneției”, nici eroul glorios pe care poporul îl
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
ei extraordinară spre experiment, spre încercarea de noi și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că B. P. Hasdeu poate fi considerat un precursor al modernismului, prin admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind acuzat în procesul de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
creației), filosofică și estetică (resuscitarea idealului clasic goethean, combinat cu spiritul romantic, într-o sinteză germanică). Principalele temeri ale fazei cerchiste sunt cantonarea în tradiționalismul naționalist, în blagianism și regionalism, de aceea le vor fi contrapuse acestora opțiunile simetrice pentru modernism, lovinescianism și europenism. Lovinescu e, pentru cerchiști, un antidot la blagianism, adică la un tradiționalism, fie el și expresionist, și la o posibilă cantonare într-un regionalism al "spațiului mioritic". I. Negoițescu e un strateg doctrinar excepțional, ale cărui subtilități
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
33). Goethe e, pentru euphorioniști, un antidot la lovinescianism, adică la cantonarea în estetic. E și o formă de refugiu într-un tradiționalism spiritual profund, ce putea părea atemporal, și o formă de eschivă de la o opțiune categorică, explicită, pentru modernism, prin "restaurarea goetheană". Reconstrucția proiectului intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
a limbajului, la o ars combinatoria de factură semantică precum un formalism sans rivages? La o producție mecanică precum cea de automobile ori de pantofi? Începută poate încă în momentul sofiștilor, criza limbajului a atins cotele cele mai înalte în modernism, creînd, e drept, un elegant scepticism, ce nu admite, sub unele condeie, decît un dans static al superficiilor. Ilustrativ, Jean Baudrillard nota: "Astăzi nu mai există scenă sau oglindă, numai un ecran și o rețea. Nu mai există transcendență sau
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]