1,712 matches
-
Polonia, generalul Jaruzelski, numit Prim-secretar În octombrie 1981 pentru a zdrobi Solidaritatea și a repune pe picioare un Partid ce era de un an de zile p...r...sit de forțe, se impune destul de repede că reprezentantul unei tendințe moderniste, dornic... s... renoveze nebuloasa comunist.... În 1986, asigurat de sprijinul lui Gorbaciov, ajunge la concluzia c... comuniștii nu au „alt mijloc de a mișca din loc lucrurile și spiritele decît l...rgindu-și baza și stabilind un dialog cu opoziția”. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
, revistă apărută la București lunar, între septembrie 1932 și mai 1933. Redacția era formată din Horia Liman, Dan Petrașincu și Ieronim Șerbu. Este o publicație literară de orientare moderat modernistă, dar subliniat contestatară în privința valorilor anterioare. Editorialul Gong conține un program destul de cețos („Descins în arenă, aruncătorul discului nostru nu aduce nici stridența unui extremism de jargon literar, nici ramolismentul burghez al unor tradiționale restricții estetice [...], el aduce numai realitatea
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
cu Lateral, „dintr-un roman ce va apare” (7-8/1933), iar Arșavir Acterian semnează câteva pagini din Jurnal. În publicistică, este combătut ermetismul cu orice preț, considerat „carapacea după care se ascunde incultura” (Ieronim Șerbu, „Sfârâiacul” sau O anumită poezie modernistă), producând confuzie în lirica română (Pericle Martinescu, Despre anumite moduri poetice și anumiți poeți). Edgar Papu abordează teme de estetică generală: Note pe marginea problemei culturii, Sensul tehnicei, Experiențe asupra frumosului. Cronica literară este susținută de Horia Groza, care scrie
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
de doctor în drept. Trece apoi la Paris, unde, pe cât se pare, va fi susținut și licența în litere, iar după unele informații, chiar doctoratul. Dar perioada pariziană îi oferă și ocazia unei activități publicistice. Scrie destul de mult în periodicele moderniste, debutul său fiind legat de revista „La Société nouvelle” (1907). Pentru a-și iscăli colaborările recurge la semnăturile A. Boumy, Marc Heina sau Konowalow. În țară, primul său text va fi tipărit în cotidianul „Adevărul”, în 1908. După primul război
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, revistă literară apărută la București lunar, de la 15 decembrie 1912 până la 25 ianuarie 1913. Este o publicație de factură modernistă, aflată în sfera de influență a „Literatorului”. Colaborează cu poezie Sandu Teleajen, George Gregorian, Șerban Bascovici, Emil Maur, Ion Al-George, George Stratulat. Alți colaboratori: C. Z. Siliștea, Șt. Oprișanu. I.H.
CUVANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286623_a_287952]
-
o formă impecabilă, structura lui nu-i deloc aceea a unui liric. De fapt, el mimează poezia. După câteva poeme cu turnură elegiacă, unde deplânge zădărniciile omenești, va trece la un registru care îi convine, acela de parodist: persiflează scrierile moderniste, „decadente”, face schime de amuzament citind stanțele macedonskiene. Oricum, C., care avea să-l prefere, ca poet, pe G. Coșbuc lui M. Eminescu, manifestă o receptivitate insuficientă față de lirism. Mai e și ostilitatea lui dintotdeauna în fața inovației, fie ea în
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
al satului oltenesc, în care, în perspectivă literară soresciană, întâmplările sunt puse în scenă de un regizor preocupat îndeosebi de autenticitatea limbajului. Pitorească și plină de vervă, limba este aceea care dă naștere evenimentului, acesta schimbându-și desfășurarea, conform viziunii moderniste, în funcție de perspectiva personajului care vorbește. În romanul Ristea împărat (1984), focalizarea unghiurilor narative are drept catalizator moartea lui Ristea, președintele unui CAP de prin părțile Severinului, a cărui personalitate ieșită din comun provoacă flashbackuri ale diverselor personaje care participă la
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele „unu” ori „Contimporanul
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
deschidă calea „unui curent salubru și înviorător”, începe cu popularizarea unor articole-manifest și cu tipărirea unor eseuri despre „arta nouă”. Înainte de a deveni o revistă de avangardă propriu-zisă și în pofida diversității de preocupări și de stiluri, C. își vădește orientarea modernistă prin atenția acordată manifestărilor culturale și artistice moderne de peste hotare. Alături de publicistica socio-politică, sunt de menționat în 1923 articolul explicativ al lui Hans Richter, Constructivismul, care trasează principalele coordonate ale curentului, formulate mai târziu și de mentorii C., eseul Cubism
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
sunt ilustrate de versurile semnate de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, B. Fundoianu, Șt. Roll, Mihail Cosma, Filip Corsa, Tana Quil. Numeroasele similitudini de concepție dintre grupările avangardiste românești, precum și atitudinea ponderată, neexclusivistă a revistei favorizează apropierea multor poeți moderniști, neafiliați vreunei grupări literare. Cei mai însemnați poeți care își trimit colaborările la C. sunt Ion Barbu, care publică aproape număr de număr poemele ce vor alcătui volumul Joc secund, și Tudor Arghezi, considerat de către Marcel Iancu, cu prilejul unei
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
maghiari din România, ca Alfred Margul Sperber, Kiss Jenö, Szemler Ferenc ș.a. Cu toată componența eteroclită a registrului de nume, un indice al frecvenței acestora ar învedera ponderea crescândă a numelor aparținând poeților de talent și, cu timpul, de orientare modernistă. Mulți dintre scriitorii prezenți în paginile C. semnează și publicistică, iar unii mai ales (sau numai) publicistică: Dragoș Vrânceanu, Zaharia Stancu, Aurel Baranga, Lucia Demetrius, Ștefan Roll, George Macovescu, Petru Dumitriu, Mihnea Gheorghiu, Ioanichie Olteanu, Alecu Ivan Ghilia, Ion Brad
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
română” ș.a.) cu schițe, poeme în proză, note de călătorie, comentarii diverse pe teme de actualitate (Scrisori din Paris), cronici dramatice și de artă etc. Trăiește în plină efervescență a vieții artistice pariziene, cunoscând, astfel, îndeaproape noile curente și tendințe moderniste. Tot în timpul șederii aici, scrie studiul La Roumanie littéraire d’aujord’hui (1903), ce vădește însă o perspectivă ezitantă asupra evoluției fenomenului literar românesc din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Întors la București, scoate două volume de poeme
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
scrisoarea deschisă, polemică, din 1926, a suprarealiștilor francezi către Paul Claudel. În 1924, „Contimporanul” organizează o expoziție internațională de arte plastice, căreia îi și consacră un întreg număr. De numere speciale beneficiază, după aceea, Brâncuși, arhitectura modernă, teatrul și cinematograful modernist, „interiorul nou”. Drept manifest al c. românesc trece un text în care nu figurează această vocabulă, apărut în al doilea număr pe 1924 al „Contimporanului” și intitulat Manifest activist către tinerime. Acesta e în perfectă consonanță cu manifeste avangardiste de pretutindeni
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
lui Eminescu privea chiar capodopera; nu privea însă și structura unui scriitor” (Eros și Daimonion). Lui N. Iorga, critic de direcție, i se impută atitudinea retardatară, militantismul anacronic, fiind vădit că „după război, prin trecerea pe primul plan a valorilor moderniste, sămănătorismul defunct s-a fragmentat în inele provinciale” (Regionalismul literar). Nici o afinitate cu G. Ibrăileanu: ca eminescolog, acesta „înțelege poezia ca un mecanic bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
inapetență pentru ocupațiile profesionale constrângătoare, incapacitatea sau lipsa de interes pentru o carieră ordonată, preferând expedientele, provizoratul. Geode se situează în descendența unui anumit simbolism elegiac, nu lipsit de muzicalitate, dar văduvit de vigoare, vădind un lirism reticent față de evoluțiile moderniste și desuet față de tonul poetic al momentului. Sunt sesizabile răzlețe accente argheziene, ecouri ale sonorităților din poemele „parnasiene” ale lui Ion Barbu. Preponderentă e peisagistica menită să preia discret rezonanțele emoției. Recuzita urban-modernă, care va fi masiv manipulată în următorul
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
1990 C. a fost profesor la diferite școli generale, după aceea a devenit lector de teoria literaturii la Universitatea din Brașov și redactor șef-adjunct al revistei „Interval”. A obținut în 2000 titlul de doctor cu teza Dimensiunea tranzitivă a poeziei moderniste și postmoderne din România. A debutat în 1970, în revista „Argeș” cu ciclul de poeme Legi de mișcare, iar în volum, cu romanul Acte originale / Copii legalizate (1982; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). Îi urmează Compunere cu paralele inegale
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
, revistă apărută la Găești-Dâmbovița săptămânal, între 19 octombrie și 20 decembrie 1930, apoi la București, lunar, între februarie 1931 și aprilie 1932. Până la numărul 4-5 din 1930 apare cu subtitlul „Revistă modernistă”, devenit apoi „Literatură. Ideologie. Critică”. Director: Mihail Ilovici; redactor: Aurel Chirescu. Sunt publicate articole de critică și teorie literară, recenzii ș.a. La ancheta Ce deosebire este între metoda dv. critică și metodele curente?, răspund Mihail Dragomirescu și E. Lovinescu (3-5
CRISTALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286498_a_287827]
-
texte, cu un caracter mai mult sau mai puțin teoretic, reprezintă puncte de vedere înnoitoare, moderniste, prin care tânăra generație de literați și artiști urmărește să câștige un loc în cetatea literară. În acest spirit - afirmă Șerban Cioculescu - legitimitatea criticii moderniste („istoricește inițiată de Ch. Baudelaire și practicată de aproape un secol”), alături de proza și poezia modernă, se definește prin opoziție cu critica universitară, anchilozată, „conservator al muzeului național de literatură”. Mihail Dragomirescu face notă discordantă prin contestarea oricăror valori produse
CRISTALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286498_a_287827]
-
și din noiembrie 1918 până în 15 aprilie 1919; în iunie 1916 își modifică titlul în „Revista critică”, iar în noiembrie 1918, în „Cartea vremii”, suprimând subtitlul „Revistă de cultură generală”. Directori sunt A. Ștefănescu (1915-1916) și Alex. Ștefanopol (1918-1919). Publicație modernistă, C. M. se bucură de colaborarea constantă a lui G. Bacovia (Amurg antic, Nervi de primăvară, Epitaf, Poemă în oglindă - semnată G. Andoni, Trudit, Lacustră, Pastel, Nocturnă, Interior trist ș.a.), tipărește versuri simboliste semnate de D. Teleor, Mihai Săulescu, Al. T.
CRONICA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
a lui I. M. Rașcu, alte publicații la care colaborează fiind „Insula”, „Flacăra”, „Seara”, „Cronica Moldovei”, „Noua revistă română”, „Curierul Bacăului”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”. În mai 1915, B. editează la Bacău, împreună cu Ion Iordăchescu și Șmil Kraus, „Orizonturi noi”, publicație modernistă în care folosește și pseudonimele Geovas,Vag, Geo Vas. Macedonski îl recomandă în „Făclia” (ianuarie 1916) în acești termeni: „Bacovia. Acesta este pseudonimul unui tânăr din Bacău, d. Vasiliu, admirabil poet, dar a cărui modestie l-a ținut în umbră
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
B. este, într-un fel, paradoxal: debutând cu un roman anunțat ca un prim volum (din trei), autorul continuă cu lucrări de dimensiuni din ce în ce mai reduse și ajunge, la zece ani de la debut, să publice o carte de versuri, în stil modernist, Software d’amour (1996) - mici fragmente de poezii de dragoste, scrise pentru fiecare zi a lunii, pentru fiecare lună și pentru fiecare an din intervalul 1995-2035, astfel încât în fiecare zi să poată fi recreată o nouă poezie, unică, după o
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
rămas netipărite în volum. În publicistica lui B., impulsiunile umorale prevalează. La început, apropiat de junimiști, pe care îi adulează în scrisori și dedicații, el denunță ca „primejdie națională” literatura „falsă”, prin care înțelege atât veleitarismul impenitent, cât și tentativele moderniste. Ulterior, se arată deosebit de agresiv față de „ardeleni”, atacul extinzându-se și asupra „Sămănătorului”, ceea ce îi va atrage simpatia cercului de la „Românul literar și politic”. Înzestrat cu o abilitate rară, chiar cu talent, B. nu are forță de creație, nici cultură
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
inadaptabilitatea la condițiile vieții sociale), influența teatrului clasic, în genul comediei de salon. Reține atenția ingenioasa mânuire a elementelor ce dau savoare acțiunii (comicul de situații sau de caracter, surpriza, replica inteligentă, spirituală). Autorul este sensibil și la unele sugestii moderniste, fapt demonstrat de piesa Cine e nebun, în care dezvoltă ideea pirandelliană a labirintului sufletesc sau a esenței ascunse îndărătul aparenței. Se remarcă aceeași manieră incitantă de abordare, plină de vervă și umor, B. dovedindu-se un fin observator al
BIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
, revistă de avangardă apărută în număr unic la Piatra Neamț, în februarie („făurar”) 1934, având subtitlul „Literar, critic, polemic”. Publicația, al cărei redactor este George Demetru Pan, își exprimă adeziunea la arta modernistă, în rubricile „Septentrion”, „Negativ-pozitiv”, „Aquarium”. Poezia este semnată de E. Ar. Zaharia, Ion Vespremie, Traian Chelariu, Har. Mihăilescu, George Demetru Pan, iar proza (fragment din romanul Femeile adolescenței mele) de George Demetru Pan și de Mircea Streinul (fragment din romanul
BLOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285764_a_287093]
-
la Geneva, într-un colegiu catolic, apoi în Franța. Între studii și boemă epicurianul cam ezită, și așa se face că nu isprăvește nici medicina (la Montpellier), nici literele și dreptul (la Paris). Încă în Elveția compunea poezii, de factură modernistă, precum și nuvele, și ar fi colaborat la „Le Feu-Follet” și la „L’Echo de Genève et du Léman”. Descins pe malurile Senei, își găsește timp să publice în „La Libre parole”, „La Brise du soir”, „L’Intransigeant”, „Le Figaro”, „Le
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]