1,324 matches
-
abordarea psihologilor privind acest subiect față de celelalte abordări întâlnite în literatura de specialitate să conștientizați rezistențele la schimbare să prezentați principalele obiective și tehnici ale dezvoltării organizaționale CUM SĂ TRANSFORMI O MLAȘTINĂ ÎNTR-O OAZĂ Imaginați-vă o mlaștină, foarte mohorâtă, întunecoasă, schimbătoare, plină de nămol, apă, vegetație, chiar nisipuri mișcătoare. Se văd insecte zburând la suprafața apei. Se văd și crocodili, aligatori, gândaci, păianjeni, șerpi și alte vietăți potrivite acestui mediu. Apa este stătută; nici un fel de apă proaspătă nu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
celebrări; toate astea sunt, și ele, «fasciste»”), fascismului și, mai ales, în mod sublim, antifascismului („dar cine sunt, la urma urmei, acești fasciști împotriva cărora de douăzeci de ani vă constituiți... într-o uniune sacră, într-o armată a salvării mohorâtă și pașnică?”, „...unde sunt fasciștii, dacă nu la putere și la guvernare? Sunt acei Moro, Fanfani, Rumor 1, Colombo 2, Pastore 3, Gronchi 4, Segni 5 și - de ce nu? - Tanassi 6, Cariglia 7 și, poate, Saragat 8, La Malfa 9
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
În contact și atrăgînd altele de care aveți nevoie. Sănătatea aurei reflectă sănătatea corpului; sănătatea corpului o reflectă pe cea a aurei. CÎnd vă simțiți fericită, carismatică și spirituală, aura dumneavoastră umple o Încăpere Întreagă. CÎnd sînteți tristă, deprimată și mohorîtă, aura este aproape lipită de corp, formînd un scut energetic care vă ține departe de restul lumii. Uneori, dacă mă simt atacată de prea multe energii negative, Îmi așez Încet palmele deschise pe interiorul cîmpului auric și Îl Împing În
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În celulă, oferind milioane de instrucțiuni pe secundă. Însă mesajele lor trebuie să dea informațiile corecte pentru ca trupul și mintea să lucreze În armonie. Dacă sistemul dumneavoastră hormonal Începe să funcționeze greșit, vă puteți Îmbolnăvi brusc, vă puteți simți deprimată, mohorîtă. Dacă aceste dereglări sînt corectate, vă puteți recăpăta sănătatea și voiciunea. Cele două idei importante prezentate În această carte sînt: Indiferent de problemele legate de starea de sănătate a femeii, dereglările hormonale reprezintă cauza principală sau secundară și Vă puteți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
faceți aceeași greșeală ca și mine În a vedea progesteronul ca pe un remediu universal și de a-l folosi În exces, lucru care poate fi dăunător (vezi pagina 127). Simptoamele posibile ale unui exces de progesteron includ iritabilitatea, starea mohorîtă, depresia, libidoul scăzut, crampele uterine, durerile de cap și insomnia. Înainte de a descoperi rădăcina tuberculoasă, vitamina B6 reprezentă singura substanță care mă ajuta să reglementez schimbările extreme ale stării mele de spirit În perioada PMS. Vitamina B6 calmează sistemul nervos
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
-mi injectez niște căldură În glas. Are dreptate, ar trebui să ne Întîlnim cu toatele și să punem țara la cale. Poate n-ar fi rău să stăm mai Încolo la un ceai sau ceva de genul ăsta. — Nu vreau. Tonul mohorît al lui Suze mă ia prin surprindere. Mă uit la ea și o văd că nu-ndrăznește să-și ridice ochii din cappuccino. Deodată, Îmi amintesc și de reacția ei acasă la ai mei, cînd am pomenit de Lulu. Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
registru „viu”, prin vegetalizare și cromatizare: „Și moartă e floarea albaștrilor «când?» / Și frunza verzurilor «poate!».” Evocând momente de intimitate, poeta nu le reconstituie, ci doar notează detalii revelatoare, integrate într-o anume atmosferă. O despărțire se produce într-o „mohorâtă dimineață” în care „mijesc luminile ca-n fum / Și parcă dincolo de drum / S-a isprăvit cu orice viață / Că nu mai poți zări, de ceață,/ O streașină, un pom, un fum.” Sub apăsarea unor stări interioare fluide, cuvintele se refuză
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
este „culoarea doliului”, a doliului absolut 127 (semnificație psihologică și rezonanță afectivă: deces 129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată - le proiecta pe femei într-o existență mohorâtă (cel puțin din punct de vedere vestimentar), în „cerneală” (cum zicea un cronicar), adică în straie „cernite”, negre, într-un doliu perpetuu. Hainele mohorâte trebuiau procurate. Lucru nu foarte ușor de realizat, și fiindcă veșmintele - la cei vechi, mai cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată - le proiecta pe femei într-o existență mohorâtă (cel puțin din punct de vedere vestimentar), în „cerneală” (cum zicea un cronicar), adică în straie „cernite”, negre, într-un doliu perpetuu. Hainele mohorâte trebuiau procurate. Lucru nu foarte ușor de realizat, și fiindcă veșmintele - la cei vechi, mai cu seamă - aveau și o valoare ritual-simbolică, dar identificau în același timp și statutul social al purtătorilor 130, și pentru că medievalii (mai cu seamă în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
schemele înțepenite ale realismului socialist. Sensul iubirii aduce, pe lângă unele poeme ocazionale, o notă nouă, mai liberă și mai originală în peisajul liric românesc. Aici și în cărțile următoare - O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp - nu se mai află mohorâtele, răzbătutele teme sociale „revoluționare”, nici „mesianismul” politic de până atunci. Tânărul S. scrie cu precădere despre altceva, despre O călărire în zori, de pildă, o parafrază modernă pe un motiv eminescian, despre glezna lui cu aripi și, mai ales, despre
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate; pe firul de telegraf a așezat ,ca niște mărgele pe ață ,șirul ultimelor rândunele călătoare; noaptea se lasă molcom peste pădure, ca o pânză întunecată ; noapte neagră și mohorâtă; nopți reci suflate cu argint de lună; norii groși, plumburii mătură crestele dealurilor; plouă cu picuri de cerneală; IARNA - expresii frumoase -steluțe argintii umplu văzduhul; -fulgii se joacă prin aer ca un roi de fluturi albi; -ninge des, zăpada cade
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în pumni de nouri, cerul des/ Îngenunchează mohorât pe zări/ Și drumul singur rătăcit pe șes/ Se-afundă, șchiopătând, în depărtări...”. Ceea ce pare însă fidelitate neabătută față de recuzita simbolistă se dovedește a fi o proiecție onirică a propriei interiorități. Visul este poate motivul cel mai frecvent al poemelor
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
harpoanelor lor; într-un cuvânt, că totul fusese umplut cu spermanțet, în afară de buzunarele pantalonilor căpitanului, pe care acesta și le păstra pentru a-și vîrî mîinile, în semn de adîncă mulțumire. Pe măsură ce această norocoasă și veselă corabie se apropia de mohorîtul Pequod, auzeam dinspre teuga ei sunetele barbare ale unor tobe enorme; cînd s-a apropiat și mai mult, am văzut o mulțime de marinari adunați în jurul cazanelor uriașe, care, acoperite cu pielea pergamentoasă a stomacului unei balene, răsunau puternic sub
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuvînt, aidoma stelelor ce strălucesc deasupra izvoarelor necunoscute ale Nigerului! Și aici, viața moare cu fața spre soare, încă plină de credință! Dar abia s-a stins, că moartea îi și răsucește cadavrul, îndreptîndu-l într-o altă direcție. O, tu, mohorîtă jumătate hindusă a Naturii, care i-ai durat din oasele înecaților tronul, undeva în miezul acestor mări fără verdeață - regină păgînă, îmi vorbești în graiul ucigătoarelor taifunuri, dar și în cel al liniștii de mormînt ce le urmează. Balena asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
punctul de vedere al unei mentalități răspândite, asemenea cuvinte vor fi interpretate drept o încercare de a se consola a unuia care nu a știut și nu a putut să guste din plin bucuriile vieții. Mesajul filosofului pare să sune mohorât, ascetic. A-l recepta astfel înseamnă însă a nu-l înțelege pe Kant. Pentru el nu nesocotirea pornirilor naturale, reprimarea satisfacțiilor și plăcerilor simple ale vieții, era miza controlului rațiunii, ci dobândirea unui grad cât mai înalt de libertate. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai severi procurori ai culturii și literaturii noastre între 1944-1949, sub a cărui proaspătă președenție la Societatea Scriitorilor a fost judecat T. Arghezi, au fost epurați apoi o serie de scriitori, așadar, după nouă ani Zaharia Stancu își amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întors acasă, noaptea târziu, m-am uitat prin rafturile mele cu cărți, mi-am aruncat ochii pe niște cataloage, am deschis două plicuri și-am cercetat și alte planuri de perspectivă ale aceleiași edituri. Și mărturisesc, m-a cuprins o mohorâtă mâhnire. Au trecut nouă ani de la eliberarea patriei noastre. Nouă ani... Dar de ce în tot acest timp ne-am ocupat atât de puțin de bogata moștenire literară?! De ce am tipărit cu nechibzuită zgârcenie numai câțiva clasici români, pe nici unul în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
brațe îi e frică. Iar această frică la o femeie matură e la fel de stranie ca mișcarea bruscă prin care ea prinde cu dinții gulerul cămășii copilului, desface brațele pentru a se agăța de funii și-l poartă atârnat în aerul mohorât. Copilului i se pare că zboară, atât de lung e pasul, aproape un salt, pe deasupra șipcilor rupte... Pietrele de pe mal se izbesc între ele sub picioarele femeii. Ea își descleștează maxilarele, ia din nou copilul în brațe. Și îi pune
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deci să se creadă că sfaturile noastre sunt imuabile. Oriunde și oricând pot interveni abateri creatoare, excepții care să întărească regula. Orice început trebuie să fie o lovitură de pistol. Teodorescu-Braniște dădea exemplul unui text care începea descriptiv: o zi mohorâtă și ploioasă în cimitir. După mai multe scene intermediare, urma și informația de la care pornea reportajul anchetă: o studentă s-a sinucis în cimitir. Este greșit. Procedând în acest fel, pierdem interesul cititorului, deși subiectul este interesant. Iată de ce, spunea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de tufănele din dreptul chiliilor, un mic rai floral, ca o pregustare a împăcării cu cele cerești. Săracă și retrasă tăcut la adăpostul unor tei bătrâni, mănăstirea nu are ziduri protectoare și nici porți falnice de stejar [...] Pășind prin livada mohorâtă a mănăstirii, am ajuns în dreptul a trei cruci înfrățite, pe care scria cu litere adânci și împrospătate: Olimpiada, Fevronia și Sofia Iurașcu. Brusc, nostalgia tulburătoare din jur căpăta un nume. Ajunsesem în chiar locul copilăriei lui Mihai Eminescu” (Formula AS
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
director de liceu și, apoi, timp de opt ani (1972-1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca. A debutat cu versuri în 1938, în „Luceafărul” (revista elevilor Liceului „G. Barițiu” din Cluj), iar editorial, în 1943, cu volumul de poezii Cetini mohorâte. A elaborat manuale școlare (în colaborare) și a publicat versuri, reportaje, însemnări în „Universul literar”, „Pagini literare”, „Ardealul” și, după o lungă întrerupere, în „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Vatra”, „Pagini bucovinene” ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor, după
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
exclusivitate scrisului. A mai semnat Petre Bucșia, Barbu Petreanu. Alcătuit din poeme scrise în proximitatea unui moment tragic din istoria națională (desprinderea Ardealului de Nord din trupul țării, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940), volumul Cetini mohorâte îl situează pe B. în familia poeților (ardeleni) răzvrătiți și profetici, precum Octavian Goga (căruia îi închină o elegie îndoliată, în 1938), Aron Cotruș, Mihai Beniuc (din etapa debutului). Generate de „jalea Transilvaniei sfâșiate”, cântecele, baladele și elegiile din această
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
un „modernism figurativ” moderat (Petru Poantă). Proza lui B., adunată în volumele Dincolo de uitare (1984) și Când cocoșii uitară să mai cânte (1998), este una rememorativă, nutrită dintr-un climat afectiv și existențial similar aceluia al poeziei sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar veni noaptea..., București, 1969; Ceremonii, Cluj-Napoca, 1978; Cutremurul cuvintelor, Cluj-Napoca, 1982; Dincolo de uitare, Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele izvoare, București, 1989; Inscripții pentru mileniul trei, Cluj-Napoca, 1989; Trecând prin anotimpuri, pref. Petru Poantă
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
oglindă, ultimele ei cărți de poezie cresc în adevărul acestor frumoase versuri dintr-o Elegie (din volumul Portretul din Fayum): „afară e înlăuntru / și lăuntrul i-afară / și până-nserează mai am câteva ceasuri / să-mi mestec fărâma de taină, / până la mohorâtul hotar / unde nu se zărește decât / șirul de simulacre / statui în giulgiu / A lângă A / necropola Identitate / profilată-n amurg”. B. a mai semnat eseuri, mici proze-portret, memorialistică (Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, 1978, Himera, 1980) și teatru (Ziua cea mare
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]